26 martie: Ziua Mondială de conștientizare a Epilepsiei. Ce este și cum se manifestă această boală?

26 martie: Ziua Mondială de conștientizare a Epilepsiei sau Purple Day este marcată anual la această dată. Oamenii sunt încurajați să poarte mov și să organizeze evenimente de susținere și conștientizare legată de această afecțiune, iar în anii trecuți au existat campanii cu participări din peste 85 de țări.

Epilepsia este una dintre cele mai frecvente boli neurologice la nivel mondial. Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 50 de milioane de persoane trăiesc cu epilepsie, iar aproape 80% dintre ele locuiesc în țări cu venituri mici și medii.

OMS arată și că până la 70% dintre persoanele cu epilepsie ar putea trăi fără crize dacă ar fi diagnosticate și tratate corespunzător.

În 2026, mesajul internațional despre epilepsie a fost articulat în jurul ideii de transformare a conștientizării în acțiune.

Publicitate

În România, Purple Day 2026 este marcată prin inițiative publice de informare și susținere. Asociația Pacienților cu Epilepsie din România, ASPERO, a anunțat pentru 26 martie un webinar informativ și o campanie de storytelling care aduce în prim-plan povești reale despre viața cu epilepsie, cu scopul declarat de a reduce stigmatizarea și de a crește nivelul de informare.

În Alba, există un centru de diagnosticare a epilepsiei, la Sebeș.

Ce este și cum se manifestă epilepsia

Epilepsia este o afecțiune a creierului care se manifestă prin crize epileptice repetate. Crizele apar din cauza unor descărcări electrice anormale în anumite zone ale creierului.

Organizația Mondială a Sănătății descrie epilepsia ca o boală neurologică necontagioasă, caracterizată prin crize recurente.

Cum se manifestă depinde mult de tipul crizei și de zona creierului implicată. Nu înseamnă întotdeauna convulsii puternice.

Unele crize sunt foarte scurte și pot arăta doar ca:

• privire fixă în gol
• pierderea contactului cu cei din jur
• confuzie bruscă
• mișcări repetitive sau ciudate
• senzații neobișnuite, cum ar fi mirosuri ciudate, furnicături, teamă bruscă sau tulburări de vedere.

Alte crize pot fi mai evidente și pot include:

• cădere la pământ
• rigiditate a corpului
• tremurături sau smucituri ale brațelor și picioarelor
• pierderea conștienței
• pierderea controlului vezicii urinare sau mușcarea limbii.

Crizele durează de obicei câteva secunde sau câteva minute. După ele, persoana poate fi obosită, dezorientată, somnolentă sau poate avea dureri de cap.

Foarte important: nu orice criză înseamnă automat epilepsie. O persoană poate avea o criză și din alte cauze, iar medicul trebuie să stabilească dacă este vorba despre epilepsie sau despre altă problemă.

OMS arată clar că „crizele sunt simptome”, iar cauzele trebuie evaluate medical.

Peste 130.000 de persoane din România, bolnave de epilepsie

Datele citate în aceste demersuri arată dimensiunea reală a problemei. Potrivit informațiilor bazate pe date ale INSP și reluate de AGERPRES și Radio România, în România erau înregistrate în 2024 131.550 de persoane cu epilepsie, dintre care 17.132 nou diagnosticate.

ASPERO estimează însă că numărul real al persoanelor afectate s-ar putea apropia de 400.000, ceea ce sugerează că o parte importantă a poverii bolii rămâne insuficient vizibilă public.

Dincolo de cifre, campaniile din 2026 insistă pe impactul social al bolii. Reprezentanții ASPERO au atras atenția că persoanele cu epilepsie, fie copii, fie adulți, se confruntă adesea nu doar cu dificultatea de a controla crizele, ci și cu anxietate, izolare, prejudecăți și probleme de integrare școlară sau profesională.

În același timp, mesajul specialiștilor este că tratamentul și diagnosticul au avansat semnificativ.

În comunicările din 2026, neurologul Andrei Dăneasa de la Spitalul Universitar de Urgență Elias a subliniat că metodele moderne, de la imagistică cerebrală mai avansată și monitorizare EEG mai precisă până la terapii medicamentoase și intervenții chirurgicale în cazurile rezistente, oferă opțiuni mai eficiente și mai personalizate pentru controlul bolii.

Ziua Mondială de Conștientizare a Epilepsiei rămâne astfel mai mult decât un simplu moment simbolic. Este o ocazie de a corecta mituri, de a susține accesul la diagnostic și tratament și de a transmite că epilepsia nu trebuie să însemne excludere.

În 2026, mesajul central al campaniilor internaționale și locale este limpede: informarea corectă, sprijinul comunității și acțiunea concretă pot schimba viața persoanelor cu epilepsie.