A început Postul Paștelui 2022: 40 de zile de post și rugăciune pentru credincioși. Credințe și semnificații

A început Postul Paștelui din acest an. Urmează 40 de zile de reţinere de la carne și produse lactate, rugăciune și grijă spirituală pentru credincioși, înaintea Învierii Domnului.

Este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an. Se încheie în 23 aprilie.

Paștele 2022 este în 24 aprilie. O parte dintre angajații români vor avea minivacanță de 4 zile, cu ocazia Sărbătorilor de Paște: 22-25 aprilie.

Vezi și Când pică Paștele în 2022. Zile libere și minivacanțele din noul an. În ce zile ale săptămânii sunt sărbătorile legale

Cu o săptămână mai devreme, pe 17 aprilie, sunt Sărbătorile Pascale pentru romano-catolici. La catolici, Postul Mare ține din 28 februarie până pe 16 aprilie.

Floriile vor fi sărbătorite de ortodocși în 17 aprilie, iar de către catolici în 10 aprilie.

De ce durează Postul Paștelui 40 de zile

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine:

• potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17);
• patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6);
• Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28);
• ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10);
• Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2).

Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

Postul Paștelui – credințe și semnificații

La sfârșitul secolului al III-lea, Postul Sfintelor Paști a fost împărțit în postul prepascal (Postul Paresimilor) care ținea până la Duminica Floriilor, cu o durată variabilă și Postul Paștilor (postul pascal), care ținea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii Domnului. După Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a adoptat ca durata acestui post să fie de șapte săptămâni, durată prezentă și astăzi.

Oamenii mai numesc Postul Paștelui și Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Motivul principal al postirii în Postul Paștelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezați de Paști și să intre în biserică. Totuși, Postul Paștelui a devenit absolut firesc o perioadă de pregătire spirituală pentru toți creștinii să sărbătorească Învierea Domnului Iisus Hristos.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.

Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

De BunaVestire (25 martie) și de Florii (17 aprilie) este dezlegare la pește.

Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.

Totodată, în această perioadă se spune că este bine să se facă și o slujbă de sfințire a casei. Preotul este chemat la casa enoriașilor, unde are loc stropirea cu apă sfinţită a celor prezenţi şi a tuturor camerelor.

De asemenea, se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea.

În timpul Postului Mare, credincioşii vor să petreacă această etapă spirituală mult mai aproape de Dumnezeu, potrivit Bisericii.

De aceea, în acest interval de nevoinţă, postitorii merg la preotul lor duhovnic și-i mărturisesc păcatele.

Semnificaţii şi obiceiuri

Motivul principal al postirii în Postul Paştelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezaţi de Paşti şi să între în biserica. Totuşi, Postul Paştelui a devenit absolut firesc o perioară de pregătire spirituală pentru toţi creştinii să sărbătorească Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.

Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News