Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

ADMITERE în magistratură și INM 2021-2022: Rezultatele după testul-grilă din 3 octombrie. LISTA candidaților


Publicat

avocat

Au fot publicate rezultatele la prima probă de la concursurile de admitere în magistratură și Institutul Național al Magistraturii (INM) 2021.

Este vorba despre punctajele după testul de verificare a cunoştinţelor juridice din 3 octombrie.

Vezi LISTA rezultate test-grilă Magistratură 2021-2022 – auditori justiție

Vezi LISTA rezultate test-grilă INM 2021-2022 – auditori justiție

Vezi LISTA rezultate test-grilă INM 2021-2022 – personal asimilar judecători procurori

Testarea a fost la drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal.

A fost probă scrisă eliminatorie, respectiv test grilă cu 100 de întrebări, câte 25 din drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal.

Fiecare răspuns corect a fost notat cu un punct şi au fost declaraţi admişi candidaţii care au obţinut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6, în ordinea descrescătoare a notelor obținute și în limita dublului numărului de posturi/locuri scoase la concurs.

Admitere magistratură și INM – testele grilă din 3 octombrie și barem definitiv:

Test-grilă 1

Test-grilă 2

Test-grilă 3

Test-grilă 4

Barem 1-4

Peste 2.500 de candidați s-au înscris la cele două concursuri.

Admiterea la INM se desfășoară pentru ocuparea a 300 de locuri de auditori de justiţie, adică 175 judecători şi 125 procurori. La acest concurs s-au înscris 2.491 de candidați.

Admiterea în magistratură se organizează pentru 75 de posturi de judecător la judecătorii și 50 de posturi de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, cu posibilitate de suplimentare. Erau înscriși 103 candidați.

Candidații s-au putut înscrie la ambele concursuri, plătind o singură taxă (1.400 lei), însă cererile și actele s-au depus distinct pentru fiecare dintre concursuri.

CALENDAR admitere magistratură 2022/admitere INM 2022:

  • 3 octombrie 2021: test de verificare a cunoştinţelor juridice, la următoarele materii: drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal
  • 16 octombrie 2021: probă scrisă de verificare a cunoștințelor juridice la drept penal și drept procesual penal
  • 17 octombrie 2021: probă scrisă de verificare a cunoștințelor juridice la drept penal și drept procesual penal
  • 19 decembrie 2021-25 ianuarie 2022: susținerea testării psihologice
  • 12-24 februarie 2022: susținerea interviului magistratură; 12 februarie – 16 martie: susținerea interviului INM

În 16 și 17 octombrie este proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice. Cele două probe se organizează la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal. Participă candidații admiși în prima etapă (testul-grilă) și promovează cei care obțin cel puțin nota 5 la fiecare lucrare și cel puțin media 6.

Nota la prima etapă se calculează ca medie aritmetică a notelor obținute la cele două probe (testul-grilă și proba scrisă).

A doua etapă de examen este testarea psihologică și interviul.

Testarea psihologică (19 decembrie – 25 ianuarie) constă în susținerea unui test scris și a unui interviu în fața unui psiholog desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii. La final se face un raport cu profilul psihologic al candidatului și se decide calificativul admis sau respins.

Interviul constă în prezentarea candidatului prin prisma experienței personale și profesionale, elaborarea în scris a unei analize cu privire la interpretarea unui text la prima vedere, pe baza unui subiect extras de candidat şi susţinerea orală a acestuia; analiza orală a unei speţe cu elemente de etică specifice profesiei. Nota minimă de promovare a interviului este 7.

După susținerea interviului, candidații care s-au înscris la ambele concursuri vor opta pentru concursul la care doresc finalizarea procedurii.

Clasificarea candidaților se face în ordinea descrescătoare a notelor obținute la concurs.

ADMITERE la INM 2022

Sunt scoase la concurs 300 de locuri de auditori în justiție: 175 judecători şi 125 procurori.

De asemenea, se organizează concursul și pentru ocuparea unor posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilar judecătorilor și procurorilor: 1 post la INM, 1 post la Inspecția Judiciară, 4 posturi la Ministerul Justiției (1 la minister, 1 la Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, 1 la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, 1 la Direcția Națională de Probațiune), 1 post la Consiliul Superior al Magistraturii, 1 post la Parchetul ÎCCJ – schema Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

CALENDAR detaliat ADMITERE INM 2021-2022:

3 octombrie 2021: test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, la următoarele materii: drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal

4 octombrie 2021: depunerea contestaţiilor la baremul de evaluare şi notare

5-6 octombrie 2021: soluţionarea contestaţiilor la barem

7 octombrie 2021: publicarea baremului definitiv

8 octombrie 2021: afişarea rezultatelor la testul grilă/proba eliminatorie de verificare a cunoştinţelor juridice

11 octombrie 2021: publicarea motivării soluţionării contestaţiilor la barem

8-12 octombrie 2021: depunerea contestaţiilor împotriva punctajului obţinut la testul grilă de verificare a cunoştinţelor juridice

13 octombrie 2021: soluţionarea contestaţiilor împotriva punctajului obţinut la testul grilă de verificare a cunoştinţelor juridice

13 octombrie 2021: afişarea rezultatelor după soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva punctajului obţinut la proba eliminatorie de verificare a cunoştinţelor juridice

16 octombrie 2021: proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice la drept penal și drept procesual penal

17 octombrie 2021: proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice la drept penal și drept procesual penal

18 octombrie 2021: ultima zi pentru depunerea contestațiilor la baremul de evaluare și notare

19-20 octombrie 2021: soluționarea contestațiilor la barem

21 octombrie 2021: publicarea baremului definitiv

25 octombrie 2021: afișarea motivării soluționării contestațiilor la barem

22 octombrie-18 noiembrie 2021: corectarea lucrărilor

19 noiembrie 2021: afișarea rezultatelor la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice

19-23 noiembrie 2021: depunerea contestațiilor împotriva punctajului obținut la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice

24 noiembrie – 15 decembrie 2021: soluționarea contestațiilor formulate împotriva punctajului obținut la proba de verificare a cunoștințelor juridice

16 decembrie 2021: afișarea rezultatelor după soluționarea contestațiilor și a rezultatelor la prima etapă de concurs

19 decembrie 2021-25 ianuarie 2022: susținerea testării psihologice

26 ianuarie 2021: publicarea rezultatelor testării psihologice

27 ianuarie 2022: contestații împotriva rezultatelor testării psihologice

29 ianuarie – 8 februarie 2022: soluționare contestații

9 februarie: publicarea rezultatelor finale testare psihologică

12 februarie – 16 martie 2022: susținerea interviului

17 martie 2022: publicarea rezultatelor interviului

21 martie 2022: ultima zi pentru depunerea contestațiilor la rezultate interviu

23 martie – 3 aprilie 2022: soluționarea contestațiilor

4 aprilie 2022: publicarea rezultatelor după soluționarea contestațiilor

5 aprilie 2022: afișarea rezultatelor finale

ADMITERE în magistratură 2022

Sunt scoase la concurs 75 de posturi de judecător la judecătorii și 50 de posturi de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii. În județul Alba sunt 2 posturi (1 judecător Judecătoria Sebeș, 1 procuror Parchet Blaj)

Vezi Lista-posturilor-de-judecator-magistratura 2022

Vezi Lista-posturilor-de-procuror-magistratura 2022

Distinct de acestea, a fost aprobată lista posturilor de judecător (23) și procurer (10) pentru care se poate dispune suplimentarea. Pe această listă mai este un post la Parchet Judecătoria Aiud.

Vezi Lista-posturilor-de-judecator-suplimentare 2022

Vezi Lista-posturilor-de-procuror-suplimentare_2022

La concursul de admitere în magistratură s-au putut înscrie persoanele licenţiate în drept, cu vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, la data susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.

Condiții: cetățenie română, domiciliu în România, capacitate deplină de exercițiu; licențiat/ă drept, fără antecedente penale sau cazier fiscal, cunoaște limba română; vechime în specialitate de cel puțin 5 ani la data susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.

Condiția de a fi apt din punct de vedere medical se dovedește prin certificate medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui candidat, pe baza unui barem medical elaborate de o comisie constituită prin ordin comun al ministrului Justiției și al ministrului Sănătății.

Pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, (din Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național de Criminologie, Institutul Național de Expertize Criminalistice și din Institutul Național al Magistraturii), avocații, notarii, asistenții judiciari, consilierii juridici, executorii judecătorești cu studii superioare juridice, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani.

CALENDAR detaliat ADMITERE MAGISTRATURĂ 2021-2022:

3 octombrie 2021: test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, la următoarele materii: drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal

4 octombrie 2021: depunerea contestaţiilor la baremul de evaluare şi notare

5-6 octombrie 2021: soluţionarea contestaţiilor la barem

7 octombrie 2021: publicarea baremului definitiv

8 octombrie 2021: afişarea rezultatelor la testul grilă/proba eliminatorie de verificare a cunoştinţelor juridice

11 octombrie 2021: publicarea motivării soluţionării contestaţiilor la barem

8-12 octombrie 2021: depunerea contestaţiilor împotriva punctajului obţinut la testul grilă de verificare a cunoştinţelor juridice

13 octombrie 2021: soluţionarea contestaţiilor împotriva punctajului obţinut la testul grilă de verificare a cunoştinţelor juridice

13 octombrie 2021: afişarea rezultatelor după soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva punctajului obţinut la proba eliminatorie de verificare a cunoştinţelor juridice

16 octombrie 2021: proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice la drept penal și drept procesual penal

17 octombrie 2021: proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice la drept penal și drept procesual penal

18 octombrie 2021: ultima zi pentru depunerea contestațiilor la baremul de evaluare și notare

19-20 octombrie 2021: soluționarea contestațiilor la barem

21 octombrie 2021: publicarea baremului definitiv

25 octombrie 2021: afișarea motivării soluționării contestațiilor la barem

22 octombrie-18 noiembrie 2021: corectarea lucrărilor

19 noiembrie 2021: afișarea rezultatelor la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice

19-23 noiembrie 2021: depunerea contestațiilor împotriva punctajului obținut la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice

24 noiembrie – 15 decembrie 2021: soluționarea contestațiilor formulate împotriva punctajului obținut la proba de verificare a cunoștințelor juridice

16 decembrie 2021: afișarea rezultatelor după soluționarea contestațiilor și a rezultatelor la prima etapă de concurs

19 decembrie 2021-25 ianuarie 2022: susținerea testării psihologice

26 ianuarie 2021: publicarea rezultatelor finale ale testării psihologice

12-24 februarie 2022: susținerea interviului magistratură

25 februarie 2022: publicarea rezultatelor interviului

1 martie 2022: ultima zi pentru depunerea contestațiilor la rezultate interviu

4-9 martie 2022: soluționarea contestațiilor

10 martie 2022: publicarea rezultatelor după soluționarea contestațiilor

11 martie 2022: exprimarea opțiunilor de către candidații care au oprtat pentru ambele concursuri

14 martie 2022: afișarea rezultatelor finale



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

PNRR aprobat de UE pentru România, publicat integral. Unde vor ajunge cele 29,2 miliarde euro. Care sunt reformele fiscale

Publicat

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat versiunea extinsă a Planului de Redresare și Reziliență al României (PNRR), aprobat joi de Consiliul Uniunii Europene.

România are la dispoziție 29,2 miliarde euro, până în 2026, de la Uniunea Europeană, pentru modernizare prin reforme și investiții esențiale, prin PNRR, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Planul Național  a fost evaluat pozitiv, joi, de Consiliul Uniunii Europene.

Este ultima etapă la nivelul instituțiilor europene. Pasul final al aprobării se concretizează prin decizia Consiliului de punere în aplicare, adoptată prin procedură scrisă.

13% din suma alocată prin PNRR – prefințanțare acordată de Comisia Europeană

În perioada următoare, primele fonduri, respectiv 13% din suma nerambursabilă alocată României, vor ajunge în țară sub forma unei prefinanțări acordate de Comisia Europeană, potrivit MIPE.

Implementarea include 64 de reforme și peste 100 de investiții în toate domeniile. Transportul, Sănătatea și Educația vor avea parte de finanțări masive, a precizat premierul Florin Cîțu.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene.

În total, prin PNRR România va beneficia de 29,2 miliarde euro, din care 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi.

Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte.

În total, sunt 507 de jaloane și ținte de realizat până la 31 decembrie 2026.

Vezi AICI forma integrală a PNRR.

De asemenea, MIPE a lansat pagina de Facebook  unde vor fi disponibile informații legate de implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Ce este Mecanismul de Relansare și Reziliență

Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar – NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de Criza Covid19 și consecințele sale economice.

Mecanism de redresare și reziliență (MRR) este pilonul principal al NextGenerationEU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro.

Care sunt regulile cerute de Comisia Europeană și ce tipuri de proiecte se finanțează

Investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale. De asemenea, investițiile și reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice în proporție de 37% și la realizarea obiectivului de digitalizare în proporție de 20%.

MRR sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.

PNRR trebuie să intervină cu reforme și investiții în următoarele domenii:

  • Transportul
  • Mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde
  • Dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural și natural și turism
  • Agricultura și dezvoltarea rurală
  • Sănătate
  • Educație
  • Mediul de afaceri
  • Cercetare, inovare, digitalizare
  • Îmbunătățirea fondului construit
  • Reziliență în situații de criză

Cum este structurat PNRR-ul României

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali:

  • Tranziția spre o economie verde;
  • Transformarea digitală;
  • Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
  • Coeziunea socială și teritorială;
  • Sănătate și reziliență instituțională;
  • Copii, tineri, educație și competențe.

Cum este structurat PNRR-ul României

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali:

Tranziția spre o economie verde;

Transformarea digitală;

Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;

Coeziunea socială și teritorială;

Sănătate și reziliență instituțională;

Copii, tineri, educație și competențe.

De unde vin banii europeni

Din cele 750 miliarde de euro destinate „Next Generation EU”, Comisia Europeană a alocat 672,5 miliarde de euro instrumentului temporar MRR în vederea finanțării planurilor de redresare și reziliență pe care le elaborează statele membre UE.

Bugetul MRR este constituit din:

A. granturi în valoare de până la 312,5 miliarde euro

B. împrumuturi de până la 360 miliarde euro

Reformele fiscale din PNRR

Prin PNRR, România și-a asumat revizuirea cadrului fiscal, pentru a elimina stimulentele și lacunele fiscale din economie, precum scutirile de impozit pe venit și pe profit.

Un exemplu sunt angajații din construcții, pentru care statul va scoate treptat beneficiile între 2025 și 2028. O modificare importantă este cea care privește microîntreprinderile, Guvernul angajându-se ca începând din 2023 să scadă pragul de încadrare. În plus, Executivul a propus aplicarea de taxe ecologice, potrivit economedia.ro.

PNRR prevede că în trimestrul patru din 2022 va fi făcută analiza sistemului fiscal al României cu scopul de a formula recomandări.

Principalele aspecte:

– eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări),

– contribuțiile sociale și impozitul pe proprietate (impozitele locale)

– orientarea regimului fiscal către aplicarea de taxe ecologice, ținând seama de impactul de redistribuire a veniturilor al acestei măsuri.

Analiza și recomandările vor fi publicate de Ministerul Finanțelor.

Tot în trimestrul patru 2022, vor trebui să intre în vigoare modificările aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor.

Noua lege va modifica Codul Fiscal în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispozițiilor speciale începe în T1 2023 și se finalizează până în T4 2024.

Guvernul s-a angajat prin această reformă să reducă pragul prin care o companie se încadrează în categoria microîntreprinderilor, care beneficiază în prezent de o taxare foarte avantajoasă. În prezent, plafonul cifrei de afaceri pentru încadrarea la plata impozitului pe venitul microîntreprinderii este de de 1 milion euro.

Guvernul nu menționează însă care va fi noul prag.

În primul trimestru din 2025 vor intra în vigoare modificările aduse Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015) care reduc treptat stimulentele fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor (va începe în 2025 și se va finaliza până la sfârșitul anului 2028).

Se va evita extinderea cotelor reduse de TVA.

În ceea ce privește impozitelor pe proprietate, obiectivul acestei reforme este de a dezvolta legislația privind impozitarea proprietăților printr-un proiect legislativ ce va fi supus dezbaterii publice sfârșitul anului 2022, cu implementare etapizată (în funcție de rezultatul studiilor comparative și a determinării pașilor de dezvoltare, respectiv determinarea necesității de dezvoltare a capacității administrative necesare pentru implementare), începând cu anul 2023.

surse: mfe.gov.ro, economedia.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Primăria Aiud va solicita peste 24,6 milioane de lei prin Programul „Anghel Saligny”, pentru modernizarea unor străzi

Publicat

Administrația locală din Aiud solicită finanțare prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” pentru modernizarea unor străzi din municipiu și din Aiudul de Sus, ce vor asigura legătura la Transalpina de Apuseni. 

„Vom transmite două cereri de finanțare pentru modernizarea drumurilor de legătură la DJ 107I – Transalpina de Apuseni pentru:

– străzile Țiglăriei, Nicolae Bălcescu, Viilor, Zorilor, Plugarilor, Livezii, Fântânele, Păltiniș din municipiul Aiud (situate la Nord de DJ 107I – valoare totală 10.465.108,51 lei (cu TVA)

– străzile Gheorghe Lazăr și Valea Aiudului (situate la Sud de DJ 107I) – valoare totală 10.194.888,38 lei (cu TVA)

Resursele financiare necesare intenționăm să le atragem prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, în acest sens urmând a fi depuse două cereri de finanțare.

Proiectele privind aprobarea cererii de finanțare, a devizului general estimativ și a indicatorilor tehnico-economici pentru aceste străzi au fost aprobate de către consilierii locali prezenți în ședința de îndată a Consiliului Local Aiud din data de 27 octombrie 2021”, au transmis reprezentanții Primăriei Aiud.

Modernizarea străzii George Coșbuc este un alt obiectiv de investiții pentru care reprezentanții administrației locale vor trimite o solicitare de finanțare prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Valoarea totală a obiectivului de investiții va fi de 4.003.461,69 lei (cu TVA).

„Proiectul privind aprobarea cererii de finanțare, a devizului general estimativ și a indicatorilor tehnico-economici actualizați a fost deja aprobat de către consilierii locali aiudeni, cererea de finanțare urmând să fie transmisă”, au transmis reprezentanții Primăriei Aiud.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Magistrații Curții de Apel Alba Iulia au trebuit să decidă dacă o vietnameză s-a căsătorit în România din dragoste sau interes

Publicat

Magistrații Curții de Apel Alba Iulia au avut de dat o decizie într-un dosar rar întâlnit pe rolul instanțelor din Alba.

Aceștia au trebuit să decidă dacă o femeie venită din Vietnam în România s-a căsătorit din dragoste sau din interes, cu un bărbat român. 

Între cei doi este o diferență de 27 de ani.

Povestea căsătoriei s-a întins pe trei județe: Sibiu, Timiș și Alba. La Sibiu, unde femeia a ajuns prima dată din Vietnam, la Timiș unde susținea că își are locuința după căsătorie și în Alba, unde a dat atacat în instanță decizia, de trimitere în Vietnam, a Serviciilor de Imigrări Sibiu și Timiș. 

Toată povestea unei căsătorii dintre o vietnameză și un român este detaliată în motivarea Curții de Apel Alba Iulia din data de 21 octombrie.

Judecătorii au avut de analizat versiunea femeii despre cum s-a cunoscut cu soțul român, dar și versiunea celor de la imigrări care, în urma unui control la domiciliul ales, dar și în urma unui interviu cu cei doi, au tras o serie de concluzii.

Mai mult de atât, în urma interviului, în peisaj a mai apărut încă un bărbat cu care vietnameza schimba mesaje de dragoste și chiar apăreau în poze.

Cum a ajuns femeia în România

Potrivit motivării instanței, aceasta a ajuns în Sibiu, din Vietnam, prin detașare la o companie, pe postul de ”tâmplar universal”. Femeia a intrat în țară în luna noiembrie anului 2019 și avea un permis de ședere până pe 18 noiembrie 2020, însă în 26 octombrie firma din Sibiu, care a angajat-o, a dat-o dispărută.

Serviciile de Imigrări din Sibiu au început verificările și au făcut documentația de trimitere a acesteia înapoi în Vietnam.

La scurt timp, femeia a anunțat că s-a căsătorit cu un cetățean român și că nu poate fi trimisă înpoi în Vietnam, deoarece acum are o familie în România, mai exact în județul Timiș.

De acolo, cazul a fost preluat de Serviciul de Imigrări Timiș.

Cum s-au cunoscut cei doi – versiunea vietnamezei

Thi Ngoc susține că s-a cunoscut cu I. pe Facebook și că s-au plăcut. Mai mult de atât, în luna mai a anului 2019, bărbatul ar fi mers în Vietnam pentru a o cunoaște și a-i cunoaște familia.

A mai zis că au discutat în engleză pe Facebook și la fel, față în față. De asemenea, a mai spus că diferența de 27 de ani dintre ei nu este un impediment în relația lor.

După ce a fost detașată în Sibiu din Vietnam, cei doi s-au văzut periodic și au petrecut sărbătorile la Timișoara.

Femeia, a precizat în fața intanței că au vrut să se căsătoarească mai devreme, dar din cauza unor probleme birocratice nu au reușit decât în 14 noiembrie 2020.

Mai mult de atât, a spus că a plecat de la locul de muncă din cauza faptului că nu și-a mai primit salariul. Cei doi figurau în acte cu domiciliul într-o localitate din Timiș.

Versiunea Serviciilor de Imigrări. Ce au descoperit după două verificări

După ce a fost dată dispărută de angajatorul din Sibiu, în 12 noiembrie 2020, Imigrările au revocat dreptul de ședere în România al vietnamezei.

În 16 martie 2021, femeia a făcut o cerere de prelungire a permisului de ședere pe motiv că este căsătorită în România, cu un cetățean român.

Reprezentanți ai serviciului de imigrări din Timiș au mers la domiciliul indicat, dar nu au găsit pe nimeni; proprietarii locuinței au spus că nu stau acolo cei doi.

O lună mai târziu, femeia și bărbatul au depus o nouă cerere, de prelungire și iar a urmat un control din partea celor de la imigrări.

Când au mers iar, au descoperit că femeia locuiește într-o cameră de la adresa respectivă, iar proprietarii acum încercau să îi convingă pe ofițeri că atât femeia, cât și bărbatul stau acolo. Însă nu au fost găsite haine sau obiecte personale ale acestuia.

Interviu la Imigrări. Mesaje și poze cu un alt bărbat

La scurt timp de la verificările de domiciliu, a urmat un interviu cu ofițerii de Imigrări.

În timpul inverviului, cei doi nu s-au putut pune de acord în ce an s-au cunoscut. Mai mult de atât, femeia vorbește vietnameza, engleza și chineza, iar bărbatul maghiara și cunoaște limba germană. Cei doi se întelegeau prin fraze scurte sau semne.

Când li s-a cerut să arate dacă au poze în telefon din timpul relației, mesaje sau poze de la nuntă, în telefonul femeii apăreau foarte multe poze cu un alt bărbat, dar și multe mesaje cu acesta.

Într-un final, femeia a recuoscut că are o relație cu bărbatul din poze.

Potrivit motivării instanței, femeia ar fi manifestat nervozitate și chiar panică, pe parcursul interviului.

”Din toate aceste aspecte mai sus menționate, coroborate cu faptul că cetățeana străină a dat o declarație olografă, care a fost tradusă și cu care a fost de acord, prin care recunoaște că are o relație cu numitul N. J., datorită vârstei de 27 ani diferență între cei doi parteneri și a faptului că cetățeana străină s-a căsătorit cu S. I., cu 7 zile înainte de expirarea permisului de ședere, rezultă suspiciuni cu privire la încheierea unei căsătorii de conveniență”, au notat ofițerii de la Imigări.

Mai mult de atât, ”există suficiente elemente care să evidențieze că nu există coabitare matrimonială, soții nu contribuie efectiv la îndeplinirea obligațiilor născute din căsătorie, nu vorbesc o limbă înțeleasă de amândoi, sunt inconsecvenți în declarații, există neconcordanțe în declararea datelor cu caracter personal și încheierea căsătoriei a fost condiționată de plata unei sume de bani între soți”, au precizat aceștia.

Drept urmare, nu au reînnoit permisul de ședere al femeii.

Ce a versiune au luat în considerare magistrații Curții de Apel Alba Iulia

Un prim proces s-a desfășurat pe rolul Curții de Apel Timișoara, apoi aceștia au declinat competența către Curtea din Alba Iulia.

Magistrații din Alba Iulia au analizat din punct de vedere procedural cererea femeii. Aceștia au specificat că femeia a semnat un exemplar al deciziei prin care nu i se mai prelungea permisul de ședere.

Apoi, magistrații din Alba Iulia au precizat că femeia nu a formulat o cerere de tolerare pe teritoriul României, pentru care instanța să se pronunțe.

”În prezent, în evidențele Serviciului pentru Imigrări Timiș nu se află înregistrată o astfel de cerere a reclamantei, de acordare a tolerării rămânerii pe teritoriul României. Având în vedere că formularea unei astfel de cereri nu a fost efectuată și nici depusă la instituția pârâtă, aceasta nu a fost investită a se pronunța asupra acestor aspecte, astfel că, în speță, nu există nici un act administrativ tipic și nici un act asimilat actului administrativ de tipul refuzului cu privire la care instanța să poată realiza un control de legalitate.

Formularea cererii direct la instanță, în maniera descrisă în cererea de chemare în judecată, este inadmisibilă întrucât i se solicită organului de jurisdicție să exercite o funcție administrativă, străină de competențele sale”, se arată în motivarea Curții de Apel Alba Iulia.

Drept urmare, magistrații din Alba Iulia au respins cererea femeii de anulare a suspendării obligației de returnare și de tolerare a acesteia pe teritoriul României.

Decizia din 21 octombrie a fost definitivă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Parapeți din beton pentru siguranța traficului rutier, montați pe DN 67C – Transalpina, în zona lacului Oașa

Publicat

Angajații Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj au montat recent parapeți din beton pe DN 67C – Transalpina, într-o zonă situată pe marginea lacului Oașa.

Potrivit reprezentanților DRDP Cluj, lucrările au fost executate între km 80 și 81.

Drumarii au montat parapeți de tip New Jersey pe marginea șoselei, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate