Ajungi la închisoare dacă îți faci un puț în curte? Ce prevede, de fapt, proiectul privind captarea ilegală a apei

Ajungi la închisoare dacă îți faci un puț în curte? Informațiile potrivit cărora românii ar putea ajunge la închisoare dacă își construiesc o fântână sau un puț în curte sunt false, susține ministrul Mediului, Diana Buzoianu.

Proiectul aflat în transparență decizională nu îi vizează pe proprietarii care își asigură apa pentru consumul gospodăriei și nici pe micii agricultori, ci captările ilegale de amploare, care pot provoca daune semnificative apelor de suprafață sau subterane.

Precizările au fost făcute după ce, în spațiul public și pe rețelele sociale, au apărut mesaje alarmiste potrivit cărora simpla realizare a unui puț sau a unei fântâni ar putea deveni infracțiune și ar fi pedepsită cu închisoarea.

Publicitate

Ministrul Mediului a declarat că o asemenea interpretare nu corespunde conținutului proiectului.

„Nu se bagă la închisoare agricultorii. Nu se bagă la închisoare oamenii care își fac o fântână”, a transmis Diana Buzoianu, citată de Mediafax.

Ea a precizat că sunt vizate cazurile grave, precum folosirea industrială și ilegală a unor cantități de apă atât de mari încât corpul de apă ar putea fi afectat semnificativ sau chiar ar putea seca.

Ce înseamnă captarea ilegală a apei

Prin captarea apei se înțelege preluarea acesteia dintr-o sursă naturală, cum ar fi un râu, un lac sau un strat de apă subterană, pentru a fi folosită în gospodărie, agricultură, industrie ori în sistemele publice de alimentare.

Proiectul discutat de Ministerul Mediului introduce în legislația penală captarea ilegală a apelor de suprafață sau subterane atunci când activitatea este susceptibilă să producă daune semnificative unui corp de apă.

Prin urmare, pentru existența infracțiunii nu ar fi suficientă simpla existență a unui puț. Activitatea trebuie să fie ilegală și, în același timp, să aibă capacitatea de a provoca o afectare importantă a resursei de apă.

Exemplele indicate de ministru se referă la captări industriale de amploare, realizate fără respectarea legii, prin care sunt extrase cantități atât de mari încât nivelul apei subterane poate scădea sever, un izvor poate seca sau starea unui râu ori a unui lac poate fi deteriorată.

O fântână obișnuită din curte nu intră automat sub incidența legii penale

Mesajul alarmist potrivit căruia orice persoană care sapă o fântână riscă închisoarea omite elementul esențial al proiectului: producerea sau posibilitatea producerii unor daune semnificative asupra mediului.

O fântână folosită pentru necesitățile unei gospodării nu este comparabilă cu o exploatare industrială care extrage necontrolat cantități foarte mari de apă.

Ministrul Mediului a spus explicit că proiectul nu se referă la activitatea unui mic agricultor sau la o fântână individuală, ci la captări ilegale care pot pune în pericol corpuri întregi de apă.

Acest lucru nu înseamnă însă că orice lucrare de forare poate fi executată fără respectarea regulilor existente.

În funcție de tipul lucrării, de adâncime, de cantitatea de apă extrasă și de scopul în care este utilizată, legislația actuală poate impune avize, autorizații ori alte proceduri administrative.

Aceste obligații există deja în cadrul Legii apelor și nu trebuie confundate cu noua infracțiune de mediu propusă prin proiect.

De ce este modificată legislația

Proiectul transpune în dreptul românesc Directiva europeană 2024/1203 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal.

Directiva stabilește norme minime pe care statele membre trebuie să le introducă pentru sancționarea infracțiunilor grave de mediu.

Printre acestea se află și captarea ilegală a apelor de suprafață sau subterane, atunci când fapta produce ori poate produce daune substanțiale asupra calității sau stării apei.

Ministerul Mediului susține că România trebuie să transpună directiva în legislația națională în cursul anului 2026, pentru a evita declanșarea unei proceduri de infringement.

Scopul reglementării este combaterea infracțiunilor de mediu cu efecte grave, nu incriminarea activităților gospodărești obișnuite.

De unde au apărut informațiile despre pedepsele cu închisoarea

Proiectul prevede un sistem de sancțiuni stabilit în funcție de gravitatea faptelor și de consecințele produse.

Potrivit informațiilor prezentate de Ministerul Mediului, unele infracțiuni susceptibile să provoace decesul sau vătămarea gravă a unei persoane ori daune semnificative mediului pot fi pedepsite cu închisoarea de la unu la cinci ani.

Pentru distrugeri de mediu produse pe scară largă, ireversibile sau de lungă durată, pedepsele pot ajunge între trei și zece ani. În situațiile extreme în care o infracțiune de mediu provoacă moartea unei persoane, pedeapsa maximă poate ajunge la 20 de ani.

Aceste limite maxime au fost scoase din context și prezentate în unele mesaje publice ca și cum s-ar aplica unui proprietar care sapă o fântână în curtea casei. În realitate, pedepsele mari sunt prevăzute pentru fapte grave, cu efecte deosebit de periculoase asupra oamenilor sau mediului.

Ce se întâmplă cu puțurile și fântânile existente

Din informațiile prezentate public până în acest moment nu rezultă că proiectul ar transforma automat puțurile și fântânile gospodărești existente în infracțiuni.

Nu poate fi confirmată existența unei prevederi prin care proprietarii unor fântâni obișnuite să fie condamnați penal doar pentru faptul că folosesc apă din propria curte.

Pentru fiecare lucrare rămâne însă valabilă obligația respectării legislației actuale privind gospodărirea apelor, sănătatea publică și calitatea apei.

În cazul unui puț nou, proprietarul trebuie să verifice la administrația bazinală de apă, la primărie sau la autoritatea competentă ce documente sunt necesare pentru situația concretă.

Concluzie: nu puțul din curte este ținta proiectului

Proiectul nu prevede trimiterea la închisoare a oamenilor pentru simplul fapt că își fac o fântână sau un puț în curte.

Ținta reglementării o reprezintă captările ilegale de apă cu potențialul de a produce daune semnificative, în special activitățile comerciale sau industriale care exploatează resursele de apă fără autorizații și fără respectarea limitelor impuse de autorități.

Confuzia a apărut prin asocierea pedepselor prevăzute pentru infracțiunile grave de mediu cu situația obișnuită a unei gospodării. Cele două situații sunt fundamental diferite.