Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 81 de cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența în municipii, orașe și comune din județ


Publicat

În ultimele 24 de ore, în județul Alba au fost înregistrate 81 de cazuri noi COVID-19, potrivit datelor transmise de DSP Alba miercuri, 3 martie.

De la începutul pandemiei, 15.831 de persoane au fost confirmate pozitiv în județul Alba. Dintre acestea, 14412 de persoane au fost declarate vindecate. De asemenea s-au înregistrat 425 decese.

Marți, în Alba au fost prelucrat 744 probe (387 la SJU si 357 la DSP). Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 172979.

Lista localităților din care provin persoanele confirmate în ultimele 24 de ore:

Urban (54 cazuri noi)

Alba Iulia – 25

Aiud – 10

Sebeș – 6

Blaj – 4

Cugir – 4

Ocna Mureș – 4

Câmpeni – 1

Rural (27 cazuri noi)

Ighiu – 3

Lunca Mureșului – 3

Mihalț – 3

Unirea – 3

Valea Lungă – 3

Șona – 2

Șugag – 2

Cricău – 1

Doștat – 1

Jidvei – 1

Pianu – 1

Rădești – 1

Sâncel – 1

Șibot – 1

Vințu de Jos – 1

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba (17 februarie – 2 martie) 2,35 (anterior 2,38).

TOP localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba):

Mediul urban:

Localitate – cazuri în perioada 17 februarie – 2 martie – incidența cazurilor COVID-19:

Alba Iulia – 417 cazuri – 5,45 (anterior 5,58)

Sebeș – 100 cazuri – 3,04 (anterior 3,34)

Teiuș – 18 cazuri – 2,48 (anterior 3,16)

Aiud – 38 cazuri – 1,49 (anterior 1,46)

Ocna Mureș – 19 cazuri – 1,36 (anterior 1,14)

Blaj – 26 cazuri – 1,25 (anterior 1,30)

Cugir – 31 cazuri – 1,20 (anterior 1,28)

Abrud – 5 cazuri – 0,95 (anterior 0,95)

Câmpeni – 5 cazuri – 0,67 (anterior 0,54)

Baia de Arieș – 1 caz – 0,26 (anterior 0,52)

Zlatna – 3 cazuri – 0,38 (anterior 0,38)

Mediul rural:

Localitate – cazuri în perioada 17 februarie – 2 martie – incidența cazurilor COVID-19

Șpring – 30 cazuri – 11,39 (anterior 11,39)

Mihalț – 23 cazuri – 7,02 (anterior 6,11)

Ponor – 4 cazuri – 5,86 (anterior 5,86)

Doștat – 4 cazuri – 3,91 (anterior 2,93)

Unirea – 15 cazuri – 3,04 (anterior 2,43)

Crăciunelu de Jos – 6 cazuri – 2,80 (anterior 2,80)

Lunca Mureșului – 7 cazuri – 2,71 (anterior 1,93)

Berghin – 5 cazuri – 2,61 (anterior 2,61)

Valea Lungă – 8 cazuri – 2,52 (anterior 1,58)

Pianu – 9 cazuri – 2,51 (anterior 2,23)

Cricău – 5 cazuri – 2,49 (anterior 2,49)

Livezile – 3 cazuri – 2,46 (anterior 2,46)

Ciugud – 8 cazuri – 2,45 (anterior 2,76)

Rădești – 3 cazuri – 2,30 (anterior 2,30)

Lopadea Nouă – 6 cazuri – 2,29 (anterior 2,29)

Șibot – 5 cazuri – 2,05 (anterior 2,05)



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Programele Rabla Clasic și Rabla Plus încep în 26 aprilie. Ce sume se pot accesa și care sunt condițiile

Publicat

Programele Rabla Clasic 2021 şi Rabla Plus 2021 demarează pe 26 aprilie.

Bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) a fost prezentat în şedinţa de Guvern de miercuri, 21 aprilie.

Evenimentul de lansare a programelor Rabla a avut loc în faţa sediului MMAP şi a marcat şi startul etapei finale a competiţiei „Best Electric Car in Romania 2021”, organizată în premieră de AutoExpert Media.

Astfel, toate modelele electrice participante în competiţie vor fi prezente la eveniment.

Ediţia din acest an a programului „Rabla Clasic” va avea un buget total de 440 de milioane de lei, cu 35 de milioane de lei mai mare decât în 2020, ceea ce va permite achiziţionarea a peste 55.000 de autovehicule noi, mai puţin poluante.

Pentru 2021, în cadrul acestui program, va fi majorată atât prima de casare – de la 6.500 de lei la 7.500 de lei, cât şi ecobonusul pentru tehnologia hibrid – de la 2.500 de lei la 3.000 de lei, precum şi ecobonusul GNC/GPL/emisii sub 96 de grame CO2/km – de la 1.000 de lei la 1.500 de lei.

Suma maximă ce va putea fi decontată din costurile unei maşini noi prin „Rabla Clasic” poate ajunge la aproximativ 2.250 de euro, în condiţiile în care ecobonusurile pot fi combinate între ele şi adăugate la prima de casare.

„În şedinţa de Guvern de astăzi vom prezenta bugetul Administraţiei Fondului de Mediu, instituţia care finanţează Rabla Clasic şi Rabla Plus.

Sunt programele prin care ministerul îşi doreşte ca parcul auto din România să fie reînnoit.

Bugetul pe care îl prezentăm astăzi în Guvern are un buget dublu pentru maşinile electrice faţă de 2020.

A fost o decizie prin care am venit în întâmpinarea tendinţelor internaţionale şi tendinţelor de pe piaţa românească.

Primele trei luni ne-au dat dreptate, se vede că a crescut aproape exponenţial numărul maşinilor electrice cumpărate în România în primele trei luni, iar acest buget, acest sprijin vine practic în favoarea celor care se gândesc dincolo de mobilitatea şi confortul personal şi la impactul pe care îl lasă fiecare dintre noi asupra mediului înconjurător şi la reducerea emisiilor de carbon. (…)

Data lansării: 26 aprilie.

Avem un termen legal de 5 zile care trebuie respectat după aprobarea bugetului AFM, iar pe 26 aprilie începe Rabla Plus”, a afirmat ministrul Mediului, Tánczos Barna.

Ministrul Mediului a explicat că se păstrează nemodificate condiţiile de înscriere.

„Condiţiile de înscriere şi modul de solicitare au rămas la fel, se desfăşoară online.

Mai mult, am început dezvoltarea unui sistem informatic prin care persoanele juridice să fie scutite de depunerea fizică a documentaţiilor, astfel încât depunerea facturilor şi toate procedurile să fie derulate online”, a arătat Tánczos Barna.

După lansarea Rabla Clasic şi Rabla Plus, va urma programul Rabla Electrocasnice, unde au fost rediscutate toate categoriile de eficienţă energetică.

„Faţă de 2020, ele au fost modificate la nivel european, sunt alte clase de calitate de eficienţă energetică, alte standarde care trebuie respectate şi, în funcţie de aceste standarde, atât la maşinile de spălat, maşinile de uscat rufe, combine frigorifice, televizoare, toate echipamentele electrocasnice casnice care sunt în program, am reaşezat aceste clase de eficienţă energetică şi vom spijini prin acest program, în special acea aparatură electrocasnică care este cea mai energofagă şi cu care putem să economisim cel mai mult prin cumpărarea unor echipamente noi mai eficiente din punct de vedere energetic”, a mai adăugat oficialul.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Zonă de dezvoltare economică lângă Alba Iulia, pe două PUZ-uri noi. Primarul Gabriel Pleșa promite utilități pentru investitori

Publicat

Primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa a declarat miercuri că administrația locală intenționează dezvoltarea unei zone economice în continuarea celei dezvoltate deja de comuna Ciugud. 

”Am votat bugetul, deja dăm în achiziție elaborarea unui PUZ… probabil vor fi două PUZ-uri acolo.

Din zona Bărăbanț, deci din primul punct de conexie pe autostradă până la barieră, la drumul ce duce spre Drâmbar și de la Drâmbar până dincolo la pasarela peste calea ferată.

Vom asigura accesele și utilitățile: curent, apă, canal” a spus Gabriel Pleșa la postul de radio Hit FM Alba.

Primarul a adăugat că deocamdată terenul nu va fi parcelat pentru că încă nu se cunoaște dorința investitorilor în materie de dimensiunile investițiilor.

”Mai e și o problemă bugetară, știți că toate aceste parcelări costă. Orice investitor când va veni va fi interesat să își facă aceste lucruri” a adăugat Pleșa.

Acesta a mai spus în timpul emisiunii că există deja interes pentru acest proiect, inclusiv din partea unor companii foarte mari, dar și din partea unor investitori locali.

Conform primarului, administrația locală are acolo între 40 și 50 de hectare, dar suprafața totală ajunge la aproximativ 200 de hectare, cu tot cu terenurile private din zonă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Regulă nouă pentru angajații sezonieri români în străinătate. Ministrul Raluca Turcan: Vom elabora o ordonanță de urgență

Publicat

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, intenționează elaborarea unei ordonanțe de urgență prin care angajările temporare ale muncitorilor români în străinătate, să se realizeze prin agenţii specializate de plasare a forței de muncă.

„Evident că acum se creează şi fluxul invers, pentru că urmează perioada sezonieră, în care un număr mare de români anticipăm că va pleca la muncă din nou în străinătate pe perioadă determinată şi aici vom veni cu o Ordonanţă de Urgenţă astfel încât să creştem gradul de activităţi sezoniere în străinătate prin forme legale.

De fapt aceasta este esenţa. Să se plece prin agenţii specializate, să-şi cunoască drepturile, să cunoască condiţiile de muncă din străinătate, să li se asigure transportul de la sosire în ţara respectivă până la locul de muncă.

Am discutat lucrul acesta cu agenţii specializate tocmai pentru a preveni abuzuri şi blocaje şi dificultăţi pe care de multe ori românii le-au întâmpinat în străinătate”, a spus Raluca Turcan, la finalul videoconferinţei cu directorii caselor judeţene de pensii.

Ministrul Muncii a mai spus că autorităţile au o serie de măsuri pentru românii care s-au întors din străinătate „pentru că au fost concediaţi” abuziv, dar măsura de sprijin nu a fost solicitată aşa cum se estimase, doar 20.000 de persoane apelând la ea.

Sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cine sunt cei trei foști parlamentari de Alba, care atacă în instanță abrogarea pensiilor speciale

Publicat

Trei foști parlamentari de Alba sunt nemulțumiți de abrogarea pensiilor speciale și cer banii în instanță. 

Fostul deputat Nicolae Popa și foștii senatori Alexandru Pereș și Dumitru Pustai dau în judecată secretariatele Camerei Deputaților și Senatului.

Alexandru Pereș a fost deputat PD în mandatele 1996-2000, 2000-2004 și senator de Alba (PDL, PNL) din 2008 până în 2020.

Nicolae Popa a fost deputat PDSR între 1996 și 2000 și în mandatul 2004-2008 (PUR, PC, PNL).

Dumitru Pustai a fost senator PUNR de Alba în mandatul 1992-1996.

La nivel național, aproximativ 130 de foști parlamentari au dat în judecată secretariatele Camerei Deputaților și Senatului, însă acesta este doar începutul.

Pensiile speciale pentru foștii parlamentari au fost desființate în luna februarie prin larga majoritate a actualilor deputați și senatori (357 pentru, niciunul împotrivă, UDMR nu a votat).

La acel moment, Asociația Foștilor Parlamentari a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională pe motiv că legea de abrogare ar fi fost „discriminatorie”: magistrații, care aplică legea, primesc o astfel de pensie, în timp ce parlamentarii, care „creează legea” nu beneficiază de acest drept.

Avocatul Poporului nu a dat curs acestei solicitări.

Cât plătea statul pentru pensiile speciale ale parlamentarilor

Conform unei situații de la începutul lui 2021 prezentate în exclusivitate de G4Media.ro, Statul plătea pentru 827 de parlamentari pensii de circa 12 milioane de euro pe an.

Calculate în funcție de numărul de luni de mandat/mandate, pensiile speciale ale deputaților variau între 2.131 de lei și 12.168 de lei brut, iar cele ale senatorilor între 2.131 lei și 14.930 lei brut. Acestea se adăugau celor derivate din postul ocupat în afara activității politice.

Lista parlamentarilor din Alba din ultimii 31 de ani:

Camera Deputaților: 

1990 – 1992

Iuliu Brenduș UDMR

Radu Ciuceanu PNL

Mihai Apostol Enăchescu FSN

Petru Fleșer FSN

Ioan Florea PER

Nicolae Mărginean FSN

Cîndea Ioan Niculiță FSN

1992-1996

Ioan Berciu PNȚCD

Eugen Crișan PUNR

Octavian Nicolae Dărămuș PUNR (AB24)

Corneliu Dorin Gavaligov PD

Ioan Maier PDSR

Ioan Mircea Popa PNȚCD

1996 – 2000

Ioan Berciu PNȚCD

Octavian Nicolae Dărămuș PUNR

Costin Georgescu PNL (înlocuit de Dan Coriolan Simedru după ce a ajuns director al SRI)

Alexandru Pereș PD

Bazil Dumitrean PNȚCD

Nicolae Popa PDSR

2000 – 2004

Ioan Andrei PDSR/PSD

Emil Crișan PRM

Alexandru Pereș PD

Constantin Selagea PDSR/PSD

Dan Coriolan Simedru PNL

Codrin Ștefănescu PRM/PSD

2004 – 2008

Ștefan Bardan PD-PDL

Tiberiu Bărbulețiu PNL

Cristian Valeriu Buzea PRM

Emilian Cutean PSD

Nicolae Popa PUR/PNL

Mugurel Sârbu PSD/PDL (înlocuit de Radu Coclici)

2008 – 2012

Călin Potor PDL/PNL

Clement Negruț PDL

Teodor Atanasiu PNL

Radu Coclici PSD

Corneliu Olar PNL

2012-2016

Călin Potor PNL/PSD

Clement Negruț PDL

Dan Coriolan Simedru PNL

Cornel George Comșa PPDD

Ioan Dîrzu PSD

2016 – 2020

Florin Roman PNL

Ioan Dîrzu PSD

Corneliu Olar PNL

Claudiu Răcuci PNL

Sorin Bumb PNL

2020-

Corneliu Olar PNL

Florin Roman PNL

Radu Tuhuț PSD

Beniamin Todosiu USR PLUS

Daniel Rusu AUR

Senat

1990 – 1992

Silviu Cărpinișianu FSN

Ioan Rus FSN

1992 – 1996

Tiberiu Ștefan Incze UDMR

Emil Negruțiu PAC (înlocuit de Nicolae Simescu)

Dumitru Pustai PUNR

1996 – 2000

Ioan Ardelean PUNR

Dorin Corneliu Gavaliugov PD

Ioan Mircea Popa PNȚCD

2000 – 2004

Cornel Filipescu PDSR/PD

Ioan Paștiu PRM

2004 – 2008

Alexandru Pereș PD

Cristian George Maior PSD (înlocuit de Lucia Tomoiagă după ce a ajuns directorul SRI, ulterior ambasador al României la Washington)

2008 – 2012

Alexandru Pereș PDL

Nicolae Dobra PDL

2012 – 2016

Alexandru Pereș PDL PNL

Teodor Atanasiu PNL

2016 – 2020

Alexandru Pereș PNL

Daniel Breaz PSD

2020-

Sorin Bumb PNL

Călin Matieș PSD

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate