Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

ALBA: Cele mai bune și cele mai rele drumuri județene. Unde nu e recomandat să te aventurezi cu mașina, la începutul anului 2021


Publicat

La începutul anului 2021, în județul Alba sunt peste 200 de kilometri de drumuri pietruite și de pământ. În ceea ce privește starea de viabilitate, circa 80 de kilometri de drum sunt în stare rea sau impracticabilă.

Dacă la începutul anului 2020 nu erau deloc drumuri județene în stare foarte bună, acum sunt raportați la această categorie 11,56 km, adică 1,32% dintre căile rutiere administrate de Consiliul Județean Alba. Peste 80% sunt în stare medie sau bună.

Reţeaua de drumuri administrate de Consiliul Judeţean Alba cuprinde 53 de drumuri judeţene, adică 872,16 km. Alți 34,2 km de drumuri județene sunt administrați de municipiile Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeș, respectiv orașele Cugir și Ocna Mureș.

Din lungimea totală de drumuri județene administrate de Consiliul Județean Alba, 30,723 km sunt administrați temporar de comunele Cetatea de Baltă, Doștat, Daia Română, Sântimbru, Berghin, Ciugud, Săsciori, Fărău, Bucerdea Grânoasă și Lunca Mureșului.

Viabilitatea unui drum este calitatea acestuia de a asigura condiții necesare desfășurării normale, fără întreruperi, pe tot parcursul anului, a circulației rutiere.

Consiliul Județean Alba a prezentat starea drumurilor judeţene administrate de instituție: 872,165 km, din care cu îmbrăcăminte asfaltică 663,670 km (76,09%), pietruite 178,56 km (20,47%) și de pământ 29,93 km (3,43%).

Starea drumurilor județene la începutul anului 2021:

– 11,56 km (1,32%) în stare foarte bună

– 611,66 km (70,13%) în stare bună

– 169,45 km (19,43%) în stare medie de viabilitate

– 58,48 km (6,7%) în stare rea

– 20,98 km (2,40%) impracticabili.

Comparativ, la începutul anului 2020, situația era următoarea:

– 00,00 km (0%) în stare foarte bună

– 621,93 km (71,30%) în stare bună

– 148,14 km (16,98%) în stare medie de viabilitate

– 81,08 km (9,29%) în stare rea

– 20,99 km (2,46%) impracticabili.

Atunci erau 654,33 km de drumuri (75,02%) cu îmbrăcăminte asfaltică sau din beton, 186, 6 km (21,39%) drumuri pietruite și 31,23 km (3,58%) drumuri de pământ.

Situația la începutul anului 2019:

– 44,94 km (5,1%) în stare foarte bună

– 566,49 km (64,28%) în stare bună

– 159,98 km (18,15%) în stare medie de viabilitate

– 84,76 km (9,61%) în stare rea

– 24,9 km (2,83%) impracticabili.

STAREA de VIABILITATE a drumurilor administrate de Consiliul Județean Alba la începutul anului 2021:

DJ 103 E: DN 1 – Gârbova de Jos – Gârboviţa – Gârbova de Sus – 7,54 km stare foarte bună (asfaltat), 1,85 km drum de pământ stare rea (km 7,5-9,39)

DJ 103 G: Inoc (DN 1) – Ciugudu de Jos – Ciugudu de Sus – limită Judeţul Cluj – 9,2 km stare bună (asfaltat), 4 km drum pietruit stare medie (între km 9,2 și 13,2)

DJ 106 E: limită Judeţul Sibiu – Dobra – Şugag: 4,3 km drum asfaltat stare bună

DJ 106 F: DN 1 (Camping Cut) – Câlnic – Reciu – Gârbova – limită Judeţul Sibiu: 16,67 m stare bună (asfaltat)

DJ 106 I: DN 1 – Cunţa – Draşov – Şpring – Vingard – Ghirbom – DJ 107 (Berghin): 21,52 km stare bună (asfaltat)

DJ 106 K: Sebeş (DN 1) – Daia Română – Ohaba – Secăşel – DJ 107: 16,76 km stare bună (asfaltat), 5,27 km stare medie (asfaltat), 6,67 km drum pietruit stare medie (pietruit între km 18 și 23,7)

DJ 106 L: Şpring – Ungurei – Roşia de Secaş: 16,3 km drum asfaltat stare bună

DJ 106 M: Cut (DN 1) – Câlnic: 3,3 km drum asfaltat stare bună

DJ 107: Alba Iulia (DN 1) – Teleac – Hăpria – Straja – Berghin – Colibi – Secăşel – Cergău Mare – Veza – Blaj – Sâncel – Lunca Târnavei – Şona – Jidvei – Sântămărie – Cetatea de Baltă – limită Judeţul Mureș – 72,88 km drum asfaltat stare bună

DJ 107 A: Alba Iulia – Părău lui Mihai – Vurpăr – Câmpu Goblii – Dealu Ferului – Mereteu – Blandiana – Sărăcseu – limită Judeţul Hunedoara – 4,02 km asfaltat stare foarte bună (km 4-8), 21,88 km stare bună (asfaltat)

DJ 107 B: DN 1 – Sântimbru – Galtiu – Coşlariu – Mihalţ – Colibi – Roşia de Secaş: 15 km drum asfaltat stare bună, 6,5 km drum pietruit stare medie (km 11,55 -18,10)

DJ 107 C: DJ 107 (Teleac) – Drâmbar – Şeuşa – Ciugud – Dumbrava – Oarda – Vinţu de Jos – DN 7 – 20,89 km de drum asfaltat stare bună

DJ 107 D: Unirea II (DN 1) – Ocna Mureş – Vama Seacă – Fărău – Şilea – limită Judeţul Mureş: 24,9 km de drum asfaltat stare bună, 1,22 km de drum pietruit stare bună (km 30,1 – 31,32)

DJ 107 E: Aiud (DN1) – Ciumbrud – Băgău – Lopadea Nouă – Hopârta – Vama Seacă (DJ 107D): 19,82 km de drum asfaltat stare bună

DJ 107 F: Unirea (DJ 107 D) – Războieni Cetate – Lunca Mureşului – limită Judeţul Cluj: 9,86 km de drum asfaltat stare bună

DJ 107 G: DJ 107 D (Ocna Mureş) – Noşlac – Căptălan – Copand – Stâna de Mureş – Găbud – limită Judeţul Mureş – 8,6 km de drum asfaltat stare bună, 10,62 km de drum asfaltat stare medie (km 3,9 – 14,53)

DJ 107 H: Coşlariu Nou – Galda de Jos – Cricău – Ighiu – Şard – Gara Şard Ighiu (DN 74): 15,83 km de drum asfaltat stare bună, 2,37 km de drum pietruit stare medie (km 0-2,37)

DJ 107 I: Aiud (DN 1) – Aiudul de Sus – Râmeţ – Brădeşti – Geogel – Măcăreşti – Bârleşti Cătun – Cojocani – Valea Barnii – Bârleşti – Mogoş – Valea Albă – Ciuciuleşti – Bucium – Izbita – Coleşeni – Bucium Sat – DN 74 (Cerbu) – 30,5 km de drum asfaltat stare bună (km 3-11 și km 56,3-78), 44,87 km de drum pietruit stare bună și medie (km 11,44-56,3)

DJ 107 K: Galda de Jos ( DJ 107 H) – Mesentea – Galda de Sus – Măgura – Poiana Galdei – Modoleşti – Întregalde – Ivăniş – Ghioncani – DJ 107 I (Bârleşti) – 17,7 km drum asfaltat stare bună, 19,8 km drum pietruit stare medie (km 17,7-37,5)

DJ 107 L: Sântimbru (DJ 107 B) – Totoi – Teleac (DJ 107) – 5,15 km de drum asfaltat stare bună

DJ 107 M: limită Judeţul Cluj – Rimetea – Colţeşti – Vălişoara – Poiana Aiudului – Aiudul de Sus (DJ 107 I) – 25 km de drum asfaltat stare bună

DJ 107 N: DN 1 – Mirăslău – Cicău – 2,6 km de drum asfaltat stare bună

DJ 107 U: Băcăinţi (DJ 107 A) – Ceru Băcăinţi (DC61) – 7 km de drum asfaltat stare bună

DJ 107 V: DJ 107 – Alecuş – DJ 107 D – 3,15 km de drum asfaltat stare medie, 11,85 km de drum pietruit stare bună (km 3,1-15)

DJ 107 Z: Ciumbrud (DJ 107 E) – Păgida – Gâmbaş – Aiud (DN 1) – 7,65 km de drum asfaltat stare bună, 3,25 km de drum pietruit stare bună (km 0,65 – 3,9)

DJ 141 C: DN 14 B (Lunca) – Cenade – Capu Dealului – limită Judeţul Sibiu – 8 km drum asfaltat stare bună, 5 km de drum pietruit stare medie (km 8-13)

DJ 141 D: DJ 106 I (Draşov) – Boz – Doştat – limită Judeţul Sibiu – 10,29 km drum asfaltat stare bună, 2,1 km drum asfaltat stare medie (km 10,29-12,4)

DJ 141 E: Cenade (DJ 141 C) – limită Judeţul Sibiu (Broşteni) – 1,2 km drum asfaltat stare bună, 4,87 km drum de pământ (impracticabil, km 1,2-6,07)

DJ 142 B: limită Judeţul Sibiu – Cetatea de Baltă – 3,35 km de drum asfaltat stare medie

DJ 142 K: Cetatea de Baltă (DJ 142B) – Tătârlaua – Crăciunelu de Sus – Făget – Tăuni – Valea Lungă (DN 14 B) – 17,3 km de drum asfaltat stare bună, 13,45 km de drum pietruit stare medie (km 7-20,45)

DJ 142 M: DJ 107 (Halta Balcaciu) – Bălcaciu – Valea Lungă (DJ 142 K) – 6,7 km drum asfaltat stare bună, 5,5 km drum de pământ (impracticabil km 6,7-12,2)

DJ 142 N: DJ 107- Căpâlna de Jos – Sânmiclăuş – (DJ 107 V) – 3,8 km drum asfaltat stare bună, 1,35 km drum de pământ stare rea (km 2-3,35)

DJ 142 L: Ciumbrud (DJ 107 E) – Sâncrai – Rădeşti – Leorinţ – Meşcreac – Peţelca – Căpud – Zărieş – Gara Podu Mureş (DN 14 B) – 15,1 km drum asfaltat stare bună, 6,2 km drum pietruit stare medie (km 15,1-21,35)

DJ 142 P: Crăciunelu de Jos (DN 14 B) – Bucerdea Grânoasă – 3,8 km drum asfaltat stare bună

DJ 670 C: Săsciori (DN 67 C) – Dumbrava – Câlnic – 6,7 km drum asfaltat stare bună

DJ 704: DN 7 (Şibot) – Vinerea – Cugir – 1,25 km drum asfaltat stare bună

DJ 704 A: DN 7 (Sebeş) – Pianu de Jos – Pianu de Sus – Strungari – Răchita – DN 67 C (Sebeşel) – 19,5 km drum asfaltat stare bună, 4,77 km drum pietruit stare rea (km 0,28-5,05)

DJ 704 K: Vinerea (DJ 704) – Săliştea (DJ 705 E) – 5 km drum de pământ stare medie

DJ 705: limită Judeţul Hunedoara – Almaşu de Mijloc – Almaşu Mare – Zlatna (DN 74) – 10,7 km drum asfaltat stare medie, 5,62 km drum asfaltat stare rea (km 41,2-46,82), 1,3 km drum asfaltat stare bună

DJ 705 B: DN 7 (Tărtăria) – Sibişeni (DJ 704 A) – Vinţu de Jos (DN 7) – Vurpăr (DJ 107 A) – 4,35 km drum pietruit stare medie (km 0-4,35), 7,79 km drum asfaltat stare bună

DJ 705 D: limită Judeţul Hunedoara (km.7+700) – Cheile Cibului – Cib – Glod – Nădăştia – Almaşu Mare – limită Judeţul Hunedoara (km. 33+100) – 13,9 km drum asfaltat stare medie, 11,5 km drum pietruit stare rea (km 21,6-33,1)

DJ 705 E: DN 7 – Tărtăria – Săliştea – 4,8 km drum asfaltat stare bună

DJ 705 H: Cheile Cibului (DJ 705 D) – Glod – Nădăştie (DJ 705 D) – 2,33 km drum de pământ (impracticabil km 0-2,33), 2,33 km drum asfaltat stare medie (km 2,33-4,66)

DJ 742: Gura Roşiei (DN 74 A) – Iacobeşti – Ignăţeşti – Balmoşeşti – Roşia Montană – 6,4 km drum asfaltat stare bună, 3,26 km drum pietruit stare rea (km 6,4-9,66), 9,75 km drum asfaltat stare medie

DJ 750: Gârda de Sus (DN 75) – Ordâncuşa – Gheţar – 16,7 km drum asfaltat stare bună, 8,28 km drum pietruit (impracticabil km 16,72-25)

DJ 750 A: Gura Sohodol (DN 75) – Sohodol – 3,5 km drum asfaltat stare bună

DJ 750 B: Vadu Moţilor (DN 75) – Burzeşti – Poiana Vadului – 10,5 km drum asfaltat stare medie

DJ 750 C: Sălciua de Sus (DN 75) – Dealu Caselor – Valea Largă – Vale în Jos – Ponor – Râmeţ – Valea Mănăstirii – Geoagiu de Sus – Stremţ – Teiuş (DN 1) – 18,8 km drum asfaltat stare bună, 15,4 km drum pietruit stare rea (km 0,6-28,5) 7,03 km drum de pământ stare rea (km 28,5-35,53)

DJ 750 E: DN 75 – Sat Vacanţă – Vârtop – 2 km drum de pământ stare rea

DJ 750 F: DN 75 – Poşaga de Jos – 3 km drum asfaltat stare medie

DJ 750 G: DN 75 – Ocoliş – 5 km drum asfaltat stare medie

DJ 762: limită Judeţul Hunedoara – Dealu Crişului – Valea Maciului – Mărteşti – Vidra – Lunca de Jos – Vârtăneşti – Burzoneşti – Mihoieşti (DN 75) – 5,7 km drum pietruit stare rea (km 40,6-46,3), 17,6 km drum asfaltat stare bună

DJ 762 B: DJ 762 – Avram Iancu – 1,91 km drum asfaltat stare bună



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

Ministrul Educației: Posturile de directori de școli vor fi scoase la concurs. Titularizarea profesorilor, pe durată determinată

Publicat

Posturile de directori la toate școlile din țară vor fi scoase la concurs iar titularizarea profesorilor va fi pe durată determinată.

Ministrul Educației Sorin Câmpeanu, a declarat joi, 4 martie la Europa FM, că este nevoie de o evaluare a cadrelor didactice.

„Trebuie să ai conduceri în școli selectate pe criterii relevante și obiective. Pentru asta trebuie să ai organizate concursuri pentru directorii de școli. Este un element esențial, dacă vrei să faci evaluare.

Evaluarea cadrelor didactice pe criterii de performanță

Pentru că, în orice sistem, directorul unei școli va fi implicat în evaluarea cadrelor didactice pe criterii de performanță, legate de criteriile de performanță ale elevilor”, a transmis Câmpeanu.

Cîmpeanu speră ca posturile de director și de director adjunct să fie scoase la concurs înainte de vacanța de vară. ”Directori, directori adjuncți, pe structura director educațional-manager sau orice altă structură care va rezulta din dezbaterile care trebuie să fie profunde și rapide, pentru că până în vară nu mai este mult. În cel mai rău caz aceste concursuri ar trebui să se deruleze în lunile octombrie – noiembrie.”

În plus, ministrul a declarat că „există voință politică” pentru a se trece de la titularizare pe perioadă nedeterminată la perioadă determinată.

Cîmpeanu a mai precizat că ar fi de acord cu o evaluare a tuturor profesorilor pe criterii de performanță.

„Nevoia de evaluare a cadrelor didactice pe criterii de performanță, indisolubil legată de performanța elevilor este un lucru foarte clar. Asta este marea provocare, lucrurile trebuie schimbate…

”Trebuie să ai și cu cine pentru că sunt 220.000 de profesori, iar asta nu este o scuză, ci este doar o explicație.

Problema nu poate fi tratată și rezolvată fiind scoasă din context, dacă e scoasă din context e egal cu zero, oricât de bine ar suna.

Întâi trebuie să clarificăm la nivel macro, managementul de sistem: relația dintre minister – inspectorate – autorități locale – școli .”

 

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Ministerul Sănătății: Lămpile UV nu sunt recomandate pentru dezinfecția în școli sau pentru uz casnic

Publicat

Ministerul Sănătății atrage atenția că lămpile cu ultraviolete nu sunt recomandate pentru dezinfecția în școli și nici pentru locuințe. Mai mult, radiațiile UV sunt cancerigene și pot produce și alte afecțiuni.

Potrivit specialiștilor Ministerului Sănătății nu este recomandată folosirea lămpilor UV pentru efectuarea dezinfecției în școli sau acasă.

Pe lângă cancerul de piele, radiațiile ultraviolete pot produce cataractă, conjuctivite sau alte reacții la nivelul ochilor, motiv pentru care este contraindicat să fie folosite în încăperi în care sunt persoane și este contraindicat să fie folosite pentru dezinfecția mâinilor, arată specialiștii într-o postare pe Facebook.

„De asemenea, ozonul produs de lămpile UV este dăunător pentru căile respiratorii, fiind un puternic iritant, și poate produce crize de astm la persoanele astmatice. Din aceste motive, nu se recomandă folosirea lor de utilizatori casnici, ci doar de personal calificat și instruit în acest sens”, au mai arătat aceștia.

De asemenea, și Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) a arătat că lămpile UV nu sunt recomandate a fi utilizate decât de personalul calificat și nu reprezintă o opțiune pentru sălile de clasă.

„Lămpile UV sunt, în esență, becuri speciale pline cu vapori de mercur care, odată expuși unui curent electric, produc radiație ultravioletă care distruge germenii direct, prin distrugerea ADN-ului și a ARN-ului acestora, și indirect, prin producerea de ozon„, arată specialiștii.

Astfel de lămpi sunt folosite în spitale și în laboratoarele medicale pentru a steriliza anumite încăperi sau zone, însă nu trebuie utilizate ca unică metodă de dezinfecție.

În ceea ce privește activitatea radiației UV față de virusuri, mai multe studii au demonstrat că aceasta poate distruge virusuri gripale, adenovirusuri sau coronavirusuri atât de pe suprafețe, cât și din aer, atât prin alterarea materialului lor genetic, cât și prin alterarea proteinelor de suprafață, virusurile fiind astfel inactivate.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Incidența COVID în fiecare localitate din județul Alba și situația internărilor. Ministerul Sănătății publică datele în premieră

Publicat

La mai bine de un an de la debutul pandemiei de coronavirus, Ministerul Sănătății a publicat toate datele legate de testarea COVID-19 pe județe și incidența în fiecare localitate din țară.

Datele au fost publicate pe portalul Guvernului pentru seturile de date deschise livrate de autoritățile și instituțiile administrației publice și pot fi consultate și descărcate de orice persoană.

Documentul poate fi descărcat de AICI: transparenta COVID_martie_2021

„Datele actualizate zilnic în acest format sunt extrase din aplicațiile Corona Forms, Alerte MS și RENV și publicate automat în format brut. Din acest motiv ele pot conține inadvertențe”, se precizează pe portalul guvernului.

Informațiile sunt actualizate zilnic, începând cu 1 martie.

Incidenta la 14 zile la nivel de UAT
UAT01-03-202102-03-202103-03-2021
ALBAC0,500,500,50
ALMAŞU MARE000
ARIEŞENI000
AVRAM IANCU000
BERGHIN3,642,603,12
BISTRA0,870,870,87
BLANDIANA1,081,091,09
BUCERDEA GRÂNOASĂ0,870,430,43
BUCIUM000
CÂLNIC0,490,490,49
CENADE000
CERGĂU1,221,221,22
CERU-BĂCĂINŢI7,097,270
CETATEA DE BALTĂ000
CIUGUD3,062,752,44
CIURULEASA000
CRĂCIUNELU DE JOS2,792,802,80
CRICĂU3,492,992,49
CUT1,561,561,56
DAIA ROMÂNĂ1,591,591,27
DOŞTAT2,933,913,91
FĂRĂU000
GALDA DE JOS1,111,111,11
GÂRBOVA0,930,930,93
GÂRDA DE SUS1,301,301,30
HOPÂRTA000
HOREA000,51
IGHIU1,131,561,56
ÎNTREGALDE000
JIDVEI0,180,370,56
LIVEZILE2,462,462,46
LOPADEA NOUĂ2,292,301,92
LUNCA MUREŞULUI1,932,703,09
LUPŞA0,670,680,34
METEŞ1,051,071,07
MIHALŢ6,107,067,36
MIRĂSLĂU0,500,501,51
MOGOŞ000
MUNICIPIUL AIUD1,651,651,77
MUNICIPIUL ALBA IULIA5,925,835,86
MUNICIPIUL BLAJ1,391,491,25
MUNICIPIUL SEBEŞ3,463,223,12
NOŞLAC1,091,091,09
OCOLIŞ1,781,791,79
OHABA000
ORAŞ ABRUD0,940,950,95
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ0,520,260,26
ORAŞ CÂMPENI0,670,670,67
ORAŞ CUGIR1,321,361,32
ORAŞ OCNA MUREŞ1,351,351,42
ORAŞ TEIUŞ3,573,162,47
ORAŞ ZLATNA0,370,370,50
PIANU2,502,232,50
POIANA VADULUI000
PONOR5,855,915,91
POŞAGA000
RĂDEŞTI2,302,312,31
RÂMEŢ000
RIMETEA0,990,991,99
ROŞIA DE SECAŞ0,610,610,61
ROŞIA MONTANĂ000
SĂLCIUA0,690,690
SĂLIŞTEA0,830,840,84
SÂNCEL0,380,761,14
SÂNTIMBRU1,971,641,31
SĂSCIORI1,381,221,22
SCĂRIŞOARA000
ŞIBOT2,052,462,46
SOHODOL000,59
ŞONA1,832,283,43
ŞPRING11,3811,4411,44
STREMŢ0,810,810,81
ŞUGAG1,041,041,04
UNIREA2,222,833,43
VADU MOŢILOR0,740,740,74
VALEA LUNGĂ1,892,532,53
VIDRA0,640,640,64
VINŢU DE JOS0,720,900,54

Situația internărilor în spitale

Număr persoane spitalizate / spital / zi
Spital01-03-202102-03-202103-03-2021
Spital Orasenesc Cugir121415
Spitalul Municipal Sebeș141415
Spitalul Municipal Blaj192017
Spitalul Judetean de Urgenta Alba Iulia393639
Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud272729

Pe 21 februarie, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a anunţat că a pornit deja demersurile pentru transparentizarea datelor despre evoluţia pandemiei de COVID-19, solicitată de mai multe organizaţii din societatea civilă potrivit libertatea.ro

Ce solicitau organizaţiile din societatea civilă:

  • Incidența la 14 zile la nivel de UAT;
  • Numărul de persoane externate vindecate/județ/zi;
  • Numărul de persoane externate/județ/zi;
  • Numărul de persoane decedate/județ/zi;
  • Numărul de persoane COVID-19 spitalizate în secțiile ATI/județ/zi și numărul total de pacienți ATI/județ/zi;
  • Numărul de cazuri active/județ/zi; Numărul de persoane aflate în carantină instituționalizată/județ/zi;
  • Numărul de persoane aflate în autoizolare/județ/zi;
  • Numărul de persoane testate/județ/zi;
  • Tipul de teste utilizate (RT-PCR, teste rapide) – proporție din pacienții testați județ/zi;
  • Durata de timp între recoltarea de probe biologice-rezultat (zile) – exprimată ca mediană dacă nu se poate mai detaliat;
  • Proveniența persoanelor testate (autoizolare, carantină, testare voluntară, testare la prezentarea la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale, testare de rutină la locul de muncă) – exprimată în numere absolute, defalcate pe județ;
  • Raportul dintre numărul de persoane testate pozitiv/numărul de persoane testate/zi;
  • Numărul de pacienți confirmați, dar asimptomatici sau cu forme foarte ușoare;
  • Proveniența persoanelor testate pozitiv (autoizolare, carantină, testare voluntară, testare la prezentarea la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale, testare de rutină la locul de muncă) – exprimată în numere absolute;
  • Perioada între rezultatul pozitiv și spitalizare (ore) – exprimată ca mediană, dacă nu se poate mai detaliat; Numărul de persoane spitalizate/județ/zi(ideal pe spital);
  • Tipul de transmitere pentru fiecare caz (comunitar/instituțional/focar cunoscut sau nou/internațional/etc.);
  • Caracteristici ale persoanelor spitalizate/decedate (grupa de vârstă/vârsta, sex, afecțiuni preexistente/tipul afecțiunilor – cu asigurarea faptului că pacienții nu pot fi identificați pe baza acestor informații) Numărul de persoane reinfectate/județ/zi;
  • Informații cu privire la focare (județ, locație, tip focar, număr de persoane confirmate, numărul potențial de persoane ce pot fi afectate);
  • Informații cu privire la centrele rezidențiale (informații la nivel de centru: total rezidenți, infectați, vindecați, decedați);
  • Raportarea corecțiilor efectuate la nivel de număr de cazuri/decese pe județe/zi;
  • Numărul de persoane testate/județ/zi, defalcate pe persoane vaccinate/persoane vaccinate cu rapel și tip de vaccin; Numărul de persoane programate pentru vaccinare și care nu se prezintă la centrul de vaccinare/județ/zi;
  • Numărul de persoane adăugate ad-hoc pentru că au mai rămas doze/județ/zi; Numărul total de reacții adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare/județ/zi, defalcate pe reacții comune/minore și reacții majore;
  • Numărul de doze de vaccinuri livrate/județ, defalcate pe tip de vaccin.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

REPORTAJ Castelul Wesselényi din Obreja. Cum a ajuns să fie casă pentru sufletele rămase orfane, după primul război mondial

Publicat

Pe malul stâng al râului Târnava Mare se găsește Castelul Wesselényi. Între zidurile sale se ascund povești legate de istoria sa, unele chiar tragice. Se spune că familia Wesselényi ar fi părăsit proprietatea la începutul primului război mondial, după ce unica fiică a baronului Wesselényi s-ar fi spânzurat într-una din încăperile castelului.

Poveștile tragice nu se sfârșesc aici, din anul 1921 proprietatea a fost transformată în casă de copii pentru fetele rămase fără tați după primul război mondial. 

Am stat de vorbă cu Sora Coca, singura care mai locuiește în Castelul Wesselényi aflat în Obreja, comuna Mihalț.

Sora Coca a venit tocmai din București în anul 2006. Măicuța greco-catolică este de profesie medic și se bucură că poate fi un ajutor pentru săteni ori de câte ori este nevoie.

Spune că dorința de a dărui și de a fi alături de oameni, dar și cunoștințele medicale au ajutat-o să ajungă aici.

Istoria castelului

Domeniul, pe care a fost ulterior construit castelul, a fost vândut de către contele Denner Eszterházy în a doua jumătate a secolului XVIII-lea, baronului Mihail Wesselényi.

Lucrările au început abia după ce baronul Wesselényi, i-a lăsat moștenire terenul, fiului său. Anul finalizării construcției nu se cunoaște exact, deoarece la Obreja nu a mai rămas nici un document oficial care să ateste asta.

Singurul indiciu se găsește pe fațada principală a clădirii, unde este ușor vizibil: anul 1901.

Grânarul, aflat în proprietatea castelului, a fost construit în anul 1778, dar din păcate astăzi a ajuns o ruină. Acesta se află în partea stângă a castelului.

O altă dependință caree aparținea domeniului a fost dărâmată în anul 1996. Aceasta ținea loc de pivniță, iar mai mulți săteni își depozitau aici alimentele.

Familia Wesselényi a părăsit proprietatea 

Familia Wesselényi a părăsit proprietatea la începutul primului război mondial, în urma unei tragedii.

Se spune că proprietarul și-ar fi pierdut unica fiică, după ce aceasta a decis să își pună capăt zilelor într-una din încăperile castelului.

După plecarea familiei în anul 1914, castelul a început să se degradeze. Wesselényi a vândut proprietatea în anul 1918, Băncii Germane din Sibiu.

În județul Alba, după primul război mondial erau 2064 de văduve de război și 4694 orfani

Încă din timpul primului război mondial, regina Maria a inițiat la Iași, Societatea Ocrotirii Orfanilor de război, deoarece acolo se afla la acea vreme frontul de luptă. Ideea a prins contur și în celelalte zone ale țării, mai ales după implicarea reginei.

Societatea Ocrotirii Orfanilor de război era împărțită pe regiuni.

Biserica Ortodoxă și Greco Catolică au înțeles nevoia de a ajuta copiii rămași fără părinți și au inițiat primele orfelinate și școli pentru a-i ajuta pe aceștia.

În Alba, Mitropolitul Victor Mihaly de Apșa, s-a străduit atât să adune bani, cât și să reușească să îi implice și pe alți oameni, pentru a putea oferi ajutor copiilor orfani.

Episcopul de Lugoj și de Oradea, Demetriu Radu a donat o sumă de 40.000 de coroane.

Nu numai oamenii bisericii au fost cei care au donat sume de bani, sau care s-au implicat îndeaproape pentru ca acești copii să aibă un viitor. Și oamenii simpli au dat din puținul pe care l-au avut.

După sfârșitul primului război mondial, în județul Alba erau peste 2000 de văduve de război și peste 4000 de copii orfani.

Vasile Suciu, Mitropolitul de Blaj a cumpărat Castelul Wesselényi și l-a transformat în orfelinat

Mitropolitul de Blaj, Vasile Suciu, a cumpărat de la Banca Germană din Sibiu, domeniul familiei Wesselényi în anul 1921 și a întemeiat aici, prima instituție greco-catolică pentru copiii orfani.

Primele demersuri pentru copiii rămași fără părinți, le-a făcut în anul 1916, la Blaj. Mitropolitul a apelat la mai multe călugărițe pentru a deveni mamele și educatoarele acestor copii.

Astfel, la Obreja s-a înființat în anul 1921, prima Congregație greco-catolică de femei, care la acea vreme se numea „Congregația Născătoare de Dumnezeu şi pururea vergura Maria.” Astăzi se numește „Congregația Surorilor Maicii Domnului.”

Mitropolitul de Blaj, Vasile Suciu, a cumpărat proprietatea cu 150.000 de lire italiene, bani pe care i-a primit de la Papa Benedict al XV-lea. După ce bunurile s-au aflat în proprietatea lui, la castel au fost începute renovările.

Castelul din Obreja, casă atât pentru băieți, cât și pentru fete

Încă de la debutul orfelinatului, din anul 1921, călugărițele, dar și câteva învățătoare, aveau în grijă peste 100 de suflete, atât băieți, cât și fete. Copiii urmau cursurile școlii primare și secundare.

Mitropolitul Vasile Suciu, a început în anul 1925 demersurile construirii Institului Recunoștinței la Blaj, iar clădirea a fost finalizată în jurul anilor 1930-1932.

La Obreja, copiii aveau posibilitatea să aleagă ce fel de activitate e pe placul lor. Astfel fetele, puteau să aleagă între un atelier de croitorie sau de țesut, iar pentru băieți era pus la dispoziție un atelier de cizmărie.

Din anul 1923, băieții au fost repartizați la Blaj. Acolo erau mai multe ateliere cu cinci secții, atelier de tâmplărie, atelier de fierărie, atelier de croitorie, atelier de cizmărie, atelier de rotărie.

Fetele care depuneau cel mai mult efort la atelierele de croitorie erau primite la București cu bursă. Iar băieții erau primiți la Odorheiu Secuiesc pentru a învăța tehnici noi la atelierul de cizmărie.

La Obreja s-a înființat prima școală de Menaj din țară

La Obreja s-a înființat prima școală de menaj din țară, iar ideea a fost propusă de către Mitropolitul de Blaj, Vasile Suciu. Motivul a fost relativ simplu. Fetele trebuiau să își câștige într-un fel sau altul existența.

Atelierile de croitorie le-au fost de mare ajutor fetelor, iar după un timp s-au înființat și ateliere pentru gătit. Mai mult de atât, fetele învățau lucruri despre alimentația copilului, despre cum ar trebui să îl crească.

1948, copiii au fost mutați la Turda, la ordinul comuniștilor

Din anul 1937, castelul a fost locuit de călugării bazilieni, care aveau și ei în grijă, un număr mai mic de copii. Copiii au locuit la Obreja timp de aproape zece ani, după care au fost mutați la Turda.

După sfârșitul celui de-al doilea război mondial, comuniștii i-au închis pe preoți în închisoare și au pus lacăt pe mănăstiri.

Călugărițele de la Obreja au fost trimise de autoritățile comuniste la Mănăstirea Bistrița din județul Vâlcea.

Casa de copii de la Obreja aflată în incinta Castelului Wesselényi a fost și ea închisă la rândul ei, iar copiii au fost mutați la Turda în anul 1948.

Clădirea a fost donată în anul 2005, de către Arhiepiscopul și Mitropolitul Lucian Mureșan, „Congregației Inimii Prihănite”, aceasta a fost fondată în anul 1950.

În prezent, clădirea aparține Bisericii Greco-Catolice.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate