Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

ALEGERI locale 2020: PREZENȚA la vot ora 20.00 în ALBA, de 48,46%. Peste 150.000 de locuitori din județ au votat


Publicat

Aproape 50% dintre alegători au mers la vot, până la ora 20.00, în județul Alba. Comparativ, acum 4 ani, prezența la urnele de vot era de 50,79%, la aceeași oră de referință.

Mai este aproximativ o oră până la închiderea secțiilor de vot.

La ora 20.00, prezența la vot era de 48,46% (față de 50,79% în 2016), în județul Alba. Au votat 150.509 de alegători, din care 142.758 pe liste permanente, 4.677 pe liste suplimentare, 3.074 cu urna mobilă.

Prezența la vot pe orașe și municipii – județul Alba (ora de referință 20.00):

Alba Iulia – 34,29%

Sebeș – 39,24%

Blaj – 40,64%

Aiud – 37,42%

Cugir – 36,87%

Ocna Mureș – 35,04%

Câmpeni – 66,30%

Abrud – 50,51%

Baia de Arieș – 53,59%

Zlatna – 52,48%

Teiuș – 48,56%

La ora 19.00, prezența la vot era de 45,01% (față de 46,76% în 2016). Au votat 139.814 de alegători, din care 132.655 pe liste permanente, 4.377 pe liste suplimentare, 2.782 cu urna mobilă.

La ora 18.00, prezența la vot era de 41,27% (față de 41,8% în 2016). Numărul celor care au mers la urnele de vot în mediul rural a crescut față de cel din mediul urban: 66.802 față de 61.270. În total, în județ, au votat 128.172 alegători, din care 4.155 pe liste suplimentare și 2.588 cu urnă mobilă. La nivel național, prezența la vot este de 38,16%. Alba a urcat pe locul 16, ca prezență la urne.

La ora 17.00, prezența la vot era de 37,06% (față de 37,01% în 2016). Au votat 115.095 de alegători, din care 108.941 pe liste permanente, 3.865 pe liste suplimentare, 2.289 cu urna mobilă.

La ora 16.00, prezența la vot era de 32,8% (față de 32,98% în 2016). Județul Alba era pe locul 20 în țară, ca prezență la urne (pe primele locuri sunt Olt cu aproape 40%, Giurgiu, Teleorman). Au votat 101.871 alegători din totalul de 310.563, respectiv 96.224 pe liste permanente, 3.542 pe liste suplimentare, 2.105 cu urna mobilă; 48.742 în mediul urban, 53.129 în mediul rural. Majoritatea celor care au votat până acum în județ sunt bărbați, din segmentul de vârstă de 45-64 ani, din mediul rural.

La ora 15.00, prezența la vot era de 28,8% (față de 29,74% în 2016). Au votat 89.453 persoane, din care 84.373 pe liste permanente, 3.264 pe liste suplimentare și 1.816 cu urna mobilă. În mediul urban au votat 43.305 alegători și în cel rural, 46.148.

La ora 14.00, prezența la vot era de 24,66% (față de 25,41% în 2016). Au votat 76.597 persoane din care 72.150 pe liste permanente, 2.988 pe liste suplimentare, 1.459 cu urna mobilă; 37.817 în mediul urban; 38.780 în mediul rural.

La ora 13.00, prezența la vot era de 20,23% (față de 21,10% în 2016). Au votat 62.850 alegători (59.186 pe liste permanente, 2.662 pe suplimentare, 1.002 cu urna mobilă; 31.729 în mediul urban; 31.121 în rural). În 12 localități din Alba, prezența este de peste 50% (Colibi, Răcătău, Izvoarele, Casa de Piatră, Lunca Largă, Ghiolcani, Ceru Băcăinți, Crăciunelu de Sus, Odverem, Dealu Geoagiului, Vidolm, Vălișoara).

La ora 12.00, prezența la vot era de 15,61% (față de 15,82% în 2016). 499 de persoane au votat cu urna mobilă și 2.332 pe liste suplimentare. În total, în județ s-au prezentat la urne 48.485 votanți (24.948 în mediul urban, 23.537 în mediul rural; 45.654 pe liste permanente).

La ora 11.00, prezența la vot era de 11,19% (față de 11,34% în 2016). Au votat 34.754 de alegători în Alba (32.552 pe liste permanente, 2.013 pe liste suplimentare, 189 cu urna mobilă; 17.931 în mediul urban, 16.823 în mediul rural).

La ora 10.00, prezența la vot era de 7,28% (față de 7,48% în 2016). În mediul urban, au fost la urne 11.667 de locuitori, iar în mediul rural – 10.954. În total, în județ, au votat 22.621 alegători (20.935 pe liste permanente, 1.676 pe liste suplimentare, 10 cu urna mobilă).

La ora 9.00, prezența la vot era de 3,94% (3,96% în 2016). Au votat 12.263 persoane din care, 10.912 alegători pe liste permanente/complementare, 1.350 pe liste suplimentare, o persoană cu urna mobilă. În mediul urban au votat 6.425 alegători, în cel rural, 5.838.

Până la ora 8.00, votaseră 5.737 de alegători (3.033 urban / 2.704 rural), din care 4.799 înscriși pe liste permanente și complementare și 938 pe liste suplimentare. Prezența la vot era de 1,84%, mai mare ca acum 4 ani (1,78% în 2016).

În jurul orei 8.40, prezența la vot era de 3,20%.

În judeţul Alba, sunt 310.563 cetăţeni cu drept de vot, care au acces la 439 de secţii de votare organizate în localităţi, potrivit potrivit prezenta.roaep.ro. Aproximativ 62.000 dintre ei sunt din Alba Iulia, care are 50 de secţii de votare.

La alegerile locale, se poate vota doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Totodată, cetăţenii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţă.

Vedeți AICI secția de vot la care sunteți arondați.

Dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român.

Date comparative 2016:

– ora 20.00 – votaseră 160.663 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 50,79% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 46,24%

– ora 21.00 – votaseră 168.780 de cetăţeni din Alba, din 315.280 pe liste. Prezenţa la vot, 53,21% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 48,27%.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Cel mai tânăr primar din județul Alba a depus jurământul. Iulia Stănilă și-a preluat mandatul în comuna Șpring

Publicat

Cel mai tânăr primar din Alba, este Iulia Stănilă, a depus jurământul și și-a preluat mandatul.

La cei 29 de ani ai săi, aceasta a câștigat funcția de primar al comunei Șpring, reușind să îl învingă pe primarul în funcție de 16 ani, Daniel Rusu. 

,,Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei Șpring. Așa să-mi ajute Dumnezeu!” a scris aceasta pe contul ei de Facebook, unde a adăugat și câteva fotografii de la ceremonie.

Iulia  s-a născut în 1991, în satul Șpring. La vârsta de 14 ani a plecat la studii în Alba-Iulia, apoi în Sibiu, unde a urmat Facultatea de Jurnalistică din cadrul Universității ,,Lucian Blaga”.

Timp de aproape 5 ani a locuit împreună cu soțul ei în București, unde a lucrat ca și consultant pentru fonduri europene, la o companie de profil.

Aceasta a afirmat că modelul ei este primarul comunei Ciugud, Gheorghe Damian, care a reușit să își ridice comunitatea cu ajutorul fondurilor europene și a performanței în administrație.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Restricțiile de circulație pe timp de noapte ar putea fi reintroduse. Ludovic Orban: O asemenea măsură este în evaluare

Publicat

Premierul Ludovic Orban a declarat, sâmbătă, că este în evaluare o eventuală măsură de restricţionare a circulaţiei pe timp de noapte, în scopul limitării răspândirii epidemiei de SARS-CoV-2.

Prim-ministrul a fost întrebat dacă ia în considerare o astfel de măsură în condiţiile în care tot mai multe localităţi au trecut de pragul de trei cazuri de COVID-19 la 1000 de locuitori.

„Avem în evaluare o astfel de decizie, vrem să vedem în schimb efectul măsurilor pe care le-am stabilit prin lege şi prin Hotărârea de Guvern de prelungire a stării de alertă în cazul depăşirii indicelui de 3 la 1000. Se face evaluare pentru că deja sunt localităţi importante, printre care şi Bucureşti, unde urmărim rezultatele aplicării măsurilor în vigoare”, a răspuns Orban, citat de Agerpres.

Întrebat dacă în campania pentru alegerile parlamentare vor fi impuse măsuri suplimentare în contextul creşterii accentuate a numărului de infectări, premierul a spus că vor fi „aceleaşi măsuri ca în campania pentru locale”.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Primarul din Ciuruleasa, Radu Tuhuț, este noul președinte interimar al PSD Alba. A fost propus de Victor Negrescu

Publicat

Radu Marcel Tuhuț - primar Ciuruleasa

Primarul din Ciuruleasa, Radu Tuhuț, este noul președinte interimar al PSD Alba, după ce deputatul Ioan Dîrzu a fost înlocuit din funcție. 

Tuhuț va deschide și lista de candidați ai social-democraților din Alba, pentru Camera Deputaților, urmat de Dîrzu. Acesta este considerat un apropiat al deputatului Ioan Dîrzu, care de altfel l-a susținut pentru funcția de președine executiv al filialei, funcție pe care a deținut-o până acum.

Ioan Dîrzu a fost schimbat de la șefia organizației județene, după rezultatele relativ slabe pe care le-a obținut partidul la alegerile locale.

PSD Alba a transmis și o poziție legată de acest subiect:

”Primul Consiliul Politic Județean al PSD Alba, după depunerea dosarelor de candidatură la alegerile parlamentare, s-a întrunit, sâmbătă, pentru a stabili echipele de campanie, calendarul electoral și modul de organizare.

De asemenea, au fost prezentate toate proiectele celor 11 candidați care sunt în concordanță cu programul de guvernare al PSD și în beneficiul locuitorilor județului Alba (…)

În cadrul ședinței, vicepreședintele național al PSD pentru Regiunea Centru, Victor Negrescu, a propus înaintarea către Consiliul Politic Național a propunerii ca președintele executiv al organizației, Radu – Marcel Tuhuț, să preia funcția de președinte interimar al organizației.

Propunerea a fost votată de toți colegii prezenți. Radu – Marcel Tuhuț, care deschide lista PSD Alba la Camera Deputaților, primar al comunei Ciuruleasa, este unul dintre cei mai longevivi și apreciați primari din Munții Apuseni.

La ședință au participat toți cei 11 candidați la alegerile parlamentare (7 la Camera Deputaților și 4 la Senat) toți primarii PSD din județ și membrii din conducerea organizației județene.

Suntem convinși că unitatea organizației noastre va fi unul dintre elementele cheie care va face diferența. Pentru a obține rezultatul scontat, avem nevoie ca fiecare membru de partid, în perioada premergătoare alegerilor, să prezinte în comunitățile din care fac parte programul nostru de guvernare și proiectele pe care le avem pentru România”.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

VIDEO: Buletinele cu CIP, obligatorii din 2021. Ce probleme pot avea românii care nu își fac cărți de identitate electronice

Publicat

Cărțile de identitate cu cip, cele care conţin şi date biometrice, vor fi obligatorii din august 2021. Noile buletine de identitate vor conţine  amprentele titularului și pot fi folosite la diverse ghișee ale statului în locul altor documente.

Cetăţenii români vor putea călători în state din Uniunea Europeană după data de 3 august 2021 cu paşaport valabil, cu carte electronică de identitate emisă după 3 august, dar şi cu actuala carte de identitate aflată în termen de valabilitate, a declarat comisarul-şef Cătălin Giulescu, şeful Direcţiei de Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

Odată cu apariția noilor buletine mai multe operațiuni făcute de deținători ar trebui să se simplifice. Acestea vor conține inclusiv amprentele titularului și pot fi folosite la diverse ghișee ale statului în locul altor documente.

Cartea de identitate electronică: Cât costă buletinul cu CIP

Noile cărţi de identitate vor putea fi eliberate de la vârsta de 12 ani, dacă părinții copilului cer acest lucru. În acest moment, în Uniunea Europeană, un astfel de document este eliberat de 17 state membre, cu costuri care variază între 15 şi 40 de euro

Autoritățile vor putea emite și cărți de identitate simple, fără cip, dar aceste documente nu vor permite titularilor libera circulație în Uniunea Europeană în baza actului de identitate. Noul buletin va putea include și domiciliul în străinătate.

În schimb cei care încă vor mai mai deține carți de identitate fără CIP și după data de 3 august 2021, în termenul de valabilitate, nu vor avea restricții de călătorie în statele UE.

Odată cu introducerea cărți electronice de identitate, poți utiliza semnătura electronică și te poți autentifica la diverse instituții ale statului.

E un prim pas făcut spre digitalizare, iar vestea e una bună mai ales în contextul în care în România se vorbește extrem de mult pe acest subiect, dar se face foarte puțin.

Dacă ai buletin cu cip, document ce-ți conține datele biometrice, poți avea acces la servicii electronice bancare, fiscale, în relația cu ANAF.

Autoritățile se gândesc să includă în noua carte de identitate electronică și cardul electronic de sănătate, iar ulterior și alte servicii.

Cartea de identitate simplă şi cartea electronică de identitate vor avea următoarele termene de valabilitate:

  • 2 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani;
  • 4 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
  • 10 ani după împlinirea vârstei de 18 ani;
  • nelimitată, după împlinirea vârstei de 60 de ani, pentru cartea de identitate simplă.

România este obligată să emită documente electronice de identitate începând din luna august a anului viitor. Săptămâna viitoare va fi organizată o dezbatere publică pe marginea ordonanţei de guvern pe care MAI a iniţiat-o pe acest subiect.

Cărți de identitate cu CIP: Când vor fi puse în circulație

„România este obligată să pună în circulaţie noul act de identitate începând cu 3 august 2021. În ceea ce priveşte costurile, la acest moment, sunt necesare nişte dezvoltări tehnice.

Proiectul de ordonanţă supus transparenţei decizionale pe siteul MAI, face tocmai acest lucru, permite MAI să elaboreze un caiet de sarcini, să iniţieze procedurile de achiziţie publică.

La finalul acestor proceduri, la finalul implementării vom avea şi costurile totale. În acest moment, în Uniunea Europeană, un astfel de document este eliberat de 17 state membre, cu costuri care variază între 15 şi 40 de euro.

România nu poate să depăşească o astfel de limită, ne îndreptăm către limita minimă”, a explicat Cătălin Giulescu.

Oficialul MAI a arătat că regulile privind circulaţia cetăţenilor statelor membre sunt stabilite prin „dreptul Uniunii Europene”, întrebat ce se va întâmpla cu cetăţenii care, alegând să opteze pentru o carte de identitate simplă, nu vor putea să iasă din ţară.

„Nu România stabileşte aceste reguli, regulile sunt stabilite la acest moment de Directiva 38/2004, pe care România a transpus-o prin Ordonanţa de Urgenţă 102/2005 cu modificările şi completările ulterioare.

În completare, avem acest Regulament 1.157/2019, o să vedeţi că face trimitere expresă la directiva amintită mai devreme.

Regulile sunt stabilite de regulament, adică libera circulaţie a cetăţenilor UE.

Indiferent de statul membru al căror cetăţeni sunt, vor putea să călătorească în afara statului al căror cetăţeni sunt doar cu o carte electronică de identitate, confecţionată din policarbonat, cu nişte elemente de securitate stabilite la nivel de principiu de regulament, acest card urmând să aibă un cip de înaltă securitate”, a mai declarat Giulescu.

Şeful Direcţiei de Evidenţa Persoanelor a explicat că regulamentul prevede o perioadă de tranziţie la cartea electronică de identitate până la „1 august 2031”.

„Astfel încât chiar şi cărţile care vor fi emise pe 2 august 2021 vor putea fi utilizate până la expirarea valabilităţii acestora.

Pe de altă parte, luăm în calcul ca, pentru cei care deja deţin o carte care nu expiră în perioada imediat următoare, de la momentul în care vom elibera primul document de identitate, potrivit unor programări pe care deja le gândim în acest moment, să le permitem să-şi preschimbe anticipat documentul de identitate, chiar dacă acesta se mai află în interiorul perioadei de valabilitate.

Deci, în continuare, cetăţenii vor avea ca opţiune paşaportul sau cartea electronică de identitate începând cu 3 august 2021.

Este necesară o clarificare: după data 3 august 2021, cetăţenii români vor putea călători în Uniunea Europeană în temeiul unui paşaport valabil, a unei cărţi electronice de identitate emise după data de 3 august sau în baza actualei cărţi de identitate aflată în termen de valabilitate.

Acest termen de valabilitate, acest termen de tranziţie urmează să se încheie la data de 2031, adică peste 11 ani şi jumătate din acest moment, aproximativ”, a subliniat Giulescu.

Oficialul MAI a precizat că de la data introducerii cărţii electronice de identitate, vârsta obligatorie de eliberare a actului de identitate va coborî la 12 ani, iar vârsta de la care părinţii, opţional, pot solicita o carte electronică de identitate pentru copii va fi ‘0 ani, de la data naşterii”.

El a explicat, în ceea ce priveşte cardul de sănătate, care ar urma să fi inclus în cartea electronică de identitate, că actualul card de sănătate este „un card cu un cip electronic în care este înscris un certificat de autentificare”.

„În acel cip se găseşte doar un certificat de autentificare. Având în vedere că această funcţie va fi preluată de cartea electronică de identitate, emiterea de către stat a acelui card de sănătate nu mai este necesară, întrucât generează şi un anumit nivel de costuri.

În ceea ce priveşte cartea simplă, ea nu va putea să înlocuiască cardul de sănătate, întrucât nu va fi dotată cu acel cip în care să înscriem un certificat electronic de autentificare”, a adăugat comisar-şef Giulescu, şeful Direcţiei de Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

Sursa: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate