Beneficiarii „REVOLUȚIEI FISCALE”. ”Cine împarte parte își face”- principiul de bază al clasei politice din România

Revoluția fiscală a adus salarii bune și foarte bune celor mai mândri din popor, aleșilor. În doar șapte luni de la „revoluție”, fie că vorbim despre senatori, deputați, șefi de consilii județene, primari de orașe, primari de comune, viceprimari și angajați ai sistemului condus de cei enumerați mai sus, salariile lor aprope că s-au dublat. Pe principiul „cine împarte parte își face”, un primar de comună a ajuns să câștige peste 12.000 de lei salariu brut pe lună iar un  președinte de Consiliu Județean peste 17.000 de lei salariu brut pe lună,  fiecare dintre ei a având de câștigat enorm în urma ”revoluției fiscale” făcută de PSD. Măriri de salarii pentru clientela politică a partidului aflat la guvernare sau pentru binele bugetarilor, aceasta este întrebarea la care parlamentarii din opoziție încearcă să dea un răspuns. 

Politicienii din opoziție spun că noile reglementări salariale au fost făcute pentru clientela politică, nu pentru bugetari deși mulți dintre ei sunt și ei beneficiari.

„A fost pe sfântul principiu cine împarte parte își face”, spune Traian Băsescu, senator PMP.

Întâii beneficiari ai revoluţiei fiscale au fost chiar aleșii. Prima creştere au simţit-o la 1 iulie 2017, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a salarizării. Senatorii și deputații au primit indemnizații cu aproximativ 70% mai mari. De la 1 ianuarie 2018, după transferarea contribuțiilor de la angajator la angajat, în buzunarele parlamentarilor a mai intrat o mărire de 18%. În doar 7 luni, banii primiţi de aleşi de la stat s-au dublat.

„Nu s-a acceptat niciun amendament de la vreun partid de opoziție. Legea a trecut așa cum a fost propusă de Guvern”, spune Traian Băsescu.

Fostul președinte al țării, Traian Băsescu, este acum senator PMP. La preluarea mandatului, în 2016, primea 5.936 de lei de la Parlament. De la 1 iulie 2017, indemnizația i-a crescut la 9.924 de lei, iar de la 1 ianuarie 2018, leafa lui Traian Băsescu a ajuns la 10.781 de lei.

Citește și:

SALARIILE din PRIMARIA AIUD: Indemnizații de primar, director bibliotecă, infirmieră și alți șefi locali

„Arată un nivel de nesimțire în abordare a inițiatorului legii. Pentru că s-au gândit, în primul rând, noi suntem majoritari în Parlament, deci să dăm alor noștri, să-i fidelizăm. Noi avem cei mai mulți primari, să le dăm alor noștri, să-i fidelizăm. Funcționarii publici de regulă, fie că sunt în ministere, fie că sunt în primării, sunt o clientelă de vot a PSD-ului, ca și pensionarii. Deci, totul a fost abordat politic și cu lipsă de decență”, spune el.

Traian Băsecu a beneficiat de pe urma măsurilor luate de PSD și ca pensionar.

„Păi, cum să nu-i voteze pensionarii? Mă uit la pensia mea. Am ieșit cu 2.900 de lei pensie, când am plecat de la Cotroceni, cu 44 de ani și șase luni. Și am 4.043 de lei pensie azi. (…) A crescut cu 1.000 și ceva de lei, din 1 ianuarie 2015 până acum. Această creștere o găsim la toți pensionarii. Nu de 1.000 de lei, ci proporțional”, spune fostul președinte.

Allen Coliban are 38 de ani și, din decembrie 2016, e senator USR de Brașov. Vine din mediul privat, unde a lucrat în IT și în consultanță pe fonduri europene. Povestește că nu le-au crescut doar salariile, ci şi sumele forfetare pe care le primesc pe cabinetul parlamentar.

„De câte ori salariul minim va crește, vor crește și aceste sume. Cumva, nejustificate neapărat de o nevoie sau de o solicitare din partea parlamentarilor. Cred că sumele de care dispunem la cabinete sunt niște sume foarte generoase, mai ales raportate la situația economică a României și la salariilor din țara noastră”, spune Allen Coliban.

Citește și: SALARIILE din PRIMĂRIA CUGIR: Cât câștigă primarul, viceprimarul, șefii de servicii, referenții sau șoferii

Fiecare parlamentar primea până anul trecut 11.400 de lei lunar pentru acoperirea cheltuielilor cu cabinetul. Din acești bani, putea plăti chiria sediului cabinetului parlamentar și salariile unor angajați – experți, consultanți sau consilieri. De anul acesta, suma a crescut cu 120%, la 25.000 de lei. Doar 50% din această sumă trebuie justificată cu documente, contracte și facturi. Pentru cealaltă jumătate e de ajuns o simplă declarație pe propria răspundere, cum că banii respectivi au fost cheltuiți pentru cabinet.

Orice parlamentar care nu are domiciliul în București beneficiează de o subvenție pentru chirie de 4.600 de lei lunar. Suma nu se justifică cu documente contabile, ci doar cu o simplă declarație pe propria răspundere cum să acea suma a fost cheltuită pentru chirie.

Primesc 1.400 de lei lunar pentru cheltuieli de deplasare în circumscripție. Decontarea combustibilului se face separat, din alți bani. Mai mult, au călătorii gratuite cu trenul și chiar cu avionul. Cei 1.400 de lei se transferă direct în cont și se justifică tot printr-o declarație, fără nicio factură.

Din cele enumerate mai sus, rezultă 18.500 de lei lunar (4.000 de euro), pe care parlamentarii nu trebuie să-i justifice cu facturi sau contracte cum îi cheltuie.

Angajaţii consiliilor judeţene sunt următorii pe lista celor care au avut de câştigat din revoluţia fiscală. În cele mai multe situaţii, indemnizațiile si salariile s-au dublat.

Citește și: SALARIILE din Consiliul Județean Alba: „CAMPIONII categoriei grele” la indemnizațiile lunare

Consiliul Județean Prahova este condus de Bogdan Toader, membru PSD. Are 35 de ani și e președinte din 2016. De profesie, e economist. Lucrează în administrație de 10 ani. De la 1 ianuarie a primit aproape de două ori mai mulţi bani.

„Undeva la 10.000 de lei. Așa este. Creșterea, am calculat exact pentru acest interviu, este de 88%”, spune Bogdan Toader.

La Consiliul Judeţean Prahova, creșterile salariale au fost mai mari decât promisese partidul de guvernământ în campania electorală, 25 la sută pentru bugetari.

„Undeva între 27 și 73% au fost creșterile salariale, depinzând de gradul profesional, funcția pe care o deține și așa mai departe. La Evidența Populației, salariile au crescut, în medie, cu 66%. La fel, la Direcția de Pază, unde salariile erau de 1.300 – 1.400 de lei au ajuns la 2.300, până la 2.700 de lei, dacă efectuează și ore de noapte”, spune președintele CJ Prahova.

El adaugă că lefurile salariaților săi rivalizează cu cele ale angajaților din companiile private.

„Acuma, totuși, comparându-ne cu sectorul privat suntem mai bine”, spune Bogdan Toader.

Viorel Panait lucrează în administrația publică de peste 20 de ani. Monitorizează serviciul de pază al CJ Prahova. A avut 1.600 de lei salariu, pe care, în 2010, Guvernul Boc i l-a redus cu 25%. După noile reglementări salariale, încasează o leafă mai mare cu 150%.

Citește și: SALARIILE din PRIMĂRIA ALBA IULIA: De la venitul cel mai mic (2.254 de lei), la cel mai mare( 21.375 de lei)

„Am simțit clar creșterea aceasta salarială. De la cei 1.600 de lei, care între timp au fost reîntregiți, ajungând eu, cu o vechime de peste 23 de ani în administrație, cu orele de noapte pe care le efectuez, să am un venit net de peste 4.000 de lei. Adică, a fost o creștere spectaculoasă. Mai mult decât dublu. S-a simțit în bugetul familiei”, spune el.

În perioada de criză economică, Viorel Panait spune că a fost ajutat de părinți cu bani.

„Nu m-am mai simțit ca un parazit, trăind pe buzunarul părinților. Și am simțit că munca mea e apreciată și plătită corect. Pot spune că vin la muncă cu plăcere acum. Mai mult decât atât, veniturile mi-au permis să-mi diversific un pic garderoba, putând să arat ca un funcționar public”, spune Viorel Panait.

Consiliul Județean Prahova are 225 de angajați. Fondul de salarii pentru anul 2018 este de 23.000.000 de lei, cu 9 milioane de lei mai mult decât anul trecut. Această sumă reprezintă 2% din bugetul total al Consiliului Județean Prahova.

Cele mai mari salarii din Prahova le au angajații primăriei Urlați.

„În Urlați își desfășoară activitatea foarte multe companii multinaționale. Au un buget foarte mare. Primul lucru când s-a dat această lege, au mers cu salariile la maxim, ca să-și motiveze personalul, ca să rămână în această instituție”, spune Bogdan Toader, președintele CJ Prahova.

Urlațiul este un oraș cu 10.000 de locuitori. În primărie nu există salariu mai mic de 2.800 de lei net. Cel mai mult are primarul – 6.200 de lei.

Au existat şi primării care au mărit salariile peste ceea ce îşi permiteau. Chiar dacă visteria localitătii era goală, angajaţii şi-au primit anul trecut integral lefurile majorate, cu ajutor de la Guvern.

Reporter: Anul trecut, după implementarea noii legi a salarizării, la sfârșitul anului ați avut cereri din partea primăriilor din localitățile mai mici din județ pentru bani de salarii, că nu le-a mai ajuns bugetul?

Bogdan Toader: Da, da. Este și acesta un efect al acestei legi, pentru că nu au citit legea. Legea spune foarte clar: atât cât îți permite bugetul poți crește salariile. Și cu doamna Olguța Vasilescu am discutat această problemă. De ce au mers pe grila maximă? Și noi am fi putut, dar nu am mers.

Tot de la Finanțe au primit ajutorul, de la bugetul de stat. După ce s-a încasat, au primit banii necesari ca să-și acopere cheltuiala salarială.

Pentru a nu mai cere bani de la Guvern și anul acesta, salariile mărite se vor face pe spatele țăranilor din localitățile respective.

Reporter: Aveți cunoștință ca localități din județul Prahova să fi mărit în 2018 taxele și impozitele, pentru a aduce bani de salarii la primărie?

Bogdan Toader: Da, am cunoștință și este un lucru normal.

Revoluția fiscală a fost primită cu bucurie și în comuna Măneciu din județul Prahova. Localitatea cu peste 11.000 de locuitori, alcătuită în majoritate din pensionari agricultori, asigură aleșilor salarii de peste 1.000 de euro net.

„Salariul normal că ne-a influențat cu totul în bine, pentru că oricine beneficiază de o creștere de salariu înseamnă o viață mai bună, o poftă mai multă de muncă și să știți că în primărie volum de muncă este. Noi ne declarăm total mulțumiți”, spune Luminița Cârstocea, viceprimar PSD Măneciu.

„Înainte de mărirea de salariu, luam 2.500, salariul net, iar acum iau 5.000. Salariul primarului și viceprimarului este stabilit în funcție de numărul de locuitori al comunei. (Reporter – Deci, dumneavoastră aveți 5.000 și primarul cât are?) 6.000 sau 6.100, cam așa ceva”, adaugă ea.

Cel mai mic salariu din cadrul primăriei Măneciu îl are un muncitor necalificat.

„Eu știu că salariul minim brut în primărie este 4.100. Net vine undeva la 2.500. Cât aveam eu ca viceprimar. Noi, atunci când am stabilit salariile, n-am mers pe un procent maxim. Au fost niște limite, minim și maxim. Am ales un procent de bun simț, încât să ne încadrăm, să nu ajungem în situația în care să nu avem cu ce să le plătim oamenilor salariile. Dar să ne rămână și bani pentru investiții. (Reporter – Ce înseamnă procent de bun simț?) Procentul de bun simț, undeva la 80%”, spune Luminița Cârstocea.

Părerile țăranilor din Măneciu legate de salariile aleșilor sunt împărțite:

-Primarul nu are vină. Cine a făcut legea asta ca primarul să-și facă salariul. Asta e.

-Pe o parte ne-a dat, pe o parte ne-a luat. Mă rog, asta e. (…) S-au scumpit toate. Și mâncare, și impozite… Așa că nu ne-am ales cu nimica.

-(Reporter – Dacă ați avea o pensie cât e salariul primarului, de 6.000 și ceva de lei?) Ho, hooo. Aș zice că aș fi un boieraș.

Situatia de la Prahova se repeta la indigo și în celelalte 42 de județe.

Consiliul Județean Giurgiu are 146 de salariați. Fondul de salarii pentru 2018 este de 61.835.000 de lei, în creștere cu 8 milioane de lei față de anul trecut. Președintele Consiliului Județean Giurgiu are o indemnizație brută de 17.100 lei, iar cei trei consilieri ai săi, 12.515 lei. Șoferul instituției are un salariu de 4.112 lei. Consiliul Județean Vaslui are 176 de angajați. Șefii de birouri din cadrul instituției primesc acum aproape 10.000 de lei brut, iar șefii de serviciu, 11.000 de lei brut. În administrația publică locală și centrală lucrează aproximativ 400.000 de salariați.

Bogdan Hossu, liderul sindical al confederației Cartel Alfa, spune că reforma fiscală nu a fost pentru bugetarii de rând.

Citește și: SALARII halucinante la PRIMĂRIA VINȚU DE JOS: Primarul ”Las’ FierVințului” primește lunar peste 11.000 de lei

„Reforma fiscală era pentru aleși, nu pentru cetățeni. Este reforma aleșilor, în sensul că ei sunt beneficiarii prioritari și de fond ai acestei reforme fiscale. Practic, azi, un parlamentar curent ia undeva la 50.000 de lei pe lună”, spune el.

Liderul sindical le sugerează angajaților din primării să nu se bucure prea mult.

„Constatăm acum că încep disponibilizările din sectorul administrație publică și, ceea ce e cel mai trist, pentru că se va resimți la nivelul tuturor cetățenilor României, pentru că nu au posibilități să susțină noul fond de salarii”, spune Bogdan Hossu.

Consultantul fiscal Dan Bădin spune că măsurile fiscale luate de actuala coaliție de guvernare nu au sustenabilitate în economia reală. Teoretic, n-ai cum să scazi taxe și impozite, după care să mărești salarii și pensii.

„Dacă avem o plapumă de o anumită dimensiune și cu acea plapumă acoperim 5 copii, păi, în principiu, dacă vrei să mai tai din plapumă și a mai apărut încă un nepot, încep lucrurile să se complice. Cam asta s-a întâmplat la noi – s-a micșorat plapuma și s-a încercat să se acopere o suprafață și mai mare”, spune Dan Bădin, consultant fiscal Deloitte.

„Din plapuma asta bugetară, există 3 modalități de a mări salariile și pensiile. O modalitate este să crești bugetul. Asta înseamnă să vii cu venituri suplimentare. În contextul în care s-au tăiat taxe, nu există venituri suplimentare. O a doua modalitate o reprezintă alocările bugetare. Și vedem că asta s-a întâmplat demult în România. Dacă ai principalele componente investiții și salarii, în loc să se ducă la investiții, s-au dus la salarii. (…) A 3-a sursă, din surse împrumutate. Adică, țara se împrumută și pe bani împrumutați plătim acum salarii. Ca orice împrumut, el trebuie returnat”, spune consultantul fiscal.

„Varianta doi este o variantă care gândește pe termen scurt. (…) Vindem viitorul pentru un prezent mai bun”, adaugă el.

Dan Bădin spune că transferul taxelor de la angajator la angajat nu are nicio logică economică.

„Nici acum nu înțeleg foarte bine motivația pentru care s-a făcut trecerea acestor contribuții de la angajator la angajat. Dacă singura motivație este ca prin această trecere să se crească artificial salariile bugetarilor (…) sincer, eu cred că se jignește bunul simț și rațiunea oricărui bugetar din țara asta”, spune el.

După ce a studiat noua lege a salarizării, transferul taxelor și plafonarea sporurilor, consultantul fiscal Dan Bădin a ajuns la concluzia că noile legi au fost făcute fără a se lua în calcul impactul lor asupra economiei.

„Noi dăm și pe urmă vedem ce-am lovit. Nu ne uităm dinainte, nu măsurăm dinainte, nu ne gândim dinainte care este efectul respectivelor măsuri, respectivelor legi asupra economiei în asamblu. Din păcate, nu văd nici acum, nu am văzut nici în ultimii ani astfel de studii de impact profesioniste, care să arate beneficiul respectivelor schimbări legislative. Vedem că legea care trebuia să aprobe respectiva ordonanță a Guvernului încă stă în Parlament, pentru că parlamentarii nu știu ce să facă cu ea. (…) Ar aproba-o, dar le e frică de faptul că s-ar putea să ajungă la Curtea Constituțională și să spună că nu e bună”, spune Dan Bădin.

Ideea trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat a fost susţinută prima dată de Gabriel Biriş, pe vremea când era secretar de stat în guvernul tehnocrat. Biriş a fost nevoit să demisioneze în urma acestui demers, iar ideea nu a fost pusă în practică.

„Vrem să stopăm această inițiativă, dacă ea există. Dacă există, este o bazaconie. Nu se poate ca acest guvern să vină cu asemenea modificări la Codul fiscal. Chiar nu e în regulă”, spunea Liviu Dragnea, președintele PSD, în 7 septembrie 2016.

Un an mai târziu, ideea este preluată chiar în programul de guvernare al PSD şi pusă în aplicare. Este dată o ordonanţă de urgenţă prin care contribuţiile sunt trecute de la angajat la angajator. Initiatorul este ministrul de Finanţe din Guvernul Tudose, Ionuţ Mişa. Creierul din spatele actului normativ ar fi fost Darius Vâlcov, consilier pe probleme economice al premierului. Un rol important l-ar fi avut şi ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu.

„Trecerea contribuțiilor de la companie la angajat înseamnă că pentru angajat cresc contribuțiile la pensii. Angajatorul nu va avea o cheltuială mai mare, iar salariatul va avea un venit net puțin mai mare, în funcție de salariu”, spunea Liviu Dragnea.

Darius Vâlcov și Lia Olguța Vasilescu au refuzat un interviu filmat pe chestiunea trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat şi despre categoriile sociale care au avut de câștigat de pe urma acestei măsuri.

„Aroganță și conștiința faptului că prin propagandă pot suplini prostiile pe care le fac. Minciuna este încă o armă prin care poate fi dominat electoratul și păcălit”, conchide fostul președinte Traian Băsescu.

Sursă: Digi24.ro