Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Analiză: Cum a funcționat platforma de programare pentru vaccinare și care au fost principalele probleme ale aplicației

Publicat

Cum a funcționat de fapt aplicația de programare pentru vaccinare și care au fost principalele ei probleme?

Jurnaliștii de la G4Media au realizat o analiză a modului în care a funcționat aceasta și a dificultăților de utilizare întâmpinate. 

Redăm mai jos articolul:

Vinovații pentru aplicația informatică de vaccinare: o analiză a platformei în care se pot programa cetățenii (Op-ed)

Am utilizat și analizat în detaliu aplicația de programare pentru vaccinare. Am încercat  să fac mai jos un mic audit independent al acestei aplicații, ținând cont de contextul legislativ actual și să abordez toate nemulțumirile pe care le-am văzut vehiculate în spațiul public în ultima perioadă.

Indisponibilitatea aplicației

Aplicația a fost indisponibilă pentru o scurtă perioadă, după ce a început programarea fazei doi. În aceeași zi aplicația de mesagerie Signal a fost indisponibilă. Serviciile Google au fost indisponibile în 2020.

Facebook a fost de asemenea indisponibil în mai multe rânduri. Trebuie înțeles că toate aplicațiile au perioade de indisponibilitate din diverse motive și se întâmplă inclusiv la case mai mari care dispun de infinit mai multe resurse decât statul român.

În cazul aplicației de vaccinare, cel mai probabil infrastructura de servere a fost depășită de numărul mare de utilizatori.

Aplicația a fost repusă în picioare foarte rapid, ceea ce îmi arată că există o echipă în spate care s-a mobilizat rapid și a rezolvat problema.

Dacă România ar fi avut un Cloud Guvernamental care să ofere servicii de tip PaaS (Platform as a Service), poate aceste probleme de disponibilitate nu ar fi existat.

Poate echipa de implementare ar fi avut la dispoziție tehnologiile necesare pentru a implementa o arhitectura mult mai scalabilă care ar fi rezistat unui număr mare de utilizatori.

Experiența de utilizare pentru persoane fizice

Experiența de utilizare trebuie tratată diferit pentru persoane fizice și persoane juridice, pentru că sunt fluxuri diferite și cerințe diferite.

Pentru persoane fizice am trecut personal prin experiența de utilizare: înregistrare, adăugare beneficiari și programare.

Am folosit un telefon Apple pentru înregistrare. După introducerea CNP-ului și validarea  telefonului, am încercat să adaug beneficiari, însă primeam o eroare (“persoana inexistenta” sau similar, dar mesajul nu era foarte explicit).

După câteva încercări am realizat că trebuia sa îmi completez întâi profilul de utilizator (Nume, Prenume, CNP, CI, Județ etc) și abia ulterior puteam să adaug beneficiari.

Am depășit aceste probleme și le-au depășit și alți cunoscuți care nu sunt tehnici, însă cu siguranță că un om mai puțin priceput și-ar fi prins urechile.

Experiența de înregistrare ar putea fi îmbunătățită ceea ce ar face aplicația mai accesibilă pentru oamenii mai puțin pricepuți în ale tehnologiei. Pe de altă parte trebuie ținut cont de faptul că aplicația este doar una dintre modalitățile de programare. Programările pot fi făcute și telefonic sau prin intermediul medicului de familie. De asemenea, chiar dacă aplicația ar fi fost perfectă, ar fi rămas oricum foarte mulți oameni pentru care ar fi fost inutilizabilă și inaccesibilă din lipsă de educație digitală.

Procedura de înregistrare pentru persoane fizice ar putea fi îmbunătățită cu un minim de efort. Sugestiile de îmbunătățire ar fi următoarele:

Reducerea numărului de pași și completarea profilului de utilizator ca parte a procedurii de înregistrare. Mai concret, formularul de înregistrare să conțină și informațiile necesare pentru completarea profilului, iar utilizatorul să fie ghidat prin proces.

Includerea de instrucțiuni de utilizare chiar in aplicație. Astfel la fiecare pas să fie descrise instrucțiunile (help contextual). Asta ar ajuta si oamenii mai puțin tehnici sa se descurce mai ușor.

Interfața pentru telefoanele mobile ar putea fi îmbunătățită (responsive).

Pentru adăugarea beneficiarilor am folosit tot telefonul și a mers foarte ușor. Nu știu ce s-ar putea îmbunătăți, în afară de o interfață mai bine adaptată pentru mobil.

Poate ar fi util ca primul beneficiar să fie chiar utilizatorul care a creat contul. Acum trebuie să reintroduci datele personale pentru a fi și beneficiar, ceea ce este redundant.

Pentru programare am folosit calculatorul si Google Chrome. Programarea celor doi părinți a mers foarte rapid, doar din click-uri de mouse, fără sa fie nevoie să mai introduc vreo informație (toate informațiile au fost automat preluate de aplicație). Pentru programare experiența de utilizare a fost impecabilă.

Am înțeles că în cazul unor utilizatori, deși în lista de centre apăreau locuri disponibile, în calendarul detaliat nu apăreau locuri disponibile.

Nu am avut această problemă, dar este posibil să fi fost cauzată tot de numărul mare și să țină de o concurență mare la nivelul bazei de date.

În privința procedurii de programare, singura sugestie ar fi introducerea posibilității de a programa mai mulți beneficiari în același timp. S-a întâmplat unor utilizatori să fie nevoiți să își programeze părinții în zile diferite și la centre diferite, pentru că se terminau locurile după ce făceau prima programare. Concret asta ar presupune sa poți selecta mai mulți beneficiarii din listă (cu o bifă) pe care să îi poți programa în același timp. Modificarea necesită totuși destul de mult efort și nu o consider prioritară, dar ar fi utilă pentru cei cu multe rude.

Trăgând linie, aș acorda nota 8 pentru ergonomie: 7 pentru ergonomia la înregistrare, 9-10 pentru evidența beneficiarilor și 10 pentru funcția de programare.

Dacă România ar fi avut un sistem de identitate electronică, toată această procedură de înregistrare nu ar fi fost necesară. Dacă România ar fi investit mai mult în educație la timpul potrivit, poate nu am fi avut atâția cetățeni marginalizați care nu pot să folosească o aplicație corect implementată, chiar dacă imperfectă. Dacă România ar începe să investească cu adevărat în educație, poate în douăzeci de ani nu am avea problemele pe care le avem acum.

Experiența de utilizare pentru medici și persoane juridice

Pentru medici și persoane juridice am citit manualul de utilizare pentru a înțelege cum este gândită platforma. În cazul medicilor funcționalitatea este foarte similară persoanelor fizice, cu excepția faptului medicul trebuie să bifeze opțiunea “Sunt medic”.

Aplicația validează automat că medicul este înscris în Registrul Medicilor din România. În cazul medicilor, posibilitatea de a programa mai mulți pacienți în același timp ar putea simplifica munca acestora. Această funcție ar fi foarte utilă și pentru companiile cu foarte mulți angajați.

În cazul persoanelor juridice, procedura de înregistrare presupune și completarea datelor persoanei juridice și semnarea electronică a unei „declarații de reprezentant/împuternicit”. Însă pentru a putea semna electronic această declarație, utilizatorul are nevoie de un certificat calificat și de aici încep problemele.

Deși România are legislație privind semnătura electronică, aceste certificate electronice nu sunt foarte răspândite. Obținerea unui astfel de certificat presupune costuri, o procedură birocratică de obținere și cunoștințe tehnice de utilizare, respectiv un anumit nivel de alfabetizare digitală.

Din această cauză aplicația de programare pentru persoane juridice va avea a avea o utilizare foarte limitată. E foarte puțin probabil ca administratorii firmelor mici să dețină un certificat calificat, însă aceasta nu este o problemă a aplicației în sine ci a legislației naționale privind semnătura electronică.

Dacă România ar avea o lege a semnăturii electronice care să permite modalități mai simple de semnare electronică, poate aplicația ar fi fost accesibilă mai multor persoane juridice.

Dacă în România ar exista o carte electronică de identitate care să permită oricărui cetățean, chiar și celor mai puțini educați, să semneze orice document electronic într-un mod simplu, poate nu am căuta vinovații la STS. Dacă în România presa mai ales, dar și societatea nu s-ar repezi să judece doar efectele și s-ar uita mai în profunzime la cauze și dacă am deprinde obiceiul de a avea “puțintică răbdare”, poate că în timp am putea construi.

Utilizarea platformei WordPress

Am văzut critici legate de utilizarea platformei WordPress pe care le consider complet nejustificate. În primul rând “Platforma” de vaccinare este compusă din două aplicații distincte. Un site de prezentare unde sunt oferite diferite informații de interes public (vaccinare-covid.gov.ro) și aplicația de programare care pare fi o aplicație dezvoltată de la zero (programare.vaccinare-covid.gov.ro).

Alegerea platformei WordPress pentru implementarea unui site de informare este o alegere corectă. WordPress permite crearea rapidă a unui site cu costuri minime. WordPress are o comunitate foarte puternică, există numeroase extensii și teme care pot fi cumpărate pentru a extinde funcționalitatea de bază a platformei. Alternativa ar fi fost un alt sistem de tip CMS (Content Management System), fie a unui sistem comercial care ar fi presupus o procedură de achiziție care ar fi întârziat implementarea, fie a unui alt sistem open-source.

De ce a implementat STS platforma

O altă critică este legată de faptul că STS a implementat platforma. Realitatea în România este că atunci când cuțitul ajunge la os în vreo chestiune, intervine STS și implementează rapid o soluție, așa cum e și platforma de vaccinare.

Asta pentru că STS este printre puținele instituții care are capacitatea de mobilizare rapidă și bravo lor. Problema nu e la STS și nu acolo trebuie să ne uităm.

Dacă legea achizițiilor publice ar fi fost mai simplă și ar fi permis achiziții mai rapide și mai eficiente, poate și alte instituții ar fi avut capacitatea de implementare a STS. Poate ar trebui să ne punem problema cum facem ca instituțiile din România să ajungă la nivelul de competență și mobilizare al echipelor de la STS. Ce trebuie să schimbăm în legislație și cum putem să ajutăm instituțiile să devină eficiente? Asta ar trebui să ne preocupe.

Verdict?

Nu este o aplicație perfectă și evident că poate fi îmbunătățită, însă este o aplicație corect proiectată și funcțională. E o aplicație de nota 8, iar dacă ținem cont de contextul în care a fost dezvoltată, probabil sub multă presiune și cu multe cerințe neclare, ar fi de nota 9. Aplicațiile de nota zece din catalogul meu sunt foarte puține și toate sunt jocuri video legendare.

Cine are răbdare să citească instrucțiunile de utilizare, înainte de a critica, va observa că sunt gândite fluxuri flexibile care țin cont de diversele nevoi ale actorilor implicați. Spre exemplu, persoanele juridice obțin un cod pe care angajații îl pot folosi pentru a-și face singuri programarea la vaccinare.

Astfel, reprezentantul companiei poate atât să programeze angajații, dar poate să și delege această sarcină. Platforma este integrată și permite și medicilor să își programeze pacienții. Îmi imaginez că aceeași aplicație este folosită și de operatorii din call center.

Foarte probabil și centrele de vaccinare au propria secțiune în aplicație în care își văd programările pe care le pot administra.

Nu cunosc toate detaliile tehnice ale acestei aplicații și toate observațiile mele se bazează pe ceea ce este public disponibil, însă îmi este clar că ceea ce vedem este doar o parte din funcționalitate, iar sistemul e mai complex decât ceea ce se vede. Sigur că sistemul poate fi îmbunătățit, orice poate îmbunătățit cu răbdare. Oricât aș fi de critic, nu aș putea găsi o problemă majoră acestei aplicații.

Sunt foarte sceptic că o companie privată, inclusiv propria mea companie, ar fi putut face o aplicație mai bună în contextul dat.

Citește concluziile articolului pe G4Media.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ADMINISTRATIE

VIDEO: Premierul Nicolae Ciucă a întâmpinat-o la Alba Iulia pe Elisa Ferreira, comisar european pentru Coeziune și Reforme

Publicat

Premierul Nicolae Ciucă a întâmpinat-o la Alba Iulia pe Elisa Ferreira, comisar european pentru Coeziune și Reforme. Orașul găzduiește miercuri un eveniment extrem de important pentru România: semnarea acordului de 31 de miliarde euro cu Comisia Europeană. 

În baza acestui acord, România va beneficia, în perioada 2021-2027, de resurse financiare pentru dezvoltare durabilă, alocate de la nivel european și național, în valoare totală de peste 45 miliarde euro.

Acordul de Parteneriat dintre Comisia Europeană și România acoperă finanțarea politicii de coeziune – care cuprinde Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European Plus și Fondul de Coeziune – alături de Fondul pentru Tranziție Justă și Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit și Acvacultură.

Investițiile concrete din teritoriu vizează 8 programe regionale și 9 programe naționale, alocarea financiară nerambursabilă fiind de peste 31,5 miliarde euro.

Primul a sosit Nicolae Ciucă, împreună cu europarlamentarul Mircea Hava. Premierul a fost întâmpinat de reprezentanții administrației locale, respectiv președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, primarul Gabriel Pleșa și prefectul Nicolae Albu.

Programul zilei cuprinde festivitatea de semnare, care va avea loc la Sala Unirii.

Alba24 va transmite live ceremonia.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Care sunt veniturile medii lunare pentru o familie în România. Cheltuielile, 86% din acestea

Publicat

O familie câștigă în medie 6.241 lei, potrivit datelor actualizate pentru trimestrul al doilea 2022, de către Institutul Naţional de Statistică (INS). Pe persoană, veniturile au fost de 2.481 lei.

Cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în trimestrul II 2022, în medie, de 5.375 lei lunar pe gospodărie şi 2.137 lei pe persoană şi au reprezentat 86,1% din nivelul veniturilor totale.

Conform INS, veniturile băneşti au fost, în medie, de 5.853 lei lunar pe gospodărie (2.327 lei pe persoană), iar veniturile în natură au fost estimate la 388 lei lunar pe gospodărie (154 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri
(67,6% din veniturile totale ale gospodăriilor).

INS menţionează că la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (19,6%), veniturile în natură (6,2%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (5,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,2%), veniturile din agricultură (2,1%), precum şi cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%).

Potrivit sursei citate, mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.

Principalele cheltuieli

Conform INS, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt:

  • consumul de bunuri alimentare, nealimentare
  • servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor
  • acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,8%).

De asemenea, INS precizează că mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2022, în medie, 35,1% din consumul gospodăriilor.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Câciu: ”Eventualele creșteri de impozite” nu vor afecta persoanele cu venituri mici. Ce spune despre creșterea salariului minim

Publicat

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat după ședința de Guvern că ”eventualele creșteri de impozite” nu vor afecta persoanele cu venituri mici. 

„Ordonanța care modifică Codul Fiscal este în dezbatere la Senat. Înțeleg că senatori PNL și PSD au depus un amendament. Acolo sunt și pozițiile asociațiilor orașelor.

Parlamentul va trece la dezbatere și avizare amendament. Amendamentul are în vedere o actualizare a grilei de raportare a impozitelor cu inflația.

Nu e necesar să crească impozitele. Autoritățile locale au o marjă de stabilire între 0,8 și 2%. Pot crește impozitele pentru că este vorba de veniturile autorităților locale. Eventuale creșteri de impozite nu vor fi pentru persoanele cu venituri mici”, a spus Ministrul Finanțelor, citat de Antena3.

Adrian Câciu a mai spus 200 de lei din creșterea salariului minim la 3.000 (de la 2.550 de lei cât este brutul acum) ”va rămâne neimpozabilă”.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Prețul lemnului a fost plafonat la 400 de lei pe metrul cub. De ce s-a renunțat la proiectul inițial, care prevedea altă sumă

Publicat

Guvernul a aprobat, miercuri, plafonarea la 400 lei a preţului pe metrul cub de lemn de foc, a anunţat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna.

„Astăzi am aprobat această ordonanţă de urgenţă prin care preţul la lemnul de foc, tocătură provenită din lemn, rumeguş şi restul de lemn se stabileşte la 400 lei pe metrul cub cu TVA inclus, respectiv la brichete de lemn se stabileşte un preţ maxim de 1.500 lei pe tonă cu TVA inclus şi la pelete (…) este maxim 2.000 lei pe tonă cu TVA inclus”, a afirmat ministrul, după şedinţa Executivului.

El a precizat că această măsură vine în sprijinul cetăţenilor care sunt afectaţi de creşterile de preţuri pe plan naţional, generate de situaţia internaţională de pe piaţa de profil şi de războiul din Ucraina.

„Creşteri similare se constată pe toate pieţele europene, ne influenţează în mod negativ şi războiul, pentru că am avut cantităţi uriaşe de lemn importate din Ucraina şi această incertitudine a afectat inclusiv piaţa naţională şi este nevoie de un asemenea demers în susţinerea cetăţenilor care pentru sezonul de iarnă folosesc lemnul ca resursă în gospodărie”, a menţionat ministrul.

Prețul plafonat este prețul final pentru consumator

Potrivit acestuia, preţul plafonat este preţul final la consumator şi se referă la toţi comercianţii, toţi agenţii economici, toate persoanele fizice care vând lemn de foc, potrivit Agerpres.

„Este preţul final, se referă la toţi cei care vând lemn de foc. Nu există în momentul de faţă o propunere de compensare, este doar plafonarea preţului”, a subliniat Tanczos Barna.

Ministrul a adăugat că prevederile ordonanţei intră în vigoare în 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Sunt prevăzute sancţiuni pentru agenţii economici care nu respectă actul normativ şi vând lemnul de foc la un preţ mai mare.

Întrebat despre faptul că în proiectul iniţial prevedea plafonarea preţului la 500 lei, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a explicat că modificarea s-a făcut la solicitarea prim-ministrului.

„Este solicitarea premierului României şi ca atare această modificare a fost prinsă în actul normativ”, a afirmat Cărbunaru.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax