15 iunie: Ziua morții lui Mihai Eminescu. Controversele legate de nașterea și moartea poetului

Mihai Eminescu, considerat cel mai cunoscut poet român, a murit la data de 15 iunie 1889, la doar 39 de ani. La peste un secol de la moartea sa, sfârșitul poetului continuă să fie înconjurat de întrebări, controverse și teorii discutate de istorici, medici și cercetători.

Pe lângă opera sa, care a rămas una dintre cele mai importante din literatura română, Mihai Eminescu a lăsat în urmă și mai multe controverse legate de viața sa.

Printre acestea se numără discuțiile privind locul și data nașterii poetului. Totuși, data de 15 ianuarie, considerată ziua sa de naștere, a fost aleasă și pentru marcarea Zilei Culturii Naționale.

Unde și când s-a născut Mihai Eminescu

Una dintre controversele legate de viața lui Mihai Eminescu vizează chiar data și locul nașterii sale.

De-a lungul timpului, au apărut mai multe variante, menționate în documente, mărturii sau însemnări legate de poet.

La 31 martie 1889, Mihail Chințescu susținea la Ateneul Român că Eminescu s-ar fi născut la Soleni, într-un sat din Moldova.

Pe urmă, într-un registru al membrilor Junimii, poetul ar fi notat Botoșaniul ca loc al nașterii, alături de data de 20 decembrie 1849.

Totuși, alte documente indică date diferite, cum ar fi:

• în registrul școlii primare apare 6 decembrie 1850,
• în documentele gimnaziului din Cernăuți este trecută data de 14 decembrie 1849.
• Sora poetului, Aglae Drogli, a susținut într-o scrisoare către Titu Maiorescu varianta 20 decembrie 1849, la Ipotești,
• fratele său, Matei Eminescu, a indicat la un moment dat data de 8 noiembrie 1848 și localitatea Dumbrăveni.

Publicitate

Contrar tuturor acestor informații, data și locul nașterii lui Mihai Eminescu au fost acceptate și declarate pe 15 ianuarie 1850, în Botoșani.

Mihai Eminescu și-a petrecut copilăria la Ipotești, în casa părintească și în împrejurimi.

Discuțiile privind data nașterii au fost alimentate și de o însemnare despre care fratele poetului, Matei Eminescu, a susținut că ar fi fost făcută de tatăl lor într-o psaltire veche:

"Astăzi, 20 decembrie, anul 1849, la patru ceasuri și cincisprezece minute evropienești, s-a născut fiul nostru Mihai".

La naștere, numele poetului era de fapt Mihai Eminovici. Forma cunoscută de "Mihai Eminescu" a apărut la debutul său literar, în revista "Familia", unde Iosif Vulcan i-a modificat numele, variantă pe care poetul a adoptat-o ulterior.

15 iunie: Ziua în care a murit Mihai Eminescu. Care sunt teoriile

Mihai Eminescu a murit la data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4:00, în casa de sănătate a doctorului Alexandru Șuțu, de pe Strada Plantelor din București.

Poetul avea doar 39 de ani, iar în 2026 se împlinesc 137 de ani de la moartea sa.

Moartea poetului a rămas un subiect controversat. Una dintre teoriile apărute vorbește despre tratamentele cu mercur pe care Eminescu le-ar fi primit în perioada internării și care i-ar fi agravat starea de sănătate.

În acest complot se susține că ar fi participat chiar și prietenul lui, Titu Maiorescu, fapt ce l-a făcut pe Eminescu să creadă că are "amici reci și dușmănoși".

Care sunt opiniile specialiștilor

Conform lui Theodor Codreanu, principala cauză a morții este tratamentul cu mercur aplicat de doctorul Șuțu:

• "Acum nu mai încape îndoială: acela care i-a grăbit moartea lui Eminescu (psihică și fizică) a fost doctorul Șuțu, medicul ales de Titu Maiorescu pentru a-l vindeca pe poet".

O opinie similară a fost exprimată și de medicul neuropsihiatru Ovidiu Vuia, care a analizat boala și moartea poetului. Acesta a susținut că Eminescu nu ar fi suferit de sifilis și nici de demență paralitică, diagnostice invocate în epocă.

Într-un articol publicat în 1987, la New York, și reluat ulterior în lucrarea "Despre boala și moartea lui Mihai Eminescu", Ovidiu Vuia afirma că poetul ar fi fost tratat pentru o boală de care nu suferea.

Teorii despre ultimii ani ai poetului

Diverse personalități, cum ar fi Xenopol, Alexandru C. Cuza, Tudor Vianu și George Călinescu "au avut gânduri protectoare pentru poet", iar A. C. Cuza chiar a susținut că acesta nu a fost nebun.

Există surse conform cărora Eminescu, datorită poziției luate prin intermediul ziarului Timpul și a deranjării personalităților politice ale vremii, ar fi fost urmărit de serviciile de informații ale Austro-Ungariei.

Iar în acest caz, Theodor Codreanu afirmă că Eminescu "avea conștiința sechestrării sale ilegale" și că suporta "condiția de deținut politic".

În unele interpretări, rolul lui Titu Maiorescu în perioada ultimilor ani ai lui Eminescu a fost privit critic, inclusiv în legătură cu trimiterea poetului la Iași. Această perspectivă apare în lucrări și articole care discută controversele din jurul bolii și morții poetului.

În același context, A.C. Cuza a respins ideea că Eminescu ar fi fost "nebun" și l-a descris drept "un om pe deplin sănătos" și "un geniu, din cele ce se nasc la câteva secole unul".

Potrivit unor autori și medici care au analizat cazul, starea lui Mihai Eminescu ar fi fost agravată de tratamentele cu mercur administrate în perioada internării.

Aceștia susțin că poetul ar fi fost diagnosticat greșit, iar tratamentul i-ar fi grăbit sfârșitul.

De-a lungul timpului au existat însă opinii diferite privind boala poetului:

• George Călinescu a susținut, într-o lucrare publicată în 1932, diagnosticul de sifilis.
• Autorii volumului "Maladiile lui Eminescu și maladiile imaginare ale eminescologilor" au susținut că Eminescu ar fi fost diagnosticat greșit și că ar fi fost vorba de fapt despre un sindrom maniaco-depresiv sau un puseu de manie psihotică.

Ipoteza asasinării poetului a fost respinsă de Eugen Simion ( critic și istoric literar, membru al Academiei Române și fost președinte al instituției), care a criticat ideea unui complot în care ar fi fost implicat Titu Maiorescu.