Avocat pentru contracte: IMM România anunță că a obținut în Parlament eliminarea obligației pentru firme, din proiectul de lege

IMM România susține că a obținut în Parlament eliminarea prevederilor care ar fi obligat firmele să apeleze la avocați pentru redactarea anumitor contracte. Modificarea este anunțată în contextul controversei provocate de un proiect legislativ înregistrat la Senat, care propune schimbarea Legii nr. 51/1995 privind profesia de avocat și completarea Codului civil.

Organizațiile patronale au avertizat că măsura ar putea genera costuri suplimentare și complica activitatea întreprinderilor.

Deocamdată, eliminarea obligației nu este confirmată printr-un amendament adoptat și publicat pe site-ul Senatului.

IMM România a anunțat joi, 29 octombrie 2026, că intervențiile sale în Parlament au dus la renunțarea la una dintre cele mai controversate prevederi ale propunerii legislative.

Potrivit organizației patronale, din proiect ar urma să fie eliminată obligația întreprinderilor de a apela la avocat pentru întocmirea contractelor.

”IMM ROMÂNIA a obținut în Parlament eliminarea din propunerea de modificare a Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat a prevederilor care obligau întreprinderile să apeleze la avocat pentru întocmirea contractelor”, precizează Consiliul Național al IMM-urilor din România, într-o postare pe Facebook.

Publicitate

Anunțul intervine după ce reprezentanții mediului de afaceri au criticat inițiativa legislativă, susținând că aceasta ar introduce obligații administrative și financiare suplimentare pentru firme.

Joi după-amiaza, la ora publicării acestei știri, proiectul se afla încă în etapa de avizare și dezbatere la Senat. Nu era publicat un raport de comisie cu amendamente admise și nici o versiune modificată care să confirme oficial eliminarea prevederii contestate.

Ce prevede proiectul de lege privind întocmirea contractelor de către avocați

Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat în 14 octombrie 2026 și urmărește modificarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și completarea Codului civil.

Una dintre cele mai importante modificări este introducerea unui nou alineat la articolul 1241 din Codul civil.

Potrivit formei inițiale, atunci când legea impune redactarea în formă scrisă, sub semnătură privată, pentru valabilitatea unui contract sau pentru dovedirea acestuia, documentul ar trebui întocmit de un avocat, cu excepția situațiilor în care legislația stabilește alte reguli.

Prevederea nu s-ar aplica automat tuturor contractelor încheiate de firme sau de persoane fizice, ci categoriei pentru care legea cere în mod expres forma scrisă în scopul validității sau al dovezii.

Proiectul propune și ca obligația să se aplice modificării contractelor, atunci când legea cere forma scrisă și pentru această operațiune.

O altă dispoziție precizează că nerespectarea obligației de întocmire de către avocat nu ar conduce automat la nulitatea contractului, decât în cazurile în care legea ar prevedea expres această sancțiune.

Cu toate acestea, mediul de afaceri a atras atenția că introducerea unei obligații legale, chiar fără sancțiunea generală a nulității, ar putea complica procedurile de contractare și ar crea incertitudini privind documentele redactate fără intervenția unui avocat.

IMM România și alte organizații patronale au cerut respingerea proiectului

În 27 octombrie, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (IMM România) și Patronatul Consultanților în Afaceri, Relații de Muncă și Management Integrat (ProIMM) au transmis Senatului o opinie oficială împotriva propunerii legislative.

Organizațiile au invocat mai multe probleme pe care le-ar putea genera modificările propuse:

• costuri suplimentare pentru întreprinderi, care ar trebui să contracteze servicii de avocatură pentru documente redactate în prezent prin alte mijloace legale
• restrângerea accesului la serviciile de consultanță, inclusiv cele utilizate de firme pentru organizarea și administrarea activității
• complicarea procedurilor de la Registrul Comerțului, în cazul în care anumite operațiuni de înființare, modificare sau încetare a societăților ar necesita intervenția obligatorie a avocatului
• lipsa unei evaluări a impactului asupra IMM-urilor, organizațiile susținând că nu a fost realizat testul IMM și nici analiza de proporționalitate necesară
• riscul unor blocaje administrative, în situațiile în care firmele ar fi obligate să apeleze la avocați, fără garanția că serviciile necesare vor fi disponibile în toate localitățile.

În opinia transmisă Senatului, organizațiile au criticat și o altă propunere, referitoare la obligația întreprinderilor de a pune la dispoziția avocaților anumite documente și informații.

IMM România și ProIMM au solicitat inițial respingerea întregii propuneri legislative, nu doar eliminarea articolului referitor la redactarea contractelor.

Uniunea Barourilor: Proiectul nu obligă firmele să apeleze la avocat pentru orice contract

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a respins interpretarea potrivit căreia proiectul ar impune utilizarea serviciilor unui avocat pentru toate contractele încheiate de firme.

Într-un comunicat publicat la 20 octombrie 2026, UNBR a precizat că obligația propusă are un domeniu mai restrâns: contractele pentru care legea cere în mod expres forma scrisă sub semnătură privată, pentru validitate sau dovadă.

Reprezentanții profesiei susțin că modificarea urmărește creșterea siguranței juridice, prevenirea litigiilor și protejarea persoanelor care semnează documente cu efecte juridice importante.

UNBR a contestat și estimările privind costurile suplimentare de până la 800 de milioane de euro, prezentate în dezbaterea publică de organizația Romanian Business Leaders, considerând că acestea pornesc de la o interpretare prea largă a proiectului.

Totodată, Uniunea Barourilor a recunoscut că preocupările firmelor referitoare la costuri, simplificarea procedurilor și predictibilitatea legislației sunt legitime și trebuie analizate.

Disputa privește, așadar, nu doar numărul contractelor vizate, ci și oportunitatea introducerii unei obligații legale de a apela la avocat pentru anumite documente.

De ce susțin avocații modificarea Legii nr. 51/1995

Proiectul legislativ a fost promovat cu sprijinul Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Într-un comunicat din 15 octombrie, UNBR a explicat că inițiativa urmărește adaptarea profesiei de avocat la schimbările tehnologice și economice.

Printre obiectivele prezentate se numără protejarea secretului profesional, combaterea prestării neautorizate a serviciilor juridice online și consolidarea rolului avocatului în prevenirea conflictelor.

Președintele UNBR, Traian Briciu, a arătat că modificările ar permite o implicare mai amplă a avocaților în redactarea documentelor, negocierea contractelor și soluționarea amiabilă a disputelor.

La rândul său, senatorul PNL Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR și unul dintre inițiatorii proiectului, a invocat necesitatea unor reguli mai clare pentru serviciile juridice oferite online.

UNBR susține că persoanele care apelează la asemenea servicii trebuie să poată identifica furnizorul și să știe cine răspunde pentru eventualele erori.

Aceste argumente sunt prezentate de organizația profesională în susținerea proiectului și nu elimină obiecțiile formulate de reprezentanții mediului de afaceri.

Proiectul conține și alte modificări: servicii juridice online, mediere și înființarea firmelor

Obligația privind redactarea anumitor contracte reprezintă doar una dintre numeroasele schimbări propuse.

Inițiativa legislativă cuprinde și prevederi referitoare la:

• extinderea și clarificarea activităților juridice pe care le pot desfășura avocații, inclusiv redactarea unor acte pentru constituirea și modificarea persoanelor juridice
• prestarea de servicii de mediere de către avocați, cu reguli specifice privind incompatibilitățile și conflictul de interese
• păstrarea documentelor clienților și gestionarea unor plăți în numele acestora, în condițiile legii
• protejarea secretului profesional și a documentelor aflate în posesia avocaților, inclusiv în format electronic sau păstrate la furnizori externi de servicii
• combaterea folosirii fără drept a titlului de avocat și a prestării neautorizate de servicii juridice, inclusiv prin platforme online.

Unele prevederi au provocat obiecții și din partea altor profesii.

De exemplu, Consiliul de Mediere a criticat propunerea de modificare a condițiilor în care avocații pot desfășura activități de mediere.

Într-o reacție din 27 octombrie, UNBR a susținut că avocații au deja dreptul să desfășoare asemenea activități și că proiectul urmărește modificarea regulilor de exercitare, nu introducerea pentru prima dată a medierii în atribuțiile profesiei.

Proiectul are susținători în mai multe partide. Ce parlamentari l-au inițiat

Propunerea legislativă a fost depusă la Senat la 14 octombrie de parlamentari aparținând mai multor formațiuni politice.

În lista actualizată a inițiatorilor, publicată de Senat, sunt 9 parlamentari:

• Robert-Marius Cazanciuc – senator PSD;
• Nadia-Cosmina Cerva – senator neafiliat;
• Titus Corlățean – senator PSD;
• Cătălin-Daniel Fenechiu – senator PNL;
• Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș – senator PNL;
• Ion-Cristinel Rujan – senator PSD;
• Elena-Simona Spătaru – senator USR;
• Adrian-Felician Cozma – deputat PNL;
• Adriana-Diana Tușa – deputat PSD.

La 26 octombrie, Senatul a consemnat atât completarea listei inițiatorilor, cât și retragerea unui parlamentar.

Ce se întâmplă în continuare cu proiectul de modificare a Legii avocaților

Proiectul apărea înregistrat la Senat pentru dezbatere.

Inițiativa a fost transmisă pentru avize Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social, Consiliului Fiscal și Consiliului Superior al Magistraturii.

A fost solicitat și punctul de vedere al Guvernului, iar la 26 octombrie documentul a fost transmis și Consiliului Concurenței.

Termenul indicat pentru avizul Consiliului Legislativ este 18 noiembrie 2026.

Ulterior, proiectul va putea fi analizat în comisiile parlamentare, unde pot fi formulate amendamente.

La data de 29 octombrie 2026, Senatul nu a publicat o modificare adoptată care să elimine obligația redactării anumitor contracte de către avocat.