Connect with us
Publicitate

EDUCAȚIE

BACALAUREAT 2021 în ALBA: Doi candidați eliminați de la proba obligatorie a profilului. Prezență de aproape 96%


Publicat

Examenul de Bacalaureat 2021 a continuat marți, 29 iunie, cu proba scrisă obligatorie în funcție de profil și specializare – Matematică sau Istorie.

În Alba au fost prezenți 2.221 de candidați (95,85%) dintre cei 2.317 înscriși (642 la Istorie, 1,675 la Matematică) la examenul organizat în 12 centre din județ, potrivit datelor IȘJ Alba, transmise de inspector școlar general adjunct Dan Cherecheș.

Au fost înregistrate 2 cazuri de candidați eliminați din examen, pentru tentativă de fraudă, după ce au fost găsite telefoane asupra lor (la centrul de examen de la Baia de Arieș). Acești candidați nu vor mai avea dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de Bacalaureat.

Vezi și BACALAUREAT 2021: SUBIECTELE la Matematică și Istorie. Cerințele pentru absolvenții de liceu, la a doua probă de examen

La probe, este interzisă introducerea în sălile de examen a unor obiecte, precum ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete etc. De asemenea, elevii vor fi informați că nu este permis accesul în săli cu manuale, dicționare, notițe, însemnări etc., precum și cu orice mijloc electronic de calcul, de stocare de informații sau de comunicare (stick-uri de memorie, telefoane, tablete etc.).

În același timp, candidaților le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul.

Cei surprinși în aceste situații sunt eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni.

Examenul continuă marți, 29 iunie, cu proba obligatorie a profilului (Istorie sau Matematică), iar miercuri, 30 iunie, va avea loc proba la alegere a profilului și a specializării.

Vezi și MODELE de SUBIECTE pentru BACALAUREAT 2021: TOATE testele de antrenament și baremele publicate de Ministerul Educației

Ultima probă scrisă, proba la Limba și literatura maternă, este programată joi, 1 iulie.

Afișarea primelor rezultate, în centrele de examen și pe site-ul bacalaureat.edu.ro, este prevăzută pentru data de 5 iulie (până la ora 12:00), cu anonimizarea numelui și a prenumelui candidatului.

Contestațiile pot fi depuse/transmise în aceeași zi (luni, 5 iulie), în intervalul orar 12.00 – 18.00, inclusiv prin mijloace electronice. În această situație, candidații completează, semnează și depun/ transmit prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Pentru candidații minori, declarația-tip este semnată și de către părinții/reprezentanții legali ai acestora.

Rezultatele finale vor fi făcute publice în data de 9 iulie.

Pentru a fi declarat promovat, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiții, cumulativ:

  • recunoașterea/echivalarea/ susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;
  • susținerea tuturor probelor scrise și obținerea notei 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
  • obținerea mediei 6 (cel puțin) la probele scrise.

Reguli pentru candidați

Anul acesta, nu se mai face triaj epidemiologic la intrarea în centrele de examen (nu mai este măsurată temperatura), însă se vor respecta în continuare condițiile de distanțare fizică și va fi obligatorie purtarea măștii de protecție.

Accesul candidatilor în centrul de examen la probele scrise se face în intervalul 7.30 – 8.30, iar în săli, pe baza actului de identitate, cu cel mult 30 de minute înainte de începerea probei. Proba începe la ora 9.00 și durează cel mult trei ore.

Din momentul distribuirii subiectelor, niciun candidat nu mai poate intra în sală și niciun candidat nu poate părăsi sala, decât dacă predă lucrarea scrisă și semnează de predarea acesteia.

În cazuri excepționale, dacă un candidat se simte rău și solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoțit de unul dintre asistenți, până la înapoierea în sala de examen; în această situatie timpul alocat rezolvării subiectelor nu va fi prelungit.

Vezi GHID examen bacalaureat 2021

În sălile de clasă trebuie asigurate următoarele măsuri de prevenire și protecție:

  • fiecare centru de examen va dispune de de asistență medicală, echipamente și materiale de protecție (dezinfectanți, măști etc.).
  • intrările/ieșirile, precum și sensul de deplasare pe coridoare, vor fi semnalizate corespunzător și dezinfectate în mod regulat.
  • în sălile de clasă în care se desfășoară probele, locurile se stabilesc astfel încât să existe între candidați o distanță de 1 metru unul față de celălalt, pe rânduri și între rânduri.
  • în situația în care acest lucru nu se poate realiza, se va asigura distanțarea maximă posibilă.
  • fiecare persoană care are drept de acces în școală va primi câte o mască la sosire și, dacă solicită, și la plecare.
  • sălile de clasă vor avea dezinfectanți pentru mâini.
  • în incinta centrului de examen va fi purtată, obligatoriu, masca de protecție.
  • colectarea măștilor purtate se va face în locuri special amenajate și semnalizate.
  • este interzis schimbul de obiecte personale.

Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise este de trei ore, din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor in sala de examen. Beneficiază de prelungirea timpului de lucru, cu maximum două ore, candidații pentru care s-a aprobat această solicitare de către Comisia Județeană de Organizare a examenului de Bacalaureat, în baza prevederilor Procedurii nr. 1.526/DGIP/12.03.2021 cu privire la asigurarea condițiilor de egalizare a șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare.

Toate sălile de examen au în dotare camere funcționale de supraveghere video și audio.

Pentru rezolvarea subiectelor, candidații vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor, vor utiliza numai creion negru. Pentru probele scrise la Matematică și Geografie, candidații pot apela doar la instrumente de desen. La probele scrise, mijloacele de calcul sunt interzise, iar hârtia folosită este doar cea distribuită în sala de examen.

Pentru elevii care solicită și primesc, în cazuri justificate, aprobarea Comisiei Naționale de Organizare a Examenului de Bacalaureat în vederea susținerii probelor cu subiectul de rezervă, se organizează proba scrisă/probele scrise după finalizarea ultimei probe prevăzute în calendarul de desfășurare a Bacalaureatului.

CALENDARUL examenului național de Bacalaureat 2021 – sesiunea iunie – iulie:

31 mai – 4 iunie 2021: înscrierea candidaților la prima sesiune de examen

4 iunie 2021: încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a

14 – 25 iunie 2021: echivalarea și recunoașterea competențelor lingvistice și digitale

28 iunie 2021: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă

29 iunie 2021: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă

30 iunie 2021: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă

1 iulie 2021: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

5 iulie 2021: afișarea rezultatelor la probele scrise ( până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12:00 – 18:00

6 – 9 iulie 2021: rezolvarea contestațiilor

9 iulie 2021: afișarea rezultatelor finale



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Primarii, obligați să se împrumute din Trezorerie pentru proiectele din PNDL. Senatul, convocat în sesiune extraordinară

Publicat

Biroul Permanent se va întruni, miercuri, pentru a convoca Senatul în sesiune extraordinară în vederea introducerii în procedură parlamentară a Ordonanţei de Urgenţă prin care unităţile administrativ-teritoriale se pot împrumuta de la Trezoreria statului.

Este o măsură extrem de importantă pentru administrațiile locale care au probleme în continuarea proiectelor de investiții începute prin PNDL.

Fondurile pentru aceste proiecte s-au terminat, iar Guvernul a anunțat că alți bani ar putea veni la rectificarea bugetară. Până atunci, primarilor li s-a recomandat să se împrumute în trezorerie.

Citește și: Epuizarea fondurilor din PNDL aruncă în aer investițiile locale. Ce spun primarii din Alba, despre impactul deciziei

Guvernul a adoptat, miercurea trecută, ordonanţa de urgenţă prin care unităţile administrativ-teritoriale se pot împrumuta de la Trezoreria statului.

Suma este de 630 milioane lei, iar actul normativ oferă posibilitatea accesării de împrumuturi la dobânzi de 1% până la 1,5%, în funcţie de perioada de rambursare contractată de până la 3 ani şi respectiv de până la 5 ani.

Conform articolului 115 din Constituţia României, ordonanţa de urgenţă intră în vigoare doar după depunea ei pentru dezbatere, în procedură de urgenţă la forul legislativ sesizat, în acest caz Senatul, şi după ce este publicată în Monitorul Oficial.

Dacă nu se află în sesiune Parlamentul, atunci oricare dintre Camere este convocată obligatoriu în 5 zile de la depunerea sau trimiterea actului normativ.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

AFP: Jumătate din populația UE este complet vaccinată. România și Bulgaria au cel mai mic procent de vaccinare

Publicat

Jumătate din populația Uniunii Europene este acum complet vaccinată împotriva Covid-19, potrivit unei numărători efectuate marți de Associated French Press din surse oficiale, scrie Brussels Times.

Aceasta reprezintă un total de 223,8 milioane de persoane care au primit două doze de vaccinuri Pfizer, AstraZeneca sau Moderna, o singură doză după recuperare sau un vaccin cu doză unică Johnson & Johnson.

Dintre cele 27 de state membre, 13 au trecut de 50% la vaccinarea completă, inclusiv cele patru țări cele mai populate ale blocului: Spania (58%), Italia (54%), Franța (53%) și Germania (52%).

Cel mai mare procent de vaccinare din UE îl au Malta (74%), Belgia (59%) și Spania (58%).

Cel mai mic procent de vaccinare îl au Bulgaria (14%) și România (25%).

Aproape 60% din populația UE (59,5% sau 265,9 milioane de persoane) a primit cel puțin o doză de vaccin, conform cifrelor.

Uniunea Europeană, care continuă să vaccineze într-un ritm constant, a depășit acum Statele Unite: începând cu 1 august, americanii au vaccinat complet 49,7% din populația lor (față de 49,8% pentru UE) și au 57,8% de beneficiari ai primei doze (comparativ cu 59,3% în UE).

În fiecare zi, în ultima săptămână, UE a administrat doze la 0,6% din populația sa, o rată care scade, dar rămâne de trei ori mai mare decât în SUA (0,2%).

Până în prezent, patru vaccinuri au fost aprobate în UE, cele dezvoltate de Pfizer / BioNTech, Moderna, AstraZeneca / Oxford și Johnson & Johnson.

Pe lângă acestea, Ungaria și Slovacia folosesc și vaccinuri neaprobate de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) care au fost dezvoltate în Rusia sau China.

Ratele infecției cu coronavirus au crescut brusc în Belgia, în ultimele săptămâni.

O medie de trei decese pe zi ca urmare a coronavirusului este înregistrată în Belgia, după creșterea bruscă a cazurilor de coronavirus în iulie, potrivit ultimelor cifre ale Sciensano Health Institute, publicate marți dimineață.

sursa: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Arhiepiscopul de Alba Iulia, Irineu, oferă 25 de burse din economiile personale. Cum pot aplica elevii, studenții și masteranzii

Publicat

Elevii, studenții, masteranzii și doctoranzii care doresc să obțină o bursă din partea arhiepiscopului de Alba Iulia, Irineu Pop, pot depune un dosar la sediul Arhiepiscopiei. 

Reprezentanții instituției au anunțat că s-a deschis o sesiune de depunere a dosarelor pentru concurs, în perioada 5 august – 15 septembrie 2021.

Dosarele vor putea fi trimise prin poștă sau depuse direct la Secretariatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Alba Iuliei cu sediul pe strada Mihai Viteazul, nr. 16.

Condițiile de participare, fișa-tip a aplicantului, precum și actele necesare pentru întocmirea dosarului se găsesc în Regulamentul de burse aprobat de Colegiul Director al Fundației și publicat pe site-ul www.reintregirea.ro, la secțiunea Centrul eparhia / Asociații și fundații / Fundația „Arhiepiscopul Irineu Pop”.

Informații suplimentare și lămuriri pot fi obținute la numărul de telefon 0258 811 690.

Arhipeiscopul Irineu acordă anual 25 de burse, din economiile proprii.

Banii sunt destinați elevilor de liceu, studenților, masteranzilor și doctoranzilor, care sunt lipsiți de posibilități materiale.

Fundația „Arhiepiscopul Irineu Pop” acordă următoarele tipuri de burse:

burse pentru elevi de liceu, în valoare de 500 lei pe lună;

burse pentru studenți, în valoare de 600 lei pe lună;

burse de cercetare pentru masteranzi, în valoare de 600 lei pe lună;

burse de cercetare pentru doctoranzi în valoare de 700 lei pe lună.

Bursele pentru elevi, studenți și masteranzi se acordă pe o perioadă de 9 luni, iar bursa pentru doctoranzi pe o perioadă de 12 luni.

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Marius Oprea, dezvăluiri despre personajele cheie din Afacerea Roșia Montană: SRI, aurul și cianura care a umplut paharul

Publicat

a

Frank Timiş, cetăţean australian de origine română, a ajuns să concesioneze, prin firmele sale, în vederea descoperirii şi exploatării resurselor României de aur, gaze naturale şi petrol, 5 procente din suprafaţa ţării.

Acum, în cazul aurului de la Roşia Montană, pe care a fost împiedicat să-l exploateze, a acţionat în judecată statul român, căruia-i cere despăgubiri de aproape 5 miliarde de dolari.

Cum s-a ajuns aici? Foştii securişti, acoliţii şi protejaţii lor, după ce au vîndut ţara, s-au apucat să vîndă şi tot ce e sub ea.

Proces în care s-au implicat şi moştenitorii Securităţii. Victimă a acestui proces era cât pe ce să cadă şi Roşia Montană.

”Gabriel” şi resursele României

Proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană a început oficial în anul 1997. Neoficial însă, bazele afacerii au fost puse în anul 1995.

Afacerea a fost pusă la cale cu sprijinul nemijlocit al unor înalţi funcţionari ai statului, îndeosebi din cadrul Ministerului Industriilor, persoane care i-au oferit unui anume Frank Timiş, cetăţean australian de origine română, fost condamnat pentru deţinere de heroină, atît informaţii secrete cu privire la zăcămîntul de aur vizat, cît şi sprijin direct, în asocierea firmei sale cu mai multe societăţi de stat.

Bazele viitoarei afaceri de la Roşia Montană au fost puse, de fapt, cu doi ani înainte de semnarea oficială a unei înţelegeri, între firma lui Frank Timiş şi regia de stat.

În 1995, în urma scurgerii informaţiilor din interiorul Ministerului Industriilor privind resursele naturale, mai ales, la modul practic, prin vînzarea unor hărţi secrete aflate în posesia Regiei Autonomă a Cuprului (RAC), ulterior şi prin spionaj, întreprins de un maior topograf al MApN, care a cartografiat zăcămîntul de la Roşia Montană în beneficiul firmei lui Frank Timiş, mai multe informaţii esenţiale s-au dus către acest personaj, interesat de informaţiile privind resursele aurifere din Apuseni.

Fără ca instituţiile specializate, adică Serviciul Român de Informaţii să fi împiedicat această escrocherie cu aurul României.

Ce rol a jucat, în afacerea ”Roşia Montană – Gold Corporation” Serviciul Român de Informaţii? Întrebare grea pentru instituţie.

Reamintesc că serviciile secrete au dreptul să-şi creeze propriile firme sub acoperire, din 2002 încoace.

Dacă a jucat, atunci SRI a fost părtaş la situaţia în care se află azi în România, care riscă să plătească firmei lui Frank Timiş despăgubiri imense. Dacă n-a jucat, e tot în aceeaşi situaţie.

Pentru a ieşi din acest impas, ar fi bine ca instituţia, condusă astăzi de persoane mai presus de orice bănuială, să-şi ”spele onoarea” şi să sprijine orice efort al autorităţilor române de a ieşi cu faţa curată din acest proces.

Dar şi să ne lămurească, dacă n-au fost implicate cumva prea adînc în această poveste, totuşi cum s-a ajuns aici.

În anul 1995 a fost înfiinţată în Australia, de către Vasile Frank Timiş, firma ”Gabriel Resources”.

Cine e ”Gabriel”, nu se ştie.

”Resursele” sale sînt de fapt resursele României. Lucrurile nu au stat mult pe loc.

În 4 septembrie 1995, Regia Autonoma a Cuprului Deva a semnat un contract cu ”Gabriel Resources”.

Obiectul contractului îl reprezenta “prelucrarea sterilelor cu conţinut de metale preţioase din iazuri de decantare vechi în amestec cu minereu auro-argintifer la Roşia Montană şi Gura Barza Brad”.

Interesant este faptul că Regia Autonomă a Cuprului Deva a anunţat că intenţionează ”în viitorul apropiat” să se asocieze cu Gabriel Resources, făcînd acest anunţ în 5 septembrie 1995, la o zi după ce semnase contractul.

Pentru alegerea partenerului străin şi parafarea acestei afaceri s-a implicat Ioan Gâf Deac, fost secretar de stat în Ministerul Industriilor.

Întâmplător sau nu, acest demitar al Guvernului Văcăroiu a fost numit în 1996 ambasador în Australia.

Laurenţiu Fulga, redactorul-şef al publicaţiei Spirit Românesc din Sydney, declara că “odată ajuns în Australia ca ambasador, Ion Gâf Deac, l-a recrutat imediat pe maramureşeanul din Borşa, Vasile Frank Timiş, ce avea la activ două condamnări pentru trafic de droguri, şi l-a adus ca investitor strategic în România.

Astfel apare mega-escrocheria din ţara mea natală, de la Roşia Montană”.

Despre Ioan Gâf Deac s-a afirmat în mai multe rânduri că a fost fost ofiţer acoperit al Securităţii, deţinând importante informaţii despre resursele noastre naturale, mai ales în ceea ce priveşte metalurgia neferoasă şi uraniul şi că ar fi fost, de fapt, inclusiv în strânse legături, cu fostul KGB. Dar despre asta voi mai vorbi, cu altă ocazie. În sine, destinul său este unul foarte interesant.

Aur şi informaţii

În 28 mai 1996, Frank Timiş, a înregistrat împreună cu un anume Gerald Edward Wood, firma ”Gabriel Resources Limited”, cu sediul în Jersey, din Channel Islands-Marea Britanie.

Aceasta va fi societatea prin care Frank Timiş va intra în 1997, în parteneriat cu Regia Autonoma a Cuprului (RAC), devenită ulterior Minvest SA. Asocierea oficială cu RAC Deva s-a făcut începând din iunie 1997.

Pentru început, Frank Timiş a căzut de acord împreună cu această Regie să înfiinţeze societatea “Euro Gold Resources” SA (viitoarea Roşia Montană Gold Corporation), o firma mixtă pentru exploatarea zăcămîntului aurifer de la Roşia Montană, suprafaţa arondata acestei afaceri fiind iniţial de 12 km pătrati.

Uterior, prin diferite manevre subterane, suprafaţa concesionată exploatării a crescut de patru ori mai mult.

În timp, şpăgile şi interesul pentru afacere au început să crească în aceeaşi măsură.

În 11 iunie 1997, acţionariatul firmei Euro Gold arata astfel: Gabriel Resources (65%), RAC Deva (33,8%), Cartel Bau SA Cluj (0,4%), Comat Trading SA Bistriţa (0,4%) şi Floricon SA Deva (0,4%).

În noiembrie 1999, printr-un act adiţional, cota de participare a Gabriel Resources a fost majorata la 80%. Prin acelaşi act adiţional a fost schimbat şi obiectul de activitate al firmei mixte.

Dacă la început se făcea referire doar la prelucrarea sterilelor cu conţinut de metale preţioase, ulterior s-a adăugat “explorarea şi exploatarea zăcămintelor aurifere”.

O modificare deloc întâmplătoare, care a avut loc după ce Frank Timiş a intrat în posesia tututor informaţiilor secrete, care arătau că în acea zonă se află cel mai mare zăcământ de aur din Europa.

Dacă l-a ajutat Gâf Deac, demnitar român aflat ”sub zodia” Securităţii, inginer specialist în mine şi poet, ori alte ”structuri”, nu ştim – se ştie doar că atunci când un personaj implicat în acest proces, ofiţer topograf MApN a fost cercetat penal, a fost scos din cauză prin intervenţia personală a primului ministru Năstase.

Afacerea ”privată” a lui Frank Timiş era deci ”sub acoperirea” statului român. Beneficiile erau, în majoritate, ale lui ”Gabriel”, iar resursele ale României.

În ianuarie 2000, societatea mixtă şi-a schimbat numele în “Roşia Montană Gold Corporation” SA, cu sediul în Roşia Montană.

Schimbările de nume şi acţionariat au fost însoţite imediat de o mărire semnificativă a zonei date în exploatare, de la 12 km pătraţi la 42,3 km pătraţi.

Ca un amănunt ciudat, înainte de apariţia societăţii mixte “Roşia Montană Gold Corporation”, aceasta era cotată deja pe bursa metalelor preţioase din Vancouver, iar ulterior pe bursa din Toronto, câştigînd rapid peste 75 milioane de dolari.

În acel moment, acţionariatul de la Roşia Montană era următorul: 80% Gabriel Resources Limited, 19,3% Minvest SA Deva şi cîte 0,22% fiecare din firmele Foricon SA Deva, Comat Trading SA Bistriţa şi Cartel Bau SA Cluj.

Cum s-a putut întâmpla aşa ceva? A cercetat, cumva, cândva, Serviciul Român de Informaţii acţionaritatul şi interesele acestuia, din firmele private menţionate mai sus?

Ori în spatele s-a aflat el însuşi, prin ”acoperiţi”? Este, în fond, vorba de resurse naţionale esenţiale pentru viitorul României, pe care serviciile secrete trebuiau să le apere.

Dacă îşi iubesc patria deopotrivă cu noi, şi nu o ”vând”, deopotrivă cu funcţionari, ori corupţi, ori ”cu misiune” ai statului, ar trebui să ştie.

În iunie 2005, ”Gabriel Resources” a trimis Ambasadei statului canadian la Bucureşti o listă, cu numele oamenilor politici cu care doreşte să se întâlnească.

Era deja o firmă importantă, crescută numai şi numai pe spezele statului român şi ajunsă principalul investitor pe piaţa bursieră de la Vancouver, a aurului nostru din Apuseni şi totodată ”exploatatorul” lui anunţat şi listat.

Pe această listă de oameni politici întocmită de reprezentanţii Gabriel Resources apărea în 2005 şi George Maior.

La acea dată, George Maior era numai senator PSD de Alba (judeţ unde se află Roşia Montană, judeţ în care firma Gabriel Resources a plătit campanii electorale diverşilor politicieni).

Maior era, şi mai mult, şeful Comisiei pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, din Senatul României.

Pînă în noiembrie 2005, tatăl lui George Maior, Liviu Maior, ocupase funcţia de Ambasador al României tocmai în Canada.

George Maior a vorbit vreme de 30 de minute cu reprezentanţii companiei Gabriel Resources.

Gabriel Resources mai solicitase atunci întâlniri oficiale cu preşedintele Traian Basescu, cu premierul Călin Popescu Tăriceanu, cu Adrian Năstase si Mircea Geoană.

S-au întâlnit doar cu domnul Maior. Confirmarea a venit în luna decembrie 2006, când cotidianul Ziua a primit din partea biroului de presă al SRI un răspuns afirmativ, la întrebarea dacă actualul director al SRI George Maior a participat la întâlnirea din iunie 2005. S-a răspuns că da.

Înainte de George Maior, Serviciul Roman de Informaţii a susţinut că sesizase în mai multe rânduri instituţiile abilitate cu privire la neregulile constatate în afacerea Roşia Montană.

Nici una din sesizările SRI nu a avut vreo finalitate. După ce George Maior a preluat conducerea SRI, despre Roşia Montană nu s-a mai auzit nimic.

Una din aceste sesizări privea şi un ofiţer superior din cadrul MApN, Direcţia Topografie Militară, care a fost suspectat că ar fi furnizat grupului reprezentat de Frank Timiş informaţii clasificate cu privire la zonele vizate de afaceristul australian.

Cazul, cum am relatat în zilele trecute, care ţinea de siguranţa naţională, a fost instrumentat de procurorul Gheorghe Oancea, din cadrul Parchetului Militar.

Dosarul a fost ”finalizat” cu neînceperea urmăririi penale, cauza fiind totuşi disjunsă şi înaintată către PNA, de unde a fost trimisă la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT).

Şi acolo a fost îngropat, îngropat e şi azi, iar Frank Timiş nu e nici măcar suspect, ci emite pretenţii de aproape 5 miliarde de dolari de la statul român.

Cât despre ofiţerul MApN, acesta a ajuns ulterior director la firma lui Frank Timiş, alături de alţi foşti demnitari din Agenţia Naţională a Resurselor Minerale (de exemplu, fostul preşedinte al Agenţiei, Mihail Ianas, numit administrator al societăţii lui Frank Timiş care se ocupă de resurse petroliere, Regal Petroleum Romania).

Despre acesta din urmă, Aurel Sântimbrean, geolog şi fos inginer şef al Exploatării miniere de stat Roşia Montană însărcinat cu prospecţiunile miniere din zonă spunea aşa:

”Mihai Ianas a vândut companiei RMGC documentele strategice ale zăcămîntului aurifer.

M-a surprins cum a putut Agenţia Naţională a Resurselor Minerale, condusă de profesorul Ianas, să pună la dispoziţia unei companii înregistrate într-o căsuţă poştală din insulele Barbados o astfel de documentaţie!

Am înţeles ca ar fi vândut-o cu 150 de milioane de lei vechi. Dar această documentaţie, cuprinsă în 23 de volume de planşe plus zeci de volume de text, nu trebuia dată nici cu 150.000 de miliarde!

Vorbind de forajele suplimentare ale RMGC, cred că era necesar să se facă doar câteva, pentru a verifica precizia cercetărilor noastre. Dar nu să se ia toate carierele la rând şi să fie sfredelite, împotriva oricăror reguli tehnice, cu cheltuieli uriaşe”.

Faţă de asemenea afirmaţii deosebit de grave, SRI a tăcut – şi o să tacă. Unii ştiu de ce.
Aur. Petrol. Gaze. Aur. Aur.

”Mogulul” şi Generalul

În paralel cu proiectul Roşia Montană, Frank Timiş a declanşat operaţiuni similare şi în alte zone cu zăcăminte aurifere, precum Certej, Bucium, Zlatna, Bolcana sau Băiţa – Crăciuneşti.

Pentru exploatarea zăcămintelor aurifere din zona Certej, Frank Timiş s-a folosit de o nouă societate, European Goldfields, alături de un anume Van Rens.

În 1997, Frank Timiş a înfiinţat în România, prin firma australiană Castle Europa, societatea Deva Gold SA, cu sediul în Certeju de Sus.

În această societate se regăsesc aceiaşi acţionari români din firma Eurogold Resources: Cartel BAU SA (0,25%), Comat Trading SA (0,25%), Foricon SA (0,25%) şi Societatea Naţională a Aurului, Cuprului şi Fierului MINVEST SA Deva (19,25%). Firma lui Frank Timiş, Castle Europa deţine 80% din Deva GOLD SA.

Cîţi ofiţeri din servicii sînt acolo, nu mă întrebaţi, că nu ştiu – de toţi. Dar să ne amintim de unii.

Printre administratorii DEVA GOLD SA se regăsea Gabriel Dumitraşcu, devenit ulterior director general al societăţii Roşia Montană Gold Corporation SA.

Dumitraşcu făcea parte dintre foştii demnitari români atraşi în firmele lui Frank Timiş.

Înainte de a deveni administrator la firma lui Timiş, Dumitraşcu a fost directorul general al Departamentului de Monitorizare şi Control Ecologic din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului (MAPPM) şi director al Agenţiei de Mediu Bucureşti.

Nu întâmplător, Dumitraşcu a fost unul dintre cei care a susţinut fervent, din cadrul Ministerului Mediului, afacerea de la Roşia Montană.

Frank Timiş a intrat ulterior în ”cooperativă” cu Ovidiu Tender şi ambii s-au plasat sub tutela generalului Ioan Talpeş, consiler prezidenţial şi ministru coordonator al serviciilor de siguranţă naţională şi el însuşi şef al unuia dintre ele – Serviciul de Informaţii Externe.

Ambii, Timiş şi Tender, au fost, sub aceeaşi tutelă a generalului, ”sponsorii” întâlnirii serviciilor secrete ale ţărilor NATO la Bucureşti, în vara anului 2002.

Sub ”tutela” lui Talpeş (şi probabil nu doar a lui), Frank Timiş a ajuns rapid un ”mogul” al exploatărilor de resurse naturale şi s-a implicat masiv şi în alte firme, pătrunzând în ţări precum Ucraina (gaze naturale – prin Regal Petroleum), Grecia (zăcăminte petroliere şi aurifere, prin Regal Petroleum şi European Goldfields), Marea Britanie (listări pe bursă, pentru firmele Regal Petroleum şi European Goldfields), Sierra Leone (diamante, prin Sierra Leone Diamond Corp.), Libia şi Egipt (petrol, Regal Petroleum).

Frank Timiş a fost implicat şi în societatea Balkan Petroleum, cea care a preluat la un moment dat 97% din RAFO Oneşti.

Acţionarii Balkan Petroleum erau VGB (controlată de fraţii Marian şi Octavian Iancu) şi firma londoneză Central Europe Petroleum, aceasta din urmă fiind fosta, până în februarie 2003, Regal Petroleum Services Limited, parte a grupului de firme Regal, controlate de Frank Timiş.

Dar cine e cu adevărat Frank Timiş, nu se ştie. Se cunoaşte doar un adevăr cert: că, înainte de a veni în România pentru a pune mâna pe aurul ei, cu concursul larg al autorităţilor, a fost arestat de două ori în Australia, pentru deţinere şi trafic de droguri,

Ştie Serviciul Român de Informaţii mai multe? Sau nu poate spune, pentru că dosarul lui Frank Timiş este la ”securitate naţională”, ca al oricărui cadru – agent – acoperit al serviciilor secrete din România?

Altfel, cum a ajuns un tânăr, fost dependent de heroină, un mare mogul al aurului pe piaţa internaţională, pe spinarea şi cu zăcămintele României, de la care pretinde acum o căruţă de bani? Şi, dacă SRI nu ştie, ce-au păzit? Sau, mai bine zis, cum am putea să-i credem?

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate