Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Banii repartizaţi de CJ Alba, primăriilor din judeţ, pe 2018, pentru dezvoltare, arierate, drumuri. LISTA


Publicat

cj alba prefectura

Consiliul Judeţean Alba alocă, pe 2018, bani primăriilor, pentru achitarea arieratelor, susţinerea programelor de dezvoltare locală, proiecte de infrastructură şi cheltuieli cu drumurile judeţene şi locale. Din cota defalcată din impozitul pe venit, CJ Alba împarte 9.487.000 lei unităţilor administrative-teritoriale, iar din TVA, 11.294.000 lei.

Proiectul intră la aprobat în şedinţa extraordinară CJ Alba din 1 februarie.

Conform prevederilor art. 6 alin. 1 din legea menționată, în anul 2018, prin derogare de la prevederile art. 32 si 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările și completările ulterioare, la nivelul județelor se constituie un fond la dispoziția Consiliilor Județene, din cota de 17,25% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, fond care se repartizează prin hotărâre, pe unităţi administrativ-teritoriale, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcționare și/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor, pentru susținerea programelor de dezvoltare locală și pentru susținerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală.

Din totalul disponibil la nivelul judeţului Alba, cele mai mari sume revin municipiilor Alba Iulia, Sebeş, Blaj şi Aiud, care primesc fiecare câte 400.000 lei, dar şi oraşelor Cugir şi Zlatna, cărora le revine aceeaşi sumă.

Pentru finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, provenite din sume defalcate din TVA şi repartizate judeţului, cei mai mulţi bani sunt alocaţi comunei Ciugud (500.000 lei), respectiv Sântimbru (450.000 lei).

REPARTIZAREA pe unităţi administrativ – teritoriale din Judeţul Alba a cotei defalcate din impozitul pe venit pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcționare și/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor, pentru susținerea programelor de dezvoltare locală și pentru susținerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală, pe anul 2018

1. Municipiul Alba Iulia 400.000 lei

2. Municipiul Aiud 400.000 lei

3. Municipiul Blaj 400.000 lei

4. Municipiul Sebeș 400.000 lei

5. Oraș Abrud 150.000 lei

6. Oraș Baia de Arieș 200.000 lei

7. Oraș Cîmpeni 150.000 lei

8. Oraș Cugir 400.000 lei

9. Oraș Ocna Mureș 300.000 lei

10. Oraș Teiuș 150.000 lei

11. Oraș Zlatna 400.000 lei

12. Comuna Albac 50.000 lei

13. Comuna Almașu Mare 70.000 lei

14. Comuna Arieșeni 100.000 lei

15. Comuna Avram Iancu 55.000 lei

16. Comuna Berghin 100.000 lei

17. Comuna Bistra 110.000 lei

18. Comuna Blandiana 92.000 lei

19. Comuna Bucerdea Grânoasă 90.000 lei

20. Comuna Bucium 100.000 lei

21. Comuna Cenade 90.000 lei

22. Comuna Cergău 100.000 lei

23. Comuna Ceru Bacainți 50.000 lei

24. Comuna Cetatea de Baltă 90.000 lei

25. Comuna Ciugud 100.000 lei

26. Comuna Ciuruleasa 180.000 lei

27. Comuna Cîlnic 90.000 lei

28. Comuna Cricău 90.000 lei

29 Comuna Craciunelu de Jos 90.000 lei

30 Comuna Cut 95.000 lei

31 Comuna Daia Romană 90.000 lei

32 Comuna Doștat 90.000 lei

33 Comuna Fărău 80.000 lei

34 Comuna Galda de Jos 110.000 lei

35 Comuna Gîrbova 90.000 lei

36 Comuna Gîrda de Sus 90.000 lei

37 Comuna Hopîrta 90.000 lei

38 Comuna Horea 90.000 lei

39 Comuna Ighiu 110.000 lei

40 Comuna Intregalde 70.000 lei

41 Comuna Jidvei 110.000 lei

42 Comuna Livezile 90.000 lei

43 Comuna Lopadea Nouă 80.000 lei

44 Comuna Lunca Mureșului 70.000 lei

45 Comuna Lupșa 100.000 lei

46 Comuna Meteș 90.000 lei

47 Comuna Mihalț 90.000 lei

48 Comuna Mirăslău 100.000 lei

49 Comuna Mogoș 70.000 lei

50 Comuna Noșlac 70.000 lei

51 Comuna Ocoliș 90.000 lei

52 Comuna Ohaba 100.000 lei

53 Comuna Pianu 90.000 lei

54 Comuna Poiana Vadului 100.000 lei

55 Comuna Ponor 60.000 lei

56 Comuna Poșaga 90.000 lei

57 Comuna Rădești 90.000 lei

58 Comuna Rîmetea 70.000 lei

59 Comuna Rîmet 120.000 lei

60 Comuna Roșia Montană 90.000 lei

61 Comuna Roșia de Secaș 100.000 lei

62 Comuna Sălciua 90.000 lei

63 Comuna Săliștea 90.000 lei

64 Comuna Săsciori 110.000 lei

65 Comuna Scărișoara 90.000 lei

66 Comuna Sîncel 90.000 lei

67 Comuna Sîntimbru 90.000 lei

68 Comuna Sohodol 90.000 lei

69 Comuna Stremț 130.000 lei

70 Comuna Șibot 70.000 lei

71 Comuna Șona 110.000 lei

72 Comuna Spring 90.000 lei

73 Comuna Șugag 95.000 lei

74 Comuna Unirea 110.000 lei

75 Comuna Vadu Moților 100.000 lei

76 Comuna Valea Lungă 90.000 lei

77 Comuna Vidra 90.000 lei

78 Comuna Vințu de Jos 80.000 lei

REPARTIZAREA pe unităţi administrativ – teritoriale din Judeţul Alba a sumei defalcate din taxa pe valoare adaugată pentru finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, pe anul 2018

1 Oraș Abrud 50.000 lei

2 Oraș Cîmpeni 100.000 lei

3 Oraș Teiuș 50.000 lei

4 Comuna Albac 700.000 lei

5 Comuna Almașu Mare 50.000 lei

6 Comuna Avram Iancu 340.000 lei

7 Comuna Bucium 40.000 lei

8 Comuna Cenade 50.000 lei

9 Comuna Ciugud 500,00

10 Comuna Ciuruleasa 100.000 lei

11 Comuna Cricău 70.000 lei

12 Comuna Cut 50.000 lei

13 Comuna Doștat 50.000 lei

14 Comuna Hopîrta 50.000 lei

15 Comuna Intregalde 50.000 lei

16 Comuna Lopadea Nouă 100.000 lei

17 Comuna Lupșa 15.000 lei

18 Comuna Mirăslău 50.000 lei

19 Comuna Ocoliș 100.000 lei

20 Comuna Pianu 50.000 lei

21 Comuna Poiana Vadului 25.000 lei

22 Comuna Ponor 50.000 lei

23 Comuna Rîmet 40.000 lei

24 Comuna Roșia de Secaș 20.000 lei

25 Comuna Sălciua 50.000 lei

26 Comuna Sîncel 50.000 lei

27 Comuna Sîntimbru 450.000 lei

28 Comuna Sohodol 50.000 lei

29 Comuna Stremț 100.000 lei

30 Comuna Șugag 50.000 lei

31 Comuna Vadu Moților 50.000 lei

32 Județul Alba: 7.794.000 lei



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA până duminică: Trei zile cu ploi și furtuni, temperaturi în scădere. Prognoza meteo de weeekend, 3-5 iulie

Publicat

Urmează trei zile cu ploi și furtuni în județul Alba. Potrivit meteorologilor, vor fi condiții de instabilitate atmosferică de vineri până duminică, iar temperaturile mai scad cu câteva grade.

Vineri va fi încă destul de cald, cu maxime de 30 de grade Celsius, apoi acestea coboară la 26-27 grade Celsius, sâmbătă și duminică, în zonele mai joase.

La munte, vor fi 17-18 grade la Oașa și 21 de grade la Arieșeni.

Vă prezentăm condiții meteo în perioada 3-5 iulie, în localități din județul Alba:

Vineri, 3 iulie

Alba Iulia: minime de 19 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; aversă/ furtună

Sebeș: minime de 19 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; averse/ furtuni

Șugag: minime de 14 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; averse/ furtuni

Oaşa: minime de 12 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; averse/ furtuni

Aiud: minime de 19 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; aversă/ furtună

Blaj: minime de 19 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; aversă/ furtună

Ocna Mureş: minime de 19 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; averse/ furtuni

Zlatna: minime de 18 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; averse/ furtuni

Abrud: minime de 16 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; averse/ furtuni

Cîmpeni: minime de 16 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; averse/ furtuni

Arieşeni: minime de 14 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; averse/ furtuni

Cugir: minime de 19 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; averse/ furtuni

Sâmbătă, 4 iulie

Alba Iulia: minime de 18 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; averse/furtuni

Sebeș: minime de 18 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; averse/furtuni

Șugag: minime de 14 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; averse/furtuni

Oaşa: minime de 12 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; averse/furtuni

Aiud: minime 19 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Blaj: minime de 19 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Ocna Mureş: minime de 19 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; averse/furtuni

Zlatna: minime de 17 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; averse/furtuni

Abrud: minime de 16 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; averse/furtuni

Cîmpeni: minime de 16 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; averse/furtuni

Arieşeni: minime de 14 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; averse/furtuni

Cugir: minime de 18 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; averse/furtuni

Duminică, 5 iulie

Alba Iulia: minime de 19 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; averse/furtuni

Sebeș: minime de 18 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; averse/furtuni

Șugag: minime de 13 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; averse/furtuni

Oaşa: minime de 13 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; averse/furtuni

Aiud: minime de 19 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; averse/furtuni

Blaj: minime de 19 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; averse/furtuni

Ocna Mureş: minime de 18 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; averse/furtuni

Zlatna: minime de 18 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; averse/furtuni

Abrud: minime de 15 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; averse/furtuni

Cîmpeni: minime de 15 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; averse/furtuni

Arieşeni: minime de 14 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; averse/furtuni

Cugir: minime de 18 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; averse/furtuni

sursa: accuweather.com

 

Citeste mai mult
Publicitate

CÎMPENI

Peștera Gheţarul de la Scărişoara, închisă pentru turişti. Se efectuează lucrări de înlocuire a scărilor de acces

Publicat

Cel mai important obiectiv turistic natural din Alba şi unde se află cel mai vechi bloc de gheaţă subterană din lume, Peștera Gheţarul de la Scărişoara, nu poate fi vizitat în prezent, deoarece se execută lucrări de înlocuire a scărilor de acces.

“Peştera Gheţarul de la Scărişoara este momentan închisă, întrucât au apărut ceva probleme la scările de acces şi nu mai prezentau siguranţă. Am întocmit un proiect tehnic, iar în prezent se află în execuţie înlocuirea scărilor metalice din peşteră”, a declarat, joi, primarul comunei Gîrda de Sus, Marin Vîrciu.

Edilul a adăugat că nu se ştie deocamdată când va fi redeschisă pentru public. “Ca în orice investiţie, apar şi anumite probleme neprevăzute. Noi încercăm cât putem de repede să o repunem în circuitul turistic”, a menţionat Marin Vîrciu.

Primarul a adăugat că turiştii care ajung în zonă pot să viziteze însă Peştera “Poarta lui Ionele”, situată tot pe raza comunei Gîrda de Sus şi care dispune de ghid.

Gheţarul de la Scărişoara este vizitat anual, cu deosebire din mai până în septembrie, de peste zece mii de turişti.

Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara ca obiectiv turistic au fost făcute în 1847 şi 1857, unde se menţionează echiparea cu scări de lemn a avenului de intrare în gheţar. Acest lucru dovedeşte că gheţarul era cunoscut şi explorat de moţi, care utilizau gheaţa şi apa din această zonă secetoasă cu mult timp înaintea primilor vizitatori.

Peştera are o lungime de peste 700 de metri şi o diferenţă de nivel de 105 metri. Traseul turistic este format dintr-un aven (puţ vertical) adânc de peste 50 de metri şi un diametru de 50 de metri, echipat cu scări metalice. Parcursul turistic de pe blocul de gheaţă se face pe podeţe de lemn.

Gheţarul de la Scărişoara adăposteşte un depozit de gheaţă fosil format în urmă cu peste trei milenii şi jumătate. Blocul de gheaţă are, potrivit unor sondaje efectuate cu ajutorul unui radar pentru a se vedea care este structura gheţii în profunzime, grosimi între 11 şi 36 de metri.

În gheţar trăiesc lilieci, gândăcei de doi-trei milimetri, numiţi Pholeuon prozerpinae glaciale, iar din sedimentul ”Rezervaţiei Mari” a fost dezgropat un schelet de Rupicapra (strămoşul caprei).

foto: arhivă

sursa: românia24.ro, agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Cupru Min Abrud: Cum au evoluat datele financiare ale firmei în ultimii ani. Investiții de peste 125 de milioane de lei

Publicat

cupru min

Cupru Min Abrud şi-a dublat principalii indicatori financiari în perioada 2016-2019. Compania care produce concentrat de cupru a înregistrat o creştere a veniturilor cu 93%, a cifrei de afaceri cu 120% și a profitului cu 117% în 2019, faţă de 2016.

Potrivit unui comunicat al companiei miniere de stat, Cupru Min a obţinut aceste rezultate prin investiţii totale de aproximativ 30 de milioane de euro din resurse proprii, în condiţiile în care societatea nu are datorii.

Cifra de afaceri a companiei a crescut de la 119 mil. lei în 2016, la 262 mil.lei în 2019. În perioada menţionată profitul brut a urmat acelaşi trend ascendent şi coeficient de creştere, de la 6 mil. lei în 2016, la 15 mil. lei în 2019.

Investiţiile s-au triplat de la peste 14 mil. lei în 2016, la peste 52 mil. lei în vârful din 2018. Anul trecut, investiţiile s-au cifrat la peste 40 mil. lei. Total investiţii: 125 mil. lei.

  • ”Performanţa economică a companiei s-a înregistrat într-o perioadă de provocări majore precum creşterea preţului energiei electrice, scăderea consistentă a cotaţiilor internaţionale ale cuprului şi stagnarea economică mondială, determinată de pandemie”.

Producţia a evoluat de la 37.846 tone de concentrat de cupru (echivalentul a 7.800 tone cupru metalic) la 39.018 tone de concentrat în 2018 (8.200 tone cupru metalic), respectiv 43.500 tone de concentrat (9.180 tone cupru metalic) în 2019. Concentratul de cupru are o medie de 21% metal.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Reacția președintelui PLUS Alba, după demisia candidatului USR de la Câmpeni: ”Acest domn nu putea deveni candidatul Alianței”

Publicat

Președintele PLUS Alba, Mihail David, a reacționat la scandalul de la Câmpeni, acolo unde Sorin Nicolae Trif, stabilit la sfârșitul anului trecut de USR Alba drept candidat la funcția de primar al orașului Câmpeni, a anunțat că se retrage din politică. 

Într-o postare pe contul său de Facebook, fostul membru USR își explica parțial gestul printr-o serie de cuvinte dure cu referire la ”colegii” din Alianța USR-PLUS. În același timp, și-a orientat susținătorii spre candidatul PNL, Cristi Pașca.

”Este clar și evident că mă retrag din viața politică, dar doresc electoratului din Câmpeni să susțină ceea ce ar fi mai bine pentru comunitate… Orice împotriva PSD! Asta ca să nu mai vorbim de jegurile PLUS. Cristi Pașca, din partea mea, îți doresc mult succes” a scris Sorin Trif.

Președintele PLUS Alba a reacționat. ”Am citit cu multă mirare și neînțelegere postarea domnului Sorin Trif prin care anunța că va susține candidatul PNL la Primăria Câmpeni. Această ieșire publică în acest moment ne arată de ce acest domn nu putea deveni candidatul Alianței USR PLUS pentru Primăria Câmpeni” a transmis Mihail David.

Citește și: Candidatul USR la Primăria Câmpeni s-a retras din politică cu o declarație dură împotriva PSD și PLUS. Neînțelegeri în Alianță

”Nu poți face echipă cu oameni care consideră că pentru a face politică trebuie „să te umilești în ultimul, susțin un alt candidat, de la un alt partid în detrimentul unui candidat din partea Alianței din care face parte.

Îmi pare rău că domnul Sorin Trif nu a știut să facă un pas înapoi și își ceară scuze public pentru jignirile aduse PLUS și implicit Alianței USR PLUS. Îmi este mie rușine de rușinea lui” a adăugat Mihail David.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate