Biserica Ortodoxă Română a introdus recent în calendar o nouă sărbătoare: Soborul Sfintelor Femei Românce, care va fi celebrată anual în Duminica a treia după Paști, zi în care sunt pomenite, în mod tradițional, și Sfintele Femei Mironosițe.

Publicitate

Decizia a fost luată de Sfântul Sinod în 27 martie 2025, iar în 2026 sărbătoarea este marcată pentru prima dată la nivel național, potrivit BOR. Cele 16 sfinte românce sunt sărbătorite în acest an în data de 26 aprilie în Duminica Mironosițelor, de ziua Sfintele Femei Mironosițe.

Cine sunt cele 16 sfinte românce

Cele 16 Sfinte: Soborul Sfintelor Femei Românce reunește românce cu viață sfântă, inclusiv cuvioase, mucenițe și mărturisitoare, a căror viață este un model de credință, menționează Wikipedia.

Publicitate
Clinica Balneomed Articol 728x90

Cele patru cete ale Sfintelor Femei Românce

1. Ceata femeilor din popor

Femei simple care și-au sfințit viața prin credință, familie și jertfă:

  • Sfânta Anastasia Șaguna (1 decembrie)
  • Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași (24 mai)
  • Sfânta Olimpiada din Fărcașa (4 iulie)
  • Sfânta Magdalena de la Mălainița (15 octombrie)

2. Ceata sfintelor mucenițe

-Femei care au mărturisit credința până la jertfa supremă:

  • Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (19 decembrie)

3. Ceata doamnelor și principeselor

-Femei din familii domnitoare care au trăit în credință și, unele, au ales viața monahală:

  • Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu (16 august)
  • Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (26 septembrie)
  • Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (17 august)
Publicitate

4. Ceata cuvioaselor maici

-Monahii care au dus o viață de rugăciune și nevoință:

  • Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea (12 aprilie)
  • Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea (5 iunie)
  • Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău (4 mai)
  • Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratec (17 august)
  • Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratec (17 august)
  • Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț (6 iulie)
  • Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana (23 decembrie)
  • Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi (5 mai)

Recunoașterea rolului femeilor în spiritualitatea românească

Noua sărbătoare marchează recunoașterea oficială a contribuției femeilor la viața spirituală și religioasă din România. Sunt cinstite femei care au trăit în credință profundă: mucenițe, monahii, mame, soții sau simple credincioase, cunoscute sau anonime, unite prin jertfă, smerenie și dragoste față de Hristos.

Publicitate

Patriarhul Daniel a subliniat, într-un mesaj dedicat acestei zile, că acestea „au urmat modelul Mironosițelor, mărturisind prin viața lor credința în Hristos Cel înviat”.

Legătura cu canonizările recente

Instituirea sărbătorii vine după un moment important: canonizarea, în 2025, a unui grup de 16 femei românce cu viață sfântă. Proclamarea solemnă a avut loc la 6 februarie 2026, la Catedrala Patriarhală din București.

Printre acestea se numără:

Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu
Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea
Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești
Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea
În unele cazuri, au fost deshumate și cinstite moaștele acestora, în cadrul unor ceremonii religioase speciale.

Publicitate

Moment important pentru calendarul ortodox și semnificație

Sărbătoarea are și o dimensiune simbolică mai amplă: anul 2026 a fost declarat de Sfântul Sinod drept Anul comemorativ al femeilor cu viață sfântă.

În acest context, a fost realizată și o icoană oficială a Soborului, care reprezintă patru categorii de sfinte:

Introducerea Soborului Sfintelor Femei Românce marchează un moment important pentru calendarul ortodox românesc, prin evidențierea rolului spiritual și istoric al femeilor în viața Bisericii.

Este o sărbătoare care completează tradiția Mironosițelor și aduce în prim-plan modele autentice de credință, adaptate contextului românesc.

sursa foto: facebook/basilica