Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Câţi bani au românii în bănci: Alba, pe locul 12 în topul judeţelor, în funcţie de sumele deţinute în conturile bancare


Publicat

Mai au românii încredere în sistemul bancar şi, dacă da, care sunt sumele deţinute de albaiulieni în conturile din bănci? O analiză realizată recent pe acest subiect arată că, la ora actuală, judeţul Alba se situează pe locul 12 în topul judeţelor, în funcţie de banii din conturile bancare.

Cei mai mulţi cetăţeni au renunţat demult să-şi mai ţină averile la saltea şi au dat iama în „vistieriile” băncilor. O analiză realizată de econtext privind sumele medii de bani pe care le deţin în bănci locuitorii din toate judeţele ţării a arătat că Alba se situează destul de sus în clasament, mai precis pe locul 12, cu o sumă medie de 3.641,7 lei. De precizat este faptul că media naţională a sumelor de bani deţinute de populaţie în bănci este de 5130,6 lei.

La realizarea acestui top s-a ţinut cont atât de sumele din depozite, cât şi cele din conturi curente, în toate valutele. Acelaşi raport mai arată că depozitele bancare reprezintă aproximativ 85% din totalul banilor din bănci.

Cele mai mari sume de bani din bănci sunt deţinute de către bucureşteni. Aceştia au, în medie, 18.556,6 lei de persoană. Pe a doua pozitie se află populaţia din Cluj, cu 7.172 lei de persoană.

Sumele prezentate provin dintr-o statistică a Băncii Naţionale a României (BNR) şi sunt valabile pentru luna iulie a acestui an, iar cursul la care au fost echivalate în lei conturile în euro este cel de joi, 25 august 2011 (1 euro = 4,2525 lei).



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Produsele vegetale nu mai pot folosi denumirea de ”lapte” sau ”brânză”. La burgeri și cârnați din plante nu se schimbă nimic

Publicat

Produsele vegetale pot fi etichetate în continuare cu denumirea de burger sau cârnați, în restaurante și magazine din Uniunea Europeană,  potrivit unei hotărâri a  Parlamentul European.

Astfel, europarlamentarii au votat să respingă propunerile fermierilor de a interzice dreptul ca produsele vegetale să utilizeze termeni precum friptură, cârnați sau burgeri, conform CNN.

„Voi sărbători cu un burger vegan”, a declarat europarlamentarul Jytte Guteland, după ce a fost anunțat rezultatul.

Totuși, PE a decis că numai produsele provenite din lapte natural pot avea denumiri care să includă termeni care pot induce ideea că acestea ar contine ingrediente lactate scrie spotmedia.ro

Fermierii susțineau că folosirea cuvintelor precum „burger” sau „cârnați” pentru produsele care nu sunt din carne ar putea induce în eroare consumatorii. Asociația fermierilor europeni Copa Cogeca atenționa că dacă se va permite utilizarea unor astfel de termeni se va deschide o „cutie a Pandorei” cu formulări confuze.

Parlamentul European (PE) a aprobat astfel folosirea denumirii de ”steak” (friptură) sau ”burger” pentru produsele vegetale care nu conţin carne de origine animală, adoptând însă un amendament care interzice denumirile de ”iaurt”, ”brânză” sau ”cremă” în cazul produselor alimentare fără lapte de origine animală, precum şi comparaţiile cu compuşi lactaţi în cazul acestor produse.

Alternativa la carne este realizată în laboratoare pe bază de soia, ulei de floarea soarelui şi cocos, alături de aminoacizi, vitamine, zaharuri şi fier pentru a-i da textura şi savoarea tipică produselor din carne de porc şi care poate fi utilizată într-o gama largă de reţete tradiţionale.

De partea cealaltă, anumite grupuri medicale, ecologiști și companii care produc produse vegetariene au spus că interzicerea acestor termeni ar descuraja consumatorii să treacă la diete vegetale, subminând obiectivele UE pentru mediu și sănătate.

Vânzările de produse vegetale au crescut cu peste 70 la sută în Europa, în ultimii cinci ani, iar România nu face excepție de la acest trend. Potrivit estimărilor Asociației Vegetarienilor din România, aproximativ 5 % din populație a renunțat să mai mănânce carne – cu toate că medicii nu încurajează această dietă pe timp îndelungat.

Medicii şi ecologiştii au susţinut că înlocuitorii vegetali de carne trebuie să-şi păstreze numele cunoscute, ca să încurajeze consumul lor. Astfel în loc de ”disc vegan” sau ”baton vegan” pe rafturile magazinelor și în restaurante vor fi în continuare hamburgerii și cârnații vegetali.

 Termenii de „lapte de soia” și „brânză vegană”, interziși

Curtea Europeană de Justiție a interzis deja termeni precum „lapte de soia” și „brânză vegană” în urmă cu trei ani, susținând că termeni precum lapte, unt, brânză și iaurt nu pot fi utilizați pentru produsele care nu sunt lactate. Produsele de genul ”lapte de soia” sau ”lapte de cocos” nu vor mai avea același impact în vânzări dacă vor apărea la rafturi cu denumiri de genul ”zeamă de soia” sau ” extract de cocos”.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Eveniment dedicat Zilei Internaționale a Poliomielitei, organizat de cluburile Rotary și Rotakids din Alba

Publicat

Sâmbătă 24 Octombrie Rotary Club Alba Iulia alături de Rotary Club Alba Iulia Civitas Solis, Rotaract Alba, Interact Alba și Rotakids Alba Iulia au organizat un eveniment pentru a marca Ziua Internațională a Poliomielitei.

Evenimentul a făcut parte dintr-o serie de evenimente de același fel organizate de mii de cluburi Rotary din întreaga lume prin care se dorește să se atragă atenția asupra poliomelitei și în același timp să se încurajeze comunitatea locală să ajute la eradicarea acestei boli.

Anul acesta, în contextul pandemiei, evenimentul s-a desfășurat online, membrii participanți luând cunoștință despre istoria, rolul Rotary și stadiul actual al luptei globale împotriva poliomelitei prin intermediul mai multor materiale informative Rotary.

În continuare, membrii participanți au discutat despre modul în care cluburile locale Rotary se vor implica mai departe în această inițiativă globală. Astfel, Rotary Club Alba Iulia, in acest an, a donat suma de 350 USD către Fundația Rotary International pentru fondul EndPolio.

Provocată de poliovirusul sălbatic, poliomielita este o maladie infecţioasă acută şi contagioasă care afectează în special copiii, atacând măduva spinării şi poate provoca paralizie ireversibilă. Ea a fost endemică în toată lumea, până la descoperirea unui vaccin în anul 1955.

În anul 1988 când Rotary și partenerii săi au lansat inițiativa globală de eradicare a poliomelitei, se înregistrau un număr de 350000 de cazuri în 125 de țări anual. De atunci lupta împotriva acestei boli a înregistrat un progres remarcabil. Astăzi, cazurile de poliomelită au scăzut cu 99.9% și doar două țări continuă să raporteze cazuri, Afganistan și Pakistan.

Anul acesta întreg continentul african a fost declarat de către Organizația Mondială a Sănătății zona liberă de polio sălbatic. „Este o victorie formidabilă, o salvare” – spune doctorul Tunji Funsho, membru al comitetului Polio Nigeria al asociaţiei Rotary Internațional.

Acum când poliomelita este aproape eradicată, Rotary și partenerii săi trebuie să susțină acest progres și să continue efortul pentru ca vaccinul împotriva poliomelitei să ajungă la fiecare copil.

Infrastructura dezvoltată de Rotary împreună cu partenerii săi pentru vaccinarea contra polio este în prezent folosită și pentru a urmări și limita răspândirea COVID-19 și cel mai probabil va ajuta și la vaccinarea contra SARS-Cov-2 atunci când un vaccin aprobat va fi disponibil.

Provocarea actuală a Rotary este de a eradica poliovirusul sălbatic în cele două țări în care boala nu a fost niciodată oprită: Afganistan și Pakistan. Imunizările de rutină trebuie întărite și în Africa pentru a împiedica întoarcerea virusului acolo. Parteneriatul pentru poliomielită lucrează pentru a scăpa lumea de toate tulpinile de poliovirus, astfel încât niciun copil să nu mai fie afectat de paralizia poliomielitei.

Citeste mai mult
Publicitate

CUGIR

Ce s-ar întâmpla la Alba Iulia și Sebeș, dacă s-ar RUPE barajul de la Oașa. Scenarii ”apocaliptice”, analizate de autorități

Publicat

Un document privind analiza riscurilor în județul Alba prezintă mai multe scenarii „apocaliptice” care s-ar putea produce în cazul unor avarii majore la cele cinci baraje de pe râurile Sebeș și Cugir.

Potrivit acestuia, în cazul unei breșe de 200 de metri în barajul de la Oașa, unda de viitură produsă pe râul Sebeș va ajunge în Șugag în 24 de minute, iar înălțimea apei va depăși 30 de metri.

La Sebeș, aceeași undă va ajunge în 52 de minute și va avea o înălțime de cca. 7 – 9 metri. În cartierul albaiulian Oarda, aflat la o distanță de peste 62 de kilometri, viitura pe râul Sebeș va ajunge în 74 de minute, iar înălțimea apei va fi de peste 4,5 metri. 

În „Planul de analiză a riscurilor – județul Alba” (anul 2016), sunt prezentate obiectivele şi răspunderile autorităţilor şi factorilor în analiza şi acoperirea riscurilor în județ.

Planul cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective din perspectiva structurilor cu atribuţii în acest sens la nivel judeţean.

În document menționat s-au efectuat calcule referitoare la nivelurile maxime ce pot apărea pe râurile Sebeş şi Cugir, în timpul viiturilor, în situaţia excepţională datorată avarierii parţiale sau totale a barajelor sau digurilor la acumulările: Oaşa, Tău, Obrejii de Căpâlna, Petreşti şi Cugir.

Acumulările au intrat în funcţiune în ani diferiţi: Oaşa – 1979, Cugir – 2003, Tău – 1984, Obrejii de Căpâlna – 1986, Petreşti – 1983.

Calculele de inundabilitate s-au efectuat pe râul Sebeş (sector baraj Oaşa – baraj Petreşti), pe o lungime de aproximativ 64 kilometri şi pe râul Cugir (aval de barajul Cugir), sector ce se desfăşoară pe o lungime de aproximativ 43 de kilometri.

Barajul Oaşa – realizează lacul de acumulare şi regularizare a debitelor pentru amenajarea hidroenergetică Sebeş – treapta Gâlceag, exploatarea amenajării făcându-se exclusiv pe criterii energetice (putere instalată de 150 MW. şi o producţie anuală de 260 GWh).

Este construit din anrocamente (gneise micacee șistoase) cu mască din beton armat. Are înălțimea la coronament de 91 m, lățimea maximă la bază de 250 m (în zona taluzului), lățimea la coronament de 10 m și lungimea maximă de 300 m.

Acumularea realizată, Lacul Oașa, cu un volum util de 136 mil. m3, are o suprafață de 460 ha și o lungime de aproximativ 6 km.

Pentru ridicarea debitului a fost captat râul Ciban. S-a ales ca soluție acest tip de baraj, deoarece balastul existent în zonă prezenta un procent ridicat de mică, ceea ce îl face impropriu pentru prepararea betonului necesar pentru un eventual baraj arcuit

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Oaşa (râul Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă: 200m; qavarie = 114.629 m3/s):

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • Baraj Oaşa – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 60,00 m
  • Baraj Tău – 15.205 m – 11 min- 20,12 m/s – 40,98 m
  • Dobra – Şugag – 28.230 m – 23 min – 17,55 m/s – 31,63 m
  • Șugag – 29.230 m – 24 min – 17,25  m/s – 30,34 m
  • Mărtinie – 31.380 m – 26 min – 16,63 m/s – 28,14 m
  • Baraj Căpâlna – 36.130 m – 31 min – 15,39 m/s – 24,34 m
  • Căpâlna – 38.930 m – 34 min – 14,80 m/s – 22,37 m
  • Laz – 43.780 m – 40 min – 14,08 m/s – 20,32 m
  • Săsciori – 44.730 m – 41 min – 13,74 m/s – 19,00 m
  • Sebeşel – 45.705 m – 42 min – 13,32 m/s – 17,94 m
  • Baraj Petreşti – 48.325 m – 46 min – 11,95 m/s – 14,37 m
  • Petreşti – 48.505 m – 46 min – 11,77 m/s – 14,46 m
  • Sebeş – 52.530 m – 52 min – 9,77 m/s – 9,41 m
  • Sebeş – 55.855 m – 58 min – 8,35 m/s – 6,96 m
  • Lancrăm – 56.855 m – 61 min – 7,97 m/s – 6,27 m
  • Lancrăm – 58.605 m – 64 min – 7,38 m/s – 5,45 m
  • Oarda – 62.705 m – 74 min – 6,85 m/s – 4,77 m
  • Oarda – 63.605 m – 76 min – 6,69 m/s – 4,54 m

Barajul Tău

Barajul Tău realizează lacul de acumulare şi regularizare a debitelor pentru amenajarea hidroenergetică Sebeş – treapta Şugag, exploatarea amenajării  făcându-se exclusiv pe criterii energetice (putere instalată de 150 MW. şi o producţie anuală de 260 GWh).

Este o construcție din beton armat în formă de dublu arc, având înălțimea de 78 m, ridicat la confluența râului Sebeș cu râul Bistra. Lungimea coronamentului este de 178 m. Barajul permite acumularea unui volum de apă în lacul de acumulare de 21 mil. m3. La nivelul normal de retenție, suprafața lacului este de aproximativ 81 ha.

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Tău (râul Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 130m; qavarie = 74.049 m3/s)

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • Baraj Tău – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 63,00 m
  • Dobra, Şugag – 13.025 m – 13 min – 14,06 m/s – 20,41 m
  • Şugag – 14.025 m – 14 min – 13,36 m/s – 16,73 m
  • Mărtinie – 16.175 m – 17 min – 11,73 m/s – 13,42 m
  • Baraj Căpâlna – 20.925 m – 24 min – 10,02 m/s – 10,34 m
  • Căpâlna – 23.725 m – 29 min – 9,53 m/s – 9,25 m
  • Laz – 28.575 m – 38 min – 9,01 m/s – 8,22 m
  • Săsciori – 29.525 m – 40 min – 8,77 m/s – 7,79 m
  • Sebeşel – 30.500 m – 42 min – 8,48 m/s – 7,18 m
  • Baraj Petreşti – 33.120 m – 47 min – 7,38 m/s – 5,47 m
  • Petreşti – 33.300 m – 48 min – 7,28 m/s – 5,57 m
  • Sebeş – 37.325 m – 58 min – 5,85 m/s – 3,30 m
  • Sebeş – 40.650 m – 69 min – 4,94 m/s – 2,43 m
  • Lancrăm – 41.650 m – 72 min – 4,68 m/s – 2,13 m
  • Lancrăm – 43.400 m – 79 min – 4,44 m/s – 1,97 m
  • Oarda – 47.500 m – 95 min – 4,06 m/s – 1,66 m
  • Oarda – 48.400 m – 99 min – 3,92 m/s – 1,55 m

Barajul Obrejii de Căpâlna

Acumularea Obrejii de Căpâlna face parte din seria de amenajări de pe râul Sebeş. Lacul Obreji de Căpâlna, amplasat în aval de confluenţa cu Nedeiul. Cuveta lacului are roca de bază constituită dintr-un complex de roci metamorfice (gnaise feldspatice, micacee) şi depozite acoperitoare (aluviuni şi deluvii). Barajul Obrejii de Căpâlna este un baraj de beton în arc cu dublă curbură şi are o înălţime constructivă de 42,0 m.

Tectonica amplasamentului se caracterizează prin prezenţa unor fracturi şi falii majore, ca efect al mişcării disjunctive care au avut loc după ciclul metamorfic şi prezenţa unui sistem de fisuri şi dislocaţii de mică amplitudine, mai noi, formate ca efect al fenomenelor de fortificare şi de contracţie, precum şi ca efect al mişcărilor aplicative .

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Obrejii de Căpâlna (râul Sebeș) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 80m; qavarie = 13.648 m3/s)

 

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • Baraj Căpâlna – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 27,60 m
  • Căpâlna – 2.800 m – 5 min – 8,78 m/s – 6,91 m
  • Laz – 7.650 m – 15 min – 7,39 m/s – 5,84 m
  • Săsciori – 8.600 m – 18 min – 6,98 m/s – 4,30 m
  • Sebeşel – 9.575 m – 20 min – 6,27 m/s – 3,87 m
  • Baraj Petreşti – 12.195 m – 29 min – 4,54 m/s – 1,92 m
  • Petreşti – 12.375 m – 29 min – 4,37 m/s – 2,06 m
  • Sebeş – 16.400 m – 48 min – 3,23 m/s – 1,02 m
  • Sebeş – 19.725 m – 68 min – 2,59 m/s – 0,61 m
  • Lancrăm – 20.725 m – 75 min – 2,46 m/s – 0,64 m
  • Lancrăm – 22.475 m – 87 min – 2,31 m/s – 0,50 m
  • Oarda – 26.575 m – 119 min – 1,97 m/s – 0,40 m
  • Oarda – 27.485 m – 127 min – 1,98 m/s – 0,41 m

Barajul Petrești

Lacul de acumulare Petreşti – se dezvoltă în albia râului Sebeş pe o distanţă de 1 km aval de podul de cale-ferată Petreşti-Sebeş. Lacul este delimitat pe malul drept de un dig longitudinal iar pe malul stâng de un dig frontal de se închide în şoseaua DN 67, situată la cota 296 mdM. Barajul deversor – de tip stăvilar din beton, este amplasat către malul stâng al râului Sebeş, la aproximativ 1 km aval de podul de cale-ferată Petreşti-Sebeş, având spre malul drept C.H.E. Petreşti.

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Petreşti (râul Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 50m; qavarie = 2.912 m3/s)

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • Baraj Petreşti – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 13,20 m
  • Petreşti – 180 m – 0 min – 8,77 m/s – 2,81 m
  • Sebeş  – 4.205 m – 20 min – 2,92 m/s – 0,87 m
  • Sebeş – 7.530 m – 43 min – 2,29 m/s – 0,50 m
  • Lancrăm – 8.530 – 50 min – 2,23 m/s – 0,54 m
  • Lancrăm – 10.280 – 64 min – 2,10 m/s – 0,47 m
  • Oarda – 14.380 – 98 min – 1,98 m/s – 0,41 m
  • Oarda – 15.280 – 106 min – 1,94 m/s – 0,37 m

Barajul Cugir

Barajul Cugir este un baraj arcuit din beton înalt de 48 m şi cu o lungime la coronament de 120 m. Regimul hidrologic bogat, văile cu o pronunţată pantă, volumul mic al lacului de acumulare, lipsa volumului de atenuare din lac şi regimul de funcţionare al staţiei de pompe au obligat realizarea unui descărcător de ape mari, frontal, de suprafaţă, care să permită descărcarea operativă a debitelor care depăşesc capacitatea lacului.

Lista localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Cugir (râul Cugir) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 120 m; qavarie = 30.243 m3/s)

Localitatea / obiectivul – Distanţa cumulată (m) – Timp de propagare (min) – Viteza apei (m/s) – Lama de apă produsă de undă, peste nivelul capacității maxime a deversorului (m)

  • – – 0 m – 0 min – 0,00 m/s – 45,98 m
  • Cugir – 34.030 m – 99 min – 4,42 m/s – 2,01 m
  • Cugir – 37.030 m – 111 min – 4,31 m/s – 1,85 m
  • Vinerea – 41.030 m – 127 min – 4,07 m/s – 1,70 m

Potrivit documentului, barajele (digurile acumulărilor) de pe râurile Sebeş şi Cugir se pot avaria din diferite motive:

  • la depăşirea capacităţii de evacuare a deversorului;
  • la solicitări excepţionale:
    • seisme
    • explozii
    • acţiuni deliberate
  • pierderea stabilităţii barajului:
    • alunecări
    • răsturnare
  • cauze privind durabilitatea construcţiei:
    • acţiuni interne ale apei (infiltraţii şi eroziuni)
    • dezagregări sau deteriorări datorate factorilor climatici
    • deteriorarea barajului sau a etanşărilor
    • îmbătrânirea materialului de construcţie
  • cauze privind funcţionalitatea construcţiei
    • capacitatea redusă a evacuatorilor de ape mari
    • infiltraţii totale
  • legătura defectuoasă a barajului cu fundaţia;
  • lipsa prognozei viiturilor;
  • vane sau stavile deschise necorespunzător;
  • necurăţarea lacului de plutitori;
  • defectarea evacuatorilor;
  • defectarea echipamentului hidromecanic;
  • depăşirea debitelor de calcul;
  • instabilitatea fundaţiei:
    • alunecări de adâncime;
    • alunecări pe suprafaţa de fundaţie;
    • tasări;
    • deformaţii plastice;
    • infiltraţii prin fundaţie sau dig;
    • creşterea sarcinilor;
    • fisurarea.
  • ruperea betonului la eforturi de compresiune;
  • acţiunea mecanică a valurilor, curenţilor şi a gheţii;
  • fenomene de voalare;
  • umplerea lacului în rate prea mari;
  • explozii în bieful aval;
  • alunecări de versanţi în lac;
  • calitatea materialului folosit la construcţia digurilor;
  • zăpoarele produc creşteri şi descreşteri rapide ale nivelului apei în lac, având drept rezultat gradienţi măriţi în corpul barajului.

La barajele din materiale locale, accidentele au o pondere mai mare ca cedările. Cele mai frecvente accidente s-au produs la barajele cu înălţimi între 15 – 30 m (37.7%), urmate de cele cu înălţimi de 30 – 50 m (25.5%) şi 50 – 100 m (9.4%). Frecvenţa accidentelor este relativ mai mare în primii 5 ani de exploatare.

La barajele din beton cele mai multe accidente s-au produs la cele de greutate, urmate de cele arcuite şi cu contraforţi. Cedările şi accidentele se datorează în primul rând pierderii stabilităţii şi nedurabilităţii construcţiei sau fundaţiei (80%), în timp ce defecţiunile de funcţionare reprezintă cauze cu frecvenţă redusă (14%).

Praguri critice şi efecte dinamice la amenajările hidrotehnice

Pragurile critice de apărare împotriva inundaţiilor stipulate în Ordinul comun 1422/192 din 2012, sunt: atenţie, alertă şi pericol.

  • Pragul de atenţie se atinge atunci când valorile unora dintre parametrii se apropie sau depăşesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie modificată.
  • Pragul de alertă se atinge atunci când apar modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre forme incipiente de cedare.
  • Pragul de pericol se atinge atunci când barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcţiei.

Supravegherea construcţiilor hidrotehnice prin observaţii vizuale

Observaţiile vizuale au ca scop urmărirea evoluţiei în timp a unor aspecte sau fenomene, care pot să apară în exploatarea construcţiilor hidrotehnice şi nu pot fi evidenţiate cantitativ prin aparate sau dispozitive de măsură şi control cum sunt: apariţia de fisuri, crăpături, exfolieri sau alte forme de degradare a betoanelor, prăbuşiri ale umpluturilor din corpul digurilor, apariţia unor căi de infiltraţie prin rosturi sau corpul construcţiilor, degradarea etanşărilor la rosturi etc.

Constatările făcute prin observaţii vizuale se consemnează zilnic în “Registrul de observaţii vizuale” care se găseşte la fiecare amenajare şi servesc pentru urmărirea şi interpretarea comportării în timp a construcţiilor. Aspectele şi fenomenele deosebite se consemnează în “Jurnalul evenimentelor” întocmite pentru fiecare amenajare.

Sistemul de avertizare – alarmare

Avertizarea – alarmarea populaţiei de pe valea râului Sebeş, în caz de accidente la construcţiile hidrotehnice, se realizeză printr-un sistem de avertizare – alarmare echipat cu sirene electronice amplasate conform listei de mai jos.

Localitatea – Tip sirenă – Loc de amplasare – Nivel presiune sonoră (dBA, d = 30 m) – Putere (KW)

  • Baraj Oaşa – 4 difuzoare electronice monoetajate omnidirecţionale – casa barajistului – 115 dBa – 1,2 KW
  • Tău – 4 difuzoare electronice monoetajate omnidirecţionale – colonia de la coada lacului – 115 dBa – 1,2 KW
  • Dobra – 8 difuzoare bietajate amonte – aval – colonia Dobra – 118 dBa – 1,8 KW
  • Baraj Obrejii de Căpâlna – 12 difuzoare electronice amonte – aval – clădire priză – 121 dBa – 2,4 KW
  • Săsciori – 12 difuzoare elctronice amonte – aval – bloc comandă C.H.E. Săsciori – 121 dBa – 2,4 KW
  • Baraj Petreşti – 12 difuzoare electronice amonte – aval – cameră mecanisme pilă – 121 dBa – 2,4 KW
  • Sebeş – 12 difuzoare electronice omnidirecţionale – Sediul S.H. Sebeş – 121 dBa – 2,4 KW
  • Sat Jina – Retranslaţie comandă radio
  • Vârful Balele – Retranslaţie comandă radio
  • Baraj Cugir – zona barajului – 109 dBa

Staţii radio fixe

  • Priză baraj – Cugir
  • Staţia de pompe – Gâlceag

Repetor

  • Castelul de echilibru – Gâlceag

Puterea sirenei asigură o intensitate sonoră de minimum 60 dB pe conturul zonei alarmate şi permit ca, din punct de vedere al puterii acustice şi al caracteristicii de radiaţie sonoră, să poată fi adaptate în mod optim la condiţiile naturale ale locului de amplasare (trepte de putere, orientare). Sirenele sunt alimentate la tensiunea de reţea de 220 V şi în paralel de baterii de acumulatori care asigură o funcţionare independentă de minim 7 zile. Sirenele sunt montate pe catarge, iar la baza catargului se află dulapul de comandă al acestora.

Repetorul este o instalaţie radio cu rezervă caldă, destinat să asigure acoperire cu semnal radio în zona de interes.

Sistemul este comandat prin semnal radio, centrul de comandă fiind amplasat în cadrul dispeceratului sucursalei. Sistemul este conectat la un calculator, care prin intermediul unui software instalat gestionează şi comandă sistemul. Sistemul poate emite semnal sonor, conform semnalelor de alarmă prestabilite, sau semnal voce.

De asemenea, sistemul poate funcţiona centralizat prin acţionarea tuturor sirenelor din cadrul dispeceratului sau după caz, acţionarea fiecărei sirene în parte de la dispecerat sau de la locul de amplasare.

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Patru schituri din Arhiepiscopia de Alba Iulia, ridicate la rangul de mănăstire. Printre acestea și schitul de la Râpa Robilor

Publicat

În ședința de lucru a Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului s-a decis ca cinci schituri din Transilvania să fie ridicate la rangul de mănăstire, patru dintre acestea aflându-se în Arhiepiscopia Alba Iulia.

Astfel, Schitul „Hristos Pantocrator” din Alba Iulia devine „Mănăstirea Ortodoxă Hristos Pantocrator”.

Vatra monahală este situată în vestul municipiului Alba Iulia, la liziera pădurii. Istoria așezământului este legată de numele celui de-al doilea episcop al Armatei, Ioan Stroia, din inițiativa căruia, în anul 1937, a fost înființat Schitul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”.

Odată cu instaurarea regimului comunist și desființarea Episcopiei Armatei, în anul 1948, aici au viețuit episcopii Policarp Morușcă al Americii și Veniamin Nistor al Caransebeșului. Ansamblul monahal este construit în formă de cetate semideschisă, având în mijloc două locașuri de rugăciune: biserica mică „Sfântul Lazăr” și biserica mare „Sfântul Mare Mucenic Mina”.

La inițiativa Părintelui Arhiepiscop Irineu, în urma unor ample lucrări, aici au s-a construit: Cripta Ierarhilor, Căminul bisericesc Peregrinus și Centrul cultural-misionar.

De asemenea, Schitul „Sfântul Ioan Botezătorul” de la Livezile devine „Mănăstirea Ortodoxă Sfântul Ioan Botezătorul”. Situată la 10 km de municipiul Aiud, a fost înființată după anul 1990. Biserica acestui așezământ a fost ridicată din lemn, piatra de temelie fiind așezată în anul 1996.

Schitul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” de la Subpiatră devine „Mănăstirea Ortodoxă Sfânta Cuvioasă Parascheva”.

Pe vatra unui vechi aşezământ mănăstiresc, în anul 1991 avea să fie reînfiinţat Schitul Subpiatră. Cătunul Subpiatră sau Ocnăşeşti e posibil să aibă aceeaşi vechime ca şi satul Sălciua de Jos, adică aproximativ şase sute de ani.

Biserica de lemn a schitului, declarată monument istoric, a fost edificată în anul 1797. Acest lucru se poate constata din inscripţia cu cifre chirilice şi româneşti care sunt încrustate deasupra uşii de la intrare.

Potrivit tradiţiei, biserica de lemn actuală a fost zidită pe locul unei biserici mai vechi, numită schitul Maicii Domnului. Viaţa monahală a început să se recontureze în acest loc după 1991. S-a început construirea unei noi biserici şi construirea de chilii.

De asemenea, Schitul „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Aiud devine „Mănăstirea Ortodoxă Înălțarea Sfintei Cruci”.

La Aiud, loc de întemnițare și exterminare, comuniștii au îngropat, în cimitirul denumit de localnici „Râpa Robilor”, elita rezistenței românești.

Puținii supraviețuitori ai închisorilor comuniste au luat decizia în 1992 de a ridica în acest loc (denumit în „47-”64 „Râpa robilor”) un monument, ca simbol al biruinței lui Hristos și a credintei creștin-ortodoxe. Construcția s-a finalizat în anul 1999, iar în anul 2000 Înaltpreasfințitul Bartolomeu Anania (trecut și el prin temnița Aiudului) a sfințit Sfânta Masă din interiorul monumentului.

În anul 2001, revine în Aiud la „Râpa robilor“, pentru prima dată de la eliberarea din 1964, părintele Iustin Pârvu, starețul Mănăstirii Petru Vodă, urmând ca acesta să înființeze la Aiud un Schit cu hramul „Înălțarea Sfintei Cruci“, în care să fie pomeniți toți martirii neamului românesc.

Sursă: Reintregirea.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate