Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

CAZIERUL firmelor din Alba, depistate cu „muncă la negru”. Două dosare penale şi amenzi de aproape 900.000 de lei. RAPORT ITM pe semestrul I 2014


Publicat

Valoarea amenzilor date de inspectorii ITM Alba în semestrul I al anului 2014 pentru “munca la negru” ajunge la aproape 900.000 de lei, în urma celor peste 1.600 de controale la agenţi economici. Doi dintre ei s-au ales cu plângeri penale pentru mai mult de cinci persoane primite în muncă fără acte.

Este vorba despre firmele Edilizzia AB Factory SRL (din domeniul construcţiilor, cu sediul principal în judeţul Călăraşi), pentru punctul de lucru din Zlatna, care a primit în muncă 13 persoane fără forme legale de angajare şi Dolce Center SRL (comerţ cu produse alimentare, băuturi şi tutun) din Şard, pentru şase persoane în aceeaşi situaţie.

La nivelul  ITM Alba au fost organizate campanii locale derulate în afara programului de lucru, în speţă după masa şi în timpul nopţii, fiind verificate unităţile de alimentaţie publică, comerţ, săli de jocuri, night-cluburi, prestările de servicii şi alte activităţi lucrative desfăşurate pe schimburi.

Totodată, au fost iniţiate acţiuni de control pentru verificarea respectării de către angajatori a prevederilor legale privind timpul de lucru, repausul zilnic şi repausul săptămânal tocmai în vederea obligării acestora să creeze noi locuri de muncă şi să respecte prevederile de protecţie a salariaţilor reglementate de Codul Muncii.

În semestrul I al anului au fost efectuate 1.669 de controale la agenţi economici de pe raza judeţului Alba, din care un număr de 357 controale au fost efectuate cu ocazia campaniilor organizate la nivel naţional de către Inspecţia muncii.

Au fost aplicate 308 sancţiuni contravenţionale, din care 49  pentru muncă nedeclarată şi au fost formulate două plângeri penale împotriva angajatorilor care au utilizat mai mult de cinci persoane la negru.

Au fost stabilite amenzi în cuantum de 1.390.000 lei, din care 860.000 lei pentru muncă la negru.

În acţiunile de control efectuate în timpul nopţii ori la primele ore ale dimineţii, echipele de control ale ITM Alba au fost însoţite de reprezentanţii Jandarmeriei Alba.

În perioada de referinţă, s-a derulat săptămânal Campania Naţională „ O zi pe săptămână” dispusă şi monitorizată  de Inspecţia Muncii, pentru identificarea şi sancţionarea muncii nedeclarate. Astfel, au fost depistate în lucru 105 de persoane fără forme legale de angajare, fiind dispuse măsurile de rigoare în vederea intrării în legalitate şi remedierii neconformităţilor constatate în controale.

Pentru deficienţele constatate şi pentru intrarea în legalitate au fost dispuse 2.245 de măsuri obligatorii monitorizate în sistem informatic, în programul „Pacific”, program creat şi implementat de către ITM Alba, la nivelul întregii ţări.

Cazierul angajatorilor depistaţi că utilizează muncă nedeclarată în semestrul I al anului 2014:

1. Katona Laurentiu I – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

2. Alba SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

3. Alesia Daria SRL – două persoane fără forme legale de angajare; amendă 20.000 lei

4. Botond Instal Expert SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

5. Aktor – patru persoane fără forme legale de angajare; amendă 40.000 lei

6. C&D Med SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

7. Ro De X Fashion SRL – două persoane fără forme legale de angajare; amendă 20.000 lei

8. Tîrziu Ioan PFA – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

9. Întreprindere Individuală Miti Daniel Emil – patru persoane fără forme legale de angajare; amendă 40.000 lei

10. Stănescu Tiberius Ioan Întreprindere Individuală – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

11. Tocaciu Construct SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

12. Topy Wood Expert SRL – două persoane fără forme legale de angajare; amendă 20.000 lei

13. Băile Sărate Ocna Mureş – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

14. Dinamic Cristi SRL – două persoane fără forme legale de angajare; amendă 20.000 lei

15. Global Dif Co SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

16. CDC Company SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

17. Dobra Nicolae Sorin IF – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

18. Medent Proiect SRL – două persoane fără forme legale de angajare; amendă 20.000 lei

19. Scorpion Bistra SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

20. Compact Construct SRL – două persoane fără forme legale de angajare; amendă 20.000 lei

21. Hemely SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

22. Torvill SRL – două persoane fără forme legale de angajare; amendă 20.000 lei

23. Tulus Teodor Valentin Întreprindere Individuală – două persoane fără forme legale de angajare; amendă 20.000 lei

24. Luca I. Ioan PFA – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

25. Asmod SRL – două persoane fără forme legale de angajare; amendă 20.000 lei

26. Niro Trans SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

27. D&G Heros SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

28. Edilizzia Ab Factory SRL – 13 persoane fără forme legale de angajare – plângere penală

29. Resalv Expert SRL – trei persoane fără forme legale de angajare; amendă 30.000 lei

30. Nicos Wood SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

31. Haneş Ioan – două persoane fără forme legale de angajare; amendă 20.000 lei

32. Scrob Forest SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

33. Prosilva Dea SRL – cinci persoane fără forme legale de angajare; amendă 50.000 lei

34. TGS General Security Taifun SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

35. Ayron Dan SRL – două persoane fără forme legale de angajare; amendă 20.000 lei

36. Soc Ajutorare Diakonia – patru persoane fără forme legale de angajare; 40.000 lei

37. Biamar Great SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

38. Dolce Center SRL – şase persoane fără forme legale de angajare; plângere penală

39. Silgo Terra SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

40. Anca Vasilie „Elena” PFA – cinci persoane fără forme legale de angajare; amendă 50.000 lei

41. Carpimex SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

42. Bingo Star SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

43. Luna Jessi Farm SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

44. Anca Lider SRL – două persoane fără forme legale de angajare; amendă 20.000 lei

45. For All SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

46. Volar Magnetus SRL – patru persoane fără forme legale de angajare; amendă 40.000 lei

47. Ecco Exim SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

48. Gamalact Alba SRL – trei persoane fără forme legale de angajare, amendă 30.000 lei

49. Oltean SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

50. Romana Costin SRL – o persoană fără forme legale de angajare; amendă 10.000 lei

51. Oniche Radu Solomon PFA – două persoane fără forme legale de angajare; amendă 20.000 lei.

Cazuri de muncă ilicită au fost depistate urmare a unor sesizări adresate ITM Alba în mod direct ori prin intermediul unor alte instituţii ale statului. Toate cazurile identificate şi sancţionate de inspectorii de muncă au fost transmise DGFP Alba în vederea efectuării unor controale fiscale pentru determinarea sumelor datorate bugetului de stat ca urmare a evaziunii fiscale provocate de către angajatorii în cauză.

În timpul controalelor efectuate persoanele depistate în activitate fără forme legale de angajare, au fost informate asupra consecinţelor care derivă din prestarea muncii în asemenea condiţii, respectiv că:

– nu beneficiază uneori de salariul minim pe economie, de sporul de vechime în muncă;
– nu au dreptul la concediul legal de odihnă plătit şi alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (căsătorii, deces, naşterea unui copil în familie), pentru studii;
– nu au dreptul la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă;
– nu beneficiază de prestaţii şi asistenţă pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă cum sunt : indemnizaţia pentru trecerea temporară în altă muncă;

– nu beneficiază de indemnizaţia pentru maternitate (concediu pre si post natal) precum şi pentru creşterea copilului  până la 2 ani sau îngrijirea copilului bolnav;

– nu beneficiază de pensie de limită de vârstă, anticipată, de invaliditate sau de urmaş;

– nu beneficiază de asistenţă medicală gratuită, medicamentaţie gratuită sau compensată;

– nu se bucură de drepturile protective privind securitatea şi sănătatea în muncă, de echipament de lucru si protecţie si alimentaţie antidot la care ar avea dreptul în funcţie

de specificul activităţii

– nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj

– nu au dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare şi reconversie profesională precum şi alte măsuri active legal reglementate în vederea exercitării unei activităţi sau ocupării unui loc de muncă;

– nu pot beneficia de credite bancare;

Cu toate acestea au existat situaţii în care inspectorii de muncă au întâmpinat dificultăţi în ceea ce priveşte identificarea persoanelor depistate în activitate, acestea refuzând să colaboreze pe motiv că beneficiau de indemnizaţii de şomaj sau de alte venituri suplimentare care nu puteau fi cumulate cu salariul acordat legal şi prin urmare  prestarea activităţii în condiţii legale ar fi generat sistarea celorlalte venituri. De asemenea au existat situaţii în care s-a solicitat sprijinul jandarmeriei ori poliţiei pentru efectuarea controlului în condiţii optime şi legitimarea persoanelor  depistate în lucru.

În urma acestor controale au fost constatate următoarele deficiente:

– primirea la muncă a persoanelor fără a avea întocmite contracte individuale de muncă în formă scrisă;

– absenţa fişelor de aptitudine (certificate medicale) la încadrarea în muncă

– încheierea contractelor de muncă la o dată ulterioară începerii activităţii;

– întocmirea contractelor individuale de muncă fără stipularea clauzelor esenţiale cum ar fi: data începerii activităţii, salariul, durata concediului de odihnă etc.

– întocmirea unor contracte individuale de muncă  care nu sunt semnate de persoana care prestează munca şi nici de angajator;

– netransmiterea în Revisal a contractelor de muncă încheiate în termenul prevăzut de lege;

– neconducerea la zi şi nepăstrarea registrului electronic de evidenţă a salariaţilor la sediul social al angajatorului, ci la sediul prestatorului ori al contabilului firmei.

Campaniile pentru identificarea şi sancţionarea muncii nedeclarate vor continua pe tot parcursul acestui an, vizând în special domeniile cu cea mai mare incidenţă a cazurilor de muncă fără forme legale de angajare (zootehnia, exploatările forestiere, comerţul, alimentaţia publică, panificaţia şi prestările de servicii).



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Recensământul populaţiei şi locuinţelor programat pentru acest an, a fost amânat pentru anul 2022

Publicat

Recensământul populaţiei şi locuinţelor se va desfăşura în perioada 1 februarie – 17 iulie 2022, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică.

Potrivit unui comunicat al INS, în 2021, atât în România, cât și în celelalte statele membre UE era programată desfăşurarea Recensământului Populației și al Locuințelor. Comisia centrală pentru organizarea recensământului din 2021 a decalat termenele de desfășurare.

„Din cauza situaţiei create de pandemia SARS-CoV-2, Comisia centrală pentru Recensământul populaţiei şi locuinţelor din România (CCRPL2021) a decis decalarea termenelor Recensământului populației și locuințelor (RPL2021), precum şi a Recensământului de probă. Termenele referitoare la prelucrarea datelor şi la diseminarea şi publicarea rezultatelor rămân nemodificate”, se arată în comunicat.

Astfel, recensământul de probă se va desfăşura în perioada 1 februarie – 31 martie 2021, iar recensământul populaţiei şi locuinţelor (RPL2021) se va desfăşura în perioada 1 februarie – 17 iulie 2022.

Conform INS, termenele referitoare la prelucrarea datelor, la diseminarea şi publicarea rezultatelor Recensământului populaţiei şi locuinţelor rămân nemodificate; iar rezultatele finale vor fi publicate în decembrie 2023, conform calendarului Eurostat.

INS anunță că acest recensământ este primul care se va desfășura preponderent online, iar fiecare persoană va avea posibilitatea de a se autorecenza, completând chestionarul de recensământ după etapa de preînregistrare.

„Informațiile colectate prin intermediul chestionarelor individuale vor fi prelucrate în conformitate cu legislația în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal (Regulamentul UE nr.679/2016) și anonimizate imediat după intrarea în sistem. Datele colectate la recensământul de probă și cele rezultate după agregarea lor nu vor fi făcute publice și nici diseminate în vreun fel”, se mai arată în comunicat.

Lista recensămintelor populaţiei din România

  • Recensământul din 1859-1860
  • Recensământul general al populaţiei României din 1899 
  • Recensământul general al populaţiei din 1912
  • Recensământul general al populaţiei din 1930
  • Recensământul general al populaţiei din 1941
  • Recensământul agricol şi al populaţiei din ianuarie 1948
  • Recensământul populaţiei din  februarie 1956
  • Recensământul populaţiei şi locuinţelor din martie 1966
  • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din ianuarie 1977
  • Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 1992
  • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2002
  • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011

Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Beneficiile extraordinare ale laptelui: 5 argumente care dovedesc faptul că este benefic pentru sănătatea ta

Publicat

Laptele este consumat de oamenii din întreaga lume, de mii de ani. Prin definiție, este un fluid bogat în nutrienți pe care mamiferele de sex feminin îl produc pentru a-și hrăni puii.

Cele mai frecvent consumate tipuri provin de la vaci, oi și capre. Oamenii din țările occidentale beau cel mai frecvent laptele de vacă.

Consumul de lapte este un subiect puternic dezbătut în lumea nutriției, așa că s-ar putea să vă întrebați dacă este sănătos sau dăunător.

Mai jos sunt 5 beneficii ale sănătății susținute de știință ale laptelui, astfel încât să puteți decide dacă este alegerea potrivită pentru dvs.

1. Laptele este plin de nutrienți

Profilul nutrițional al laptelui este impresionant. La urma urmei, este conceput pentru a hrăni complet animalele nou-născute. Doar o ceașcă (244 grame) de lapte integral de vacă conține:

Calorii: 146

Proteine: 8 grame

Grăsime: 8 grame

Calciu: 28% din DZR

Vitamina D: 24% din DZR

Riboflavină (B2): 26% din DZR

Vitamina B12: 18% din DZR

Potasiu: 10% din DZR

Fosfor: 22% din DZR

Seleniu: 13% din DZR

Laptele este o sursă excelentă de vitamine și minerale, inclusiv substanțe nutritive care sunt sub-consumate de multe populații. Oferă potasiu, B12, calciu și vitamina D, care lipsesc în multe diete.

2. Laptele este o sursă bogată de proteine

Laptele este o sursă bogată de proteine, o singură cană conținând 8 grame.

Proteinele sunt necesare pentru multe funcții vitale din corpul dumneavoastră, inclusiv creșterea și dezvoltarea, repararea celulară și reglarea sistemului imunitar.

Laptele este considerat o „proteină completă”, ceea ce înseamnă că conține toți cei nouă aminoacizi esențiali necesari pentru ca organismul dvs. să funcționeze la un nivel optim.

Există două tipuri principale de proteine ​​găsite în lapte – cazeina și proteina din zer. Ambele sunt considerate proteine ​​de înaltă calitate. Prima reprezintă majoritatea proteinelor găsite în laptele de vacă, cuprinzând 70-80% din conținutul total de proteine. Zerul reprezintă aproximativ 20%. Proteina din zer conține aminoacizii cu lanț ramificat, leucina, izoleucina și valina, care sunt toți legați de beneficiile pentru sănătate. Aminoacizii cu lanț ramificat pot fi deosebit de utili în construirea mușchilor, prevenirea pierderii musculare și furnizarea de combustibil în timpul exercițiilor sportive.

Consumul de lapte este asociat cu un risc mai scăzut de pierdere musculară legată de vârstă în mai multe studii. De fapt, consumul mai mare de lapte și produse lactate a fost legat de o masă musculară mai mare a întregului corp și de o performanță fizică mai bună la adulții în vârstă.

De asemenea, s-a dovedit că laptele stimulează repararea musculară la sportivi. De fapt, mai multe studii au demonstrat că consumul de lapte după un antrenament poate reduce leziunile musculare, poate favoriza repararea musculară, poate crește forța și chiar reduce durerea musculară.

4. Sănătatea oaselor

Consumul de lapte a fost mult timp asociat cu oase sănătoase. Acest lucru se datorează combinației sale puternice de substanțe nutritive, inclusiv calciu, fosfor, potasiu, proteine și (în lactatele alimentate cu iarbă, cu conținut mare de grăsimi) vitamina K2.

Toți acești nutrienți sunt esențiali pentru menținerea oaselor puternice și sănătoase.

Aproximativ 99% din calciu din corpul tău este stocat în oase și dinți.

Laptele este o sursă excelentă de nutrienți pe care se bazează corpul dvs. pentru a absorbi în mod corespunzător calciul, inclusiv vitamina D, vitamina K, fosfor și magneziu.

Adăugarea de lapte și produse lactate în dieta dvs. poate preveni boli osoase, cum ar fi osteoporoza.

4. Previne riscul de obezitate

Mai multe studii au legat aportul de lapte de un risc mai mic de obezitate. Interesant este că acest beneficiu a fost asociat doar cu laptele integral.

Un studiu efectuat pe 145 de copii latino-americani de trei ani a constatat că un consum mai mare de grăsimi din lapte a fost asociat cu un risc mai mic de obezitate infantilă.

Un alt studiu care a inclus peste 18.000 de femei de vârstă mijlocie și în vârstă a arătat că consumul de produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi a fost asociat cu o creștere în greutate mai mică și un risc mai mic de obezitate.

Laptele conține o varietate de componente care pot contribui la pierderea în greutate și pot preveni creșterea în greutate.

De exemplu, conținutul său bogat în proteine ​​vă ajută să nu resimțiți foamea pentru o perioadă mai lungă de timp, ceea ce poate împiedica consumul excesiv.

Mai mult, acidul linoleic conjugat din lapte a fost studiat pentru capacitatea sa de a crește pierderea în greutate prin promovarea descompunerii grăsimilor și inhibarea producției de grăsime.

În plus, multe studii au asociat dietele bogate în calciu cu un risc mai mic de obezitate. Dovezile sugerează că persoanele cu un aport mai mare de calciu din dietă au un risc mai mic de a fi supraponderale sau obeze.

Studiile au arătat că nivelurile ridicate de calciu alimentar promovează descompunerea grăsimilor și inhibă absorbția grăsimilor în organism.

5. Este un ingredient versatil

Laptele este o băutură nutritivă care oferă o serie de beneficii pentru sănătate. În plus, este un ingredient versatil care poate fi adăugat cu ușurință la dieta ta.

Recomandare: folosiți pe cât posibil lapte integral sau de la producătorii locali din zona voastră.

Sursă informații: BBC.com

Sursă foto: Pixabay

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO ȘTIREA TA: Cum au fost făcute lucrări de colectare a apei pluviale la Săsciori. ”Apa nu curge în canal, vine în fața casei”

Publicat

Modul în care au fost făcute lucrări de modernizare pe o stradă din Săsciori este criticat de unii locuitori ai comunei. Unul dintre aceștia spune că apa ce ar trebui colectată în canalizare îi ajunge în fața casei.

”Apa nu mai curge în canal, ci vine la mine în fața casei. Când o să plouă torențial o să-mi între în pivniță și în curte”, spune cititorul Alba24.ro.

Imaginile sunt de pe strada Bisericii, potrivit sursei citate.

Reprezentanții primăriei spun că lucrările au început din 2019 și sunt în desfășurare.

Acestea sunt pentru rețeaua de colectare a apelor pluviale și asfaltări (inclusiv rigole).

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LISTA politicienilor din Alba și sumele cu care au contribuit la campania electorală din 2020. Situația la nivel național

Publicat

Expert Forum a făcut publice informații despre finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Informarea cuprinde, printre altele, detalii despre veniturile și cheltuielile declarate de competitorii electorali pentru alegerile parlamentare din 2020, cu mențiunea că datele finale vor fi publicate în urma controalelor desfășurate de Autoritatea Electorală Permanentă.

Potrivit celor de la Expert Forum, campania la alegerile parlamentare a fost de mai bine de trei ori mai scumpă decât cea din 2016, în ciuda pandemiei și a restricțiilor în care s-a desfășurat.

Mai jos vă prezentăm informații legate de contribuțiile politicienilor care au candidat pe listele din Alba.

Sinteza informațiilor legate de campania electorală din 2020, potrivit Expert Forum:

Partidele politice au declarat la nivel național venituri (contribuții) de 169,49 de milioane de lei, comparativ cu 51,73 de milioane în 2016

Cea mai mare parte din venituri (79 de milioane) reflectă venituri proprii ale candidaților, în timp ce 37 de milioane de lei au fost înregistrate ca împrumuturi.

Patru partide (Plus, Pro România, PSD și USR) au transferat 33 de milioane din conturile partidului, iar alte trei (PNL, PSD, USR) au transferat 17 milioane de lei din subvenții pentru cheltuieli de campanie.

O parte semnificativă din cheltuieli (34%) se leagă de promovarea competitorilor electorali în mediul online, în timp ce o cincime din bani s-au folosit pentru promovarea prin radio, TV și presă.

Deși anul 2020 a fost caracterizat de restricții cauzate de pandemie, competitorii au cheltuit un sfert din bani pe tipărituri (broșuri, flyere și materiale similare), precum și 7% pentru afișe electorale. Reamintim că în perioada de campanie electorală, competitorii electorali nu pot folosi materiale de promovare stradală, cu excepția afișelor.

Strategiile competitorilor au fost relativ diferite. Spre exemplu, Plus a cheltuit aproape 60% din bani pe campania online, în timp ce AUR a alocat peste jumătate din fonduri pentru tipărituri (822 mii din 1,5 milioane lei).

PSD și PNL au cheltuit cei mai mulți bani pe servicii online, aproape o treime. Cele mai puține fonduri au fost alocate cheltuielilor pentru cercetări sociologice

Cheltuielile partidelor au fost apropiate de venituri. Există câteva cazuri unde cheltuielile sunt mari (ex PNL, cu 1,6 milioane de lei) decât veniturile, dar în general diferențele sunt reduse.

Neconcordanțe la AUR

În cazul AUR există necorcordanțe între datele publicate în timpul campaniei electorale și raportul de venituri și cheltuieli publicat pe 15 decembrie.

Astfel, deși la sfârșitul campaniei electorale, AUR avea venituri declarate de 85.100 de lei, în RVC figurează venituri de 1,4 milioane de lei, respectiv cheltuieli de 1.5 milioane.

Potrivit centralizatorului publicat de AEP pe 21 decembrie, valoarea veniturilor este de 85.100 de lei. Cu toate acestea, partidul a solicitat spre rambursare 1,5 milioane de lei, conform datelor AEP de pe 8 ianuarie 2001.

Potrivit informațiilor furnizate de către AEP ca răspuns la o cerere înaintată de EFOR, la această dată informațiile sunt corecte, în măsura în care instituția desfășoară activitatea de control la finalul căreia va publica atât în Monitorul Oficial, cât şi pe pagina web a instituţiei, cuantumul veniturilor şi cheltuielilor rezultate în urma verificărilor, sumele rambursate şi nerambursate, precum şi sancţiunile aplicate.

Un număr de 24 de competitori electorali care au obținut mai mult de 3% din voturile valabil exprimate la nivelul circumscripției electorale în care au candidat au solicitat rambursarea unor sume de 148,32 de milioane de lei, comparativ cu 45,5 milioane de lei în 2016.

Șapte partide politice au dreptul la subvenții pentru rezultatele obținute în urma alegerilor parlamentare, respectiv celor locale: PNL, PSD, USR, AUR, PLUS, PMP, Pro România. Pentru luna ianuarie, AEP a alocat 19,8 milioane de lei pentru subvenții.

Situația de la Alba

Expert Forum a făcut publice și o serie de date legate de finanțarea campaniei electorale în județul Alba și legate de contribuțiile candidaților la funcțiile de deputați și senatori.

Mai jos vă prezentăm lista politicienilor, în funcție de sumele cheltuite și partidele din care fac parte.

Sursă: banipartide.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate