Ce lucrări se mai pot face în regie proprie și când se aplică taxele de zece ori mai mari. Noi clarificări la Codul Urbanismului

Ministerul Dezvoltării a publicat al doilea set de precizări privind Legea nr. 169/2026, Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Clarificările vizează regularizarea construcțiilor, lucrările făcute în regie proprie, studiile de fezabilitate și concursurile de soluții.

Majorarea de zece ori a taxelor și cotelor legale nu se aplică tuturor construcțiilor pentru care se obține autorizație de regularizare, potrivit interpretării transmise de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).

Document: Setul 2 de Clarificări la Codul Urbanismului

Ministerul precizează că majorarea se referă doar la situația prevăzută la art. 301 alin. (7), pentru alte categorii de construcții decât cele reglementate la alin. (2).

Astfel, pentru locuințele unifamiliale și celelalte construcții care se încadrează în criteriile de la art. 301 alin. (2), taxele și cotele se calculează fără multiplicatorul de zece ori.

Publicitate

Ce se poate construi în regie proprie

În mediul urban și în cel rural, se pot executa în regie proprie garaje, terase și anexe gospodărești cu regim de înălțime parter, în situațiile în care este necesară autorizație de construire. Locuințele parter se pot realiza în regie proprie doar în mediul rural.

Pentru intervențiile la construcții existente, MDLPA spune că în regie proprie se pot face numai lucrări de întreținere și reparații curente, indiferent dacă imobilul se află la oraș sau la sat. Lucrările de amenajare care necesită autorizație, precum și cele realizabile prin procedura notificării, pot fi executate atât în regie proprie, cât și cu antreprenori.

Potrivit ministerului, pentru autorizațiile emise înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 169/2026, modalitatea de executare este stabilită de legislația valabilă la data emiterii autorizației. În celelalte cazuri, execuția lucrărilor se face pe baza unui proiect tehnic de execuție, dacă legea nu prevede o excepție.

Studiul de fezabilitate nu va mai include planuri și fațade de proiectare

MDLPA precizează că studiul de fezabilitate (SF) ține de etapa de inițiere a investiției și are rolul de a compara scenarii și amplasamente, de a fundamenta oportunitatea investiției și de a analiza costurile, beneficiile, sustenabilitatea și riscurile.

Studiul poate cuprinde reprezentări grafice de analiză, precum scheme funcționale și bilanțuri de suprafețe, dar nu soluții arhitecturale și piese desenate de proiectare precum planuri, secțiuni, fațade sau volumetrii. Estimarea costurilor se face pe baza indicilor de referință și a unei marje de buget, nu prin măsurători detaliate ale unei soluții de proiectare.

Ministerul arată că lipsa aplicației pentru indicii de referință, prevăzută să devină operațională la 1 septembrie 2027, nu blochează elaborarea studiilor de fezabilitate. Până atunci, estimarea costurilor se va face conform legislației în vigoare la data aprobării Codului.

Când se organizează concursul de soluții

Stadiul 1 al proiectului se încheie prin aprobarea indicatorilor tehnico-economici, înaintea oricărei faze de proiectare. Aceștia includ valoarea estimată a investiției, indicatorii de performanță și calitate, indicatorii financiari și socio-economici și durata estimată.

Proiectarea începe în stadiul 2, prin elaborarea conceptului proiectului. Pentru investițiile publice, conceptul poate rezulta dintr-un concurs de soluții. MDLPA recomandă organizarea concursului după aprobarea indicatorilor tehnico-economici, pe baza temei inițiale de proiectare și a studiului de fezabilitate.

Potrivit ministerului, contractul atribuit ulterior câștigătorului concursului poate include dezvoltarea conceptului, documentația pentru autorizare, proiectul tehnic, detaliile de execuție și asistența tehnică. Elaborarea studiului de fezabilitate nu este recomandată în același contract, deoarece SF fundamentează concursul și trebuie să îl preceadă.

Ce reguli se aplică în perioada de tranziție

Pentru investițiile publice care nu intră în excepțiile prevăzute la art. 577 alin. (1), conținutul studiului de fezabilitate se raportează la art. 492–496 din Legea nr. 169/2026. Prevederile HG nr. 907/2016 se aplică doar în măsura în care nu contravin Codului, arată MDLPA. Pentru investițiile aflate în situațiile exceptate de lege, se aplică în continuare HG nr. 907/2016.

Concursurile de soluții pot fi organizate și în perioada de tranziție, cu respectarea legislației achizițiilor publice.

Indicativele pentru verificatori și experți nu se schimbă automat

Intrarea în vigoare a Legii nr. 169/2026 nu modifică, prin ea însăși, indicativele domeniilor și subdomeniilor de atestare profesională stabilite prin Ordinul MDLPA nr. 817/2021.

MDLPA face distincția între literele folosite de Cod pentru enumerarea cerințelor fundamentale de calitate și indicativele profesionale utilizate pentru atestarea verificatorilor de proiecte și a experților tehnici. Codul introduce o cerință fundamentală suplimentară, privind emisiile în mediul exterior al construcțiilor, dar aceasta nu renumerotează automat domeniile de atestare.

Al doilea set de precizări a fost transmis de MDLPA la 19 octombrie și publicat de Asociația Comunelor din România pe 20 octombrie. Documentul conține răspunsuri la șase întrebări venite din teritoriu. Precizările reprezintă punctul de vedere al ministerului privind aplicarea Codului; legea rămâne actul normativ în vigoare