Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Ce pensie primesc cei care au muncit, cu acte, mai puțin de 15 ani. Condiția obligatorie pe care trebuie să o îndeplinească


Publicat

Statul s-a gândit și la românii care au muncit mai puțin de 15 ani și au nevoie de pensie. Astfel cei care au cotizat la stat între 10 și 15 ani vor încasa o pensie minimă. Aceasta va fi stabilită în funcţie de stagiul de cotizare realizat, într-un procent de 40% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

La aceasta se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat între 11 ani şi 14 ani inclusiv.

Așadar, acum pensia românilor va depinde în mare măsură de numărul de ani în care au cotizat la stat. Condiția obligatorie este să fi cotizat cel puțin 10 ani.

Pensionarii care nu au cotizat cel puțin 15 ani pentru pensie vor putea opta între pensia minim garantată, care va fi calculată, însă, pe baza contributivităţii, şi o indemnizaţie socială, opţiunea urmând să fie exprimată cu trei luni înainte de aplicarea legii, potrivit proiectului noii legi a salarizării, postat joi seară pe site-ul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

În prezent, circa un milion de pensionari primesc pensia minim garantată de 640 de lei.

„O noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă.

Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă, cu trei luni înainte de aplicarea efectivă a legii.

Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghişee”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă, ei opt opta pentru aceasta din urmă. Cât se plătește pentru a putea cumpăra vechimea în muncă AICI

Pensionarii care nu optează în termenul de trei luni rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii, explică ministerul.

„Din 2021, nu o să mai existe niciun pensionar care să aibă stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, aşa cum există la ora actuală. Astfel, aceştia vor rămâne la pensia minim garantată de 640 de lei”, mai spun oficialii ministerului.

Pensia minim garantată datează din 2009, astfel încât orice pensionar care are o pensie sub nivelul minim să primească cel puţin această valoare.

Cu alte cuvinte, cei care se încadrează aici vor avea posibilitatea, conform noii legi, să opteze dacă acceptă să rămână în actualul sistem de pensii, însă doar pe baza contribuţiei fiecăruia, fără a mai primi vreun bonus de la stat.

În prezent, statul completează diferenţa dintre ce ar trebui să primească fiecare, conform contribuţiilor proprii, şi pensia minim garantată de 640 de lei.

Condiția pentru transformarea pensiei în indemnizație socială

Alternativa pe care o vor avea la dispoziţie aceşti pensionari este să meargă în sistemul de asistenţă socială, adică să-şi transforme pensia în indemnizaţie socială minimă, renunţând însă la statutul de pensionar, căruia, potrivit Constituţiei, nu i se poate lua sau diminua pensia.

În comunicat se arată că sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie.

Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.

În proiectul de lege se mai prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani.

„Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi”, au adăugat reprezentanţii ministerului.

În ceea ce priveşte pensia minimă, aceasta se va diferenţia în funcţie de vechimea în muncă. Astfel, în formula actuală, toţi pensionarii primesc o pensie minimă de 640 de lei, chiar dacă au cotizat 13 ani, 19 ani sau 35 de ani, iar, în 2021, pensia minimă ar fi fost de 853 de lei.

Pensiile calculate prin noua formulă

Însă, conform noii formule de calcul, la o vechime de minimum 15 ani, pensionarul primeşte 45% din salariul minim brut şi 1% din salariul minim brut pentru fiecare an în plus. Se ajunge astfel la departajări clare, în funcţie de numărul de ani lucraţi:

cel cu 13 ani primeşte o pensie de 1.032 lei în 2021,

cel cu 19 ani – 1.176 lei,

cel cu 35 de ani vechime – 1.560 lei.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul Legii pensiilor care, potrivit reprezentanţilor instituţiei, urmăreşte eliminarea inechităţilor dintre cei care au cotizat egal şi primesc pensii diferite, dar şi dintre bărbaţi şi femei, aşa cum se întâmplă în prezent, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei,.

„Proiectul de lege urmăreşte eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, care au făcut ca persoane care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, să aibă pensii diferite.

De asemenea, se elimină inechităţile din sistem dintre femei şi bărbaţi care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceleaşi condiţii şi care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite.

Prin actul normativ, pensiile în discuţie se egalizează”, argumentează oficialii ministerului.

Pensie pentru cei care au muncit mai puțin de 15 ani

Modificările din noua Lege a pensiilor vor face diferența între cei care au cotizat la stat între 10 și 15 ani și cei care au cotizat peste 15 ani.

Astfel, cei care au cotizat mai puțin de 15 ani vor primi o pensie minimă, stabilită, într-un procent de 40% din salariul minim brut pe țară garantat.

Totodată, pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară garantat.

„Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe țară. Pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară.

Persoanele cu vechime între 10 ani și 15 ani, aflate la pensie la dată întrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară.

În cazul în care, din calculul pensiei rezultă o suma mai mare, atunci persoană o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislația în vigoare.

Din cauza acesteia nu se făcea nicio diferențiere în funcție de anii lucrați între beneficiarii de pensie minimă.

Adică, în practică se ajunge în situația în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie”, prevede textul noii Legi a pensiilor.

În cazul persoanelor cu o vechime mai mică de 10 ani și grad de handicap, pensia minimă se stabilește într-un procent de 40% din salariul minim brut pe țară, așa cum prevede nouă Lege a Pensiilor.

Pensia de urmaș se menține în continuare

Se menține în continuare pensia de urmaș, dar apare ca o noutate de-acum înainte ajutorul pentru soțul pensionar supraviețuitor. Astfel, într-un cuplu de pensionari, în cazul decesului unuia dintre aceștia, soțul supraviețuitor va primi un ajutor financiar în plus. Acesta va fi în cuantum de 25% din pensia partenerului de viață decedat.

„Pensia de urmaș se menține și, în plus față de actualele prevederi, apare o nouă prestație. Este vorba de ajutorul pentru soțul pensionar supraviețuitor, care va primi 25% din pensia soțului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie”, se mai menționeaza în actul normativ.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 167 de noi cazuri de COVID-19, confirmate în ultimele 24 de ore. Numărul de cazuri active din județ a trecut de 2.500

Publicat

În ultimele 24 de ore, în județul Alba s-au înregistrat 167 de noi cazuri de COVID-19, potrivit datelor transmise sâmbătă, 24 octombrie, de DSP Alba.

Lista localităților în care au fost identificate cazurile (24 octombrie) va fi anunțată parcursul zilei, pe măsură ce vor fi finalizate anchetele epidemiologice, întrucât trebuie stabilită localitatea de infectare a fiecărui caz în parte.

În ultimele 24 de ore s-a testat masiv în Alba. S-au realizate 1534 de teste: 1091 la DSP și 267 la Spitalul Județean Alba.

4163 de cetățeni ai județului d-au infectat, de la începutul epidemiei, dintre care 1534 s-au vindecat și 115 au murit. Numărul de teste realizate la nivel județean este de 98.294.

În prezent, numărul cazurilor active este de 2.514, cel mai mare de până acum. 

Până vineri, erau raportate 137 cazuri noi în ultimele 24 de ore (3.996 în total), 1.534 persoane vindecate de la începutul pandemiei, 115 decese în total, 96.963 teste prelucrate (843 probe, în ultimele 24 de ore).

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Românii cu antecedente penale nu mai au acces în Marea Britanie, de la 1 ianuarie 2021. Condiții mai dure de ședere în Regat

Publicat

În plină criză sanitară, autorităţile din Marea Britanie impun o nouă serie de restricţii, care vizează în special persoanele cu antecedente penale care vin în țară, dar și pentru cetățenii UE care locuiesc în Regatul Unit și savârșesc infracțiuni cu condamnare de peste un an.

Ministerul de Interne al Marii Britanii a anunțat că toți cetățenii UE, printre care și românii, care au condamnări penale mai mari de un an de închisoare nu vor mai putea intra în Marea Britanie de la 1 ianuarie 2021. În același timp va fi revocat statutul din UK pentru cetățenii UE care locuiesc în Marea Britanie și săvârsesc infracțiuni din care rezultă condamnări mai 12 luni.

„Pentru prea mult timp, regulile UE ne-au forţat să primim în ţară infractori periculoşi din străinătate, care abuzează de valorile noastre şi ne ameninţă stilul de viaţă. Marea Britanie va fi mai sigură mulţumită unui control mai ferm şi mai corect la graniţă safer, unde infractorii din străinătate vor fi supuşi aceloraşi reguli, indiferent de naţionalitate”, a declarat Priti Patel, ministrul britanic de Interne, notează BBC.

Măsura va intră în vigoare odată cu încetarea libertății de mișcare în Regatul Unit, ca urmare a ieșirii din Uniunea Europeană.

Primii vizaţi, cetăţenii europeni care au antecedente penale. Mai exact, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul de Interne și citat de BBC, persoanele condamnate la peste un an de închisoare nu vor mai avea acces pe teritoriul Regatului Unit începând cu 1 ianuarie 2021. Restricția intră în vigoare odată cu încetarea libertăţii de mişcare în Regatul Unit, ca urmare a ieşirii din UE.

Persoanele care au acces interzis în Marea Britanie de la 1 ianuarie 2021

  • Infractorii care au o condamnare de cel puţin un an de închisoare.
  • Infractorii care au o condamnare mai mică de un an de închisoare, în cazul cărora Ministerul de Interne face o evaluare a întregului cazier penal şi verifică dacă au legături de familie în UK.
  • Cetăţenii UE care nu au fost condamnaţi la închisoare, dar care au comis acte de hărţuire sexuală, de exemplu, sau al căror comportament se consideră că este împotriva binelui public.
  • Cetăţenii UE care au o condamnare de orice fel în ultimele 12 luni şi vor să intre pe teritoriul marii Britanii pentru prima dată.

Libera circulație va continua în Marea Britanie până la 31 decembrie 2020. În acest scop, autorităţile britanice a creat EU Settlement Scheme, un sistem de tip Home Office, format dintr-o aplicație pe care toți cetățenii UE și membrii familiilor acestora trebuie să o completeze pentru a-și proteja dreptul de ședere în Marea Britanie.

Astfel, toți cetățenii UE care ajung în Marea Britanie înainte de 31 decembrie 2020 și intenționează să rămână în UK trebuie să solicite acest statut nou de imigrare înainte de 30 iunie 2021. În caz contrar, resedinţa în Regatul Unit va fi considerată ilegală.

Reglementările ar putea însemna că zeci de mii de oameni din Europa nu mai pot intra în Marea Britanie.

Fără un acord pe termen lung privind comerțul și alte domenii de cooperare cu UE la expirarea acordului de tranziție, Marea Britanie se confruntă cu pierderea accesului la sistemul european de informații privind cazierele judiciare și la baza de date a pasagerilor din UE.

Acest lucru ar putea face mai dificilă identificarea sosirilor persoanelor cu antecedente penale.

Ministrul de interne, Priti Patel, a declarat că regulile vor fi „mai ferme și mai corecte”, aplicând aceleași reguli privind criminalitatea persoanelor din toate țările.

Cetățenii UE care locuiesc în Marea Britanie și care au statutul de imigrație în conformitate cu schema de decontare a UE sau orice alte persoane care sunt protejate prin acordul de retragere, sunt scutiți de aceste reguli.

Cu toate acestea, Ministerul de Interne a declarat că statutul lor ar putea fi revocat dacă săvârșesc o infracțiune după 1 ianuarie, în cazul în care rezultă o pedeapsă cu închisoarea mai mare de un an.
 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Valul doi de coronavirus lovește toată Europa: ”Este mai rău decât primul”. Carantină și restricții dure în tot mai multe țări

Publicat

Mai multe ţări din Europa de Est impun de sâmbătă noi restricţii, care se adaugă ceolor luate în restul continentului unde epidemia de Covid-19 face ravagii. SARS COV 2 ucis mai mult de 10.000 de persoane în Germania şi a contaminat mai mult de un milion în Franţa.

În Italia, la Napoli, restricțiile impuse vineri de autorități au provocat ciocniri între Poliţie şi unii tineri protestatari. La Napoli a fost decretată izolarea vineri seară în regiunea acestui oraş. „Dacă închizi, plăteşti!”, se putea citi pe pancartele manifestanţilor îngrijoraţi de consecinţele economice, scrie AFP.

De asemenea, Spania și Franța înregistrează o creștere masivă a numărului de infecții cu noul coronavirus, iar  Cehia , țara cea mai afectată de pe continent, a cerut ajutor european.

OMS a tras un semnal de alarmă: „prea multe ţări” din emisfera nordică înregistrează o progresie exponenţială a cazurilor de Covid-19. Rezultatul: spitalele şi centrele de îngrijire sunt aproape sau şi-au depăşit limitele, a prevenit organizaţia.

În ansamblul continentului european, numărul de infecţii de Covid depăşeşte 8,2 milioane şi peste 258.000 de persoane au murit din cauza coronavirusului. Dintre care 10.003 în Germania, ţară ocolită relativ de pandemie dar lovită de noul val epidemic.

Pandemia a făcut cel puţin 1.139.406 de morţi în lume de la sfârşitul lui decembrie 2019, potrivit unui bilanţ de vineri al AFP. Şi un record de noi contaminări, aproape 80.000 în 24 de ore, a fost înregistrat de Statele Unite.

Este din ce în ce mai evident că Europa se confruntă cu al doilea val al pandemiei de COVID 19, iar numărul cazurilor nu pare să scadă. Iar tot mai multe țări au aplicat restricții de circulație pe timpul nopții sau chiar carantină totală.

Angela Merkel, îngrijorată de creşterea cazurilor COVID

Săptămâna trecută, cancelarul german Angela Merkel a declarat că se simte „neliniştită” în legătură cu „creşterea exponenţială” a cazurilor de coronavirus din ţară. Între timp, situaţia nu a dat semne de ameliorare. Datele publicate de autorităţi indică tot mai multe cazuri zilnice de COVID-19, joi depăşindu-se pentru prima oară pragul de 10.000 de infectări în 24 de ore.

Polonia intră, de sâmbătă, în zona roșie

Situaţia se degradează în Europa de Est: În faţa izbucnirii contaminărilor pe teritoriul său, Polonia intră sâmbătă în „zona roşie”, o măsură care viza până acum doar marile oraşe şi împrejurimile lor.

Restaurantele şi şcolile vor fi parţial închise, iar liceele şi studenţii vor practica învăţământul la distanţă. Ceremoniile de căsătorie sunt interzise şi numărul de persoane strict redus în magazine, mijloace de transport şi biserici.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat vineri că întreaga ţară intră în ”zona roşie” începând de sâmbătă, cu o închidere parţială a şcolilor primare şi a restaurantelor, în urma unei creşteri record a cazurilor de COVID-19.

Vorbind la o conferinţă de presă online, premierul Morawiecki le-a cerut ”tuturor celor care pot lucra de la distanţă să o facă” începând de săptămâna viitoare.

El a îndemnat persoanele în vârstă de peste 70 de ani să rămână acasă şi a anunţat crearea unui ”Corp de sprijin pentru seniori”, format din voluntari care vor ajuta vârstnicii cu aprovizionarea.

Şcolile primare vor fi parţial închise, cu excepţia primilor trei ani, pentru ceilalţi elevi şi pentru studenţi activitatea urmând să se desfăşoare online.

Piscinele şi cluburile sportive vor fi de asemenea închise, în timp ce restaurantele, cafenelele şi barurile vor putea vinde produse numai pentru consumaţie la domiciliu.

Orice adunare va fi limitată la maxim cinci persoane, nunţile suspendate şi a fost restrâns numărul persoanelor în magazine, în mijloacele de transport public şi biserici.

În Franța, virusul se răspândeşte mai repede decât în primăvară

Situaţia este îngrijorătoare în Franţa, care a depăşit vineri pragul de un milion de cazuri de Covid-19 de la începutul pandemiei. Situaţia continuă să se degradeze cu 42.032 de noi cazuri înregistrate în ultimele 24 de ore, un nou record.

Președintele Franței, Emanuel Macron: Când îi ascult pe oamenii de știință vă pot spune că suntem cu toții de acord că această pandemie va dura, în cel mai fericit caz, până vara viitoare. Problema este cum vom trăi cu acest virus în tot acest timp.

Preşedintele Emmanuel Macron a dat dispoziţia ca două treimi din ţară să intre sub stare de urgenţă. Dacă măsura nu va avea efect, restricţiile vor fi înăsprite, relatează Reuters.

„Va trebui să trăim cu acest virus cel puţin până vara viitoare”, a declarat preşedintele francez.

Slovacia interzice circulația până în 1 noiembrie, Cehia trece la izolare parțială și cere ajutor european

În Slovacia, interzicerea circulaţiei intră în vigoare de sâmbătă până la 1 noiembrie. Şi în Cehia, unde rata contaminărilor şi a deceselor este cea mai mare din Europa în ultimele două săptămâni, o izolarea parţială a fost deja impusă până la 3 noiembrie.

O izolare parţială se aplică de sâmbătă şi în Slovenia, unde ministrul Afacerilor Externe Anze Logar a fost diagnosticat pozitiv cu Covid-19.

Cehia, țara europeană cea mai afectată de coronavirus în valul doi a revenit la carantină totală. Guvernul ceh, neputincios în faţa valului zilnic de 11.000 de cazuri noi, la 10 milioane de locuitori, a cerut ajutor european.

Şi România e implicată în această operaţiune umanitară. 30 de ventilatoare de terapie intensivă achiziționate prin programul umanitar al Uniunii Europeană au plecat de la Arad spre Praga.

Aceste echipamente nu fac parte din stocul destinat României, ci din cel gestionat de ţara noastră pentru Comisia Europeană. Transportul celor 30 de ventilatoare va fi asigurat de două camioane ale ISU Arad.

Carantină parţială în Slovacia, începând cu 26 octombrie

Slovacia intră de sâmbătă în carantină parţială, potrivit anunţului făcut joi de reprezentanţii Guvernului. Oamenii nu vor putea ieşi din case în lipsa unei dovezi că au efectuat testul pentru depistarea SARS-CoV-2 (rezultatul fiind, bineînţeles, negativ).

E permis totuşi accesul în spaţiul public pentru aprovizionare de la cel mai apropiat magazin. De asemenea, slovacii pot ieşi din case pentru a ajunge la locul de muncă, acolo unde nu există posibilitatea de a lucra de acasă.

Alte excepţii vizează urgenţele medicale, înmormântările sau îngrijirea animalelor de companie. Accesul pe stradă e liber în intervalul orar 1.00 – 5.00.

Şcolile vor fi închise în perioada 26 octombrie – 27 noiembrie, dar grădiniţele îşi vor continua activitatea. În plus, până pe 15 noiembrie transportul public va circula mai rar pentru a descuraja deplasările.

Spania: „Situația este gravă”

Premierul spaniol Pedro Sanchez a anunțat că numărul real al îmbolnăvirilor din Spania depășește trei milioane. Autoritățile din regiunea Madrid au impus carantina pe timpul nopții. Nimeni nu va mai avea voie să iasă pe stradă, după ora 24. Măsura intră în vigoare la sfârșitul acestei soptămâni când expiră starea de urgență impusă acum două săptămâni.

Premierul Spaniei, Pedro Sanchez: Situația este gravă și trebuie să luăm decizii uniți și disciplinați, la nivel social. Virusul este transmis între oameni și nu supraviețuiește mult timp în organismului uman. Pentru a reduce răspândirea lui, trebuie sa reducem mobilitatea, contactele între oameni. Nu există soluție alternativă. Cu cât mai mare e mobilitatea, cu atât va exista mai multă transmitere.

Italia ar putea reintra din nou în carantină

În Italia, premierul Giuseppe Conte spune că dacă în următoarele şapte zile numărul de noi cazuri de COVID-19, pe zi, în medie de 16.000, nu se va micşora, la nivel naţional populaţia va intra în izolare, fiind permis cetăţenilor să meargă doar la muncă sau la şcoală.

În Napoli, sute de oameni au protestat față de intenția autorităților de a plasa întreg orașul în carantină din cauza răspândirii necontrolate a coronavirusului.

Protestatarii s-au adunat în fața sediului guvernului regional imediat ce a început să circule vestea că orașul se va închide. A fost nevoie de mobilizarea scutierilor pentru a risipi mulțimea furioasă.

Locuitorii din Napoli îndură deja măsuri stricte: cele mai multe școli au fost închise și au fost introduse restricții de circulație pe timp de noapte. Autoritățile regionale spun că situația continuă să se deterioreze și singura soluție e instituirea carantinei.

Italia, care în luna septembrie reușea, spre deosebire de alte țări europene, să țină pandemia sub control, se confruntă acum cu aproape 20 de mii de noi îmbolnăviri cu COVID-19 zilnic. E un bilanț de șapte ori mai mare decât la începutul lunii.

Carantină nocturnă în Atena și Salonic

Blocajul nocturn va fi introdus şi în Grecia, în cele mai afectate zone, cu rate de infecţie ridicate. Restricţiile se aplică începând cu ziua de sâmbătă, când purtarea măştilor de protecţie în aer liber devine obligatorie. Atena şi Salonic sunt considerate zone cu risc ridicat.

Oamenii vor rămâne în case între orele 00.30 şi 5.00 pentru a reduce adunările şi petrecerile unde apar, deseori, adevărate focare COVID-19.

Interzicerea circulaţiei nocturne va fi impusă de sâmbătă şi în principalele oraşe din Grecia, Atena şi Salonic. Masca va deveni obligatorie în interior ca şi în exterior.

Irlanda, prima ţară din Europa care a reintrodus carantina la nivel naţional

Irlanda a devenit joi prima ţară din Europa care a reintrodus carantina la nivel naţional. Pe o perioadă de şase săptămâni se interzic adunările, iar locuitorii ţării trebuie să lucreze de acasă, cu unele excepţii.

Ţara Galilor impune două săptămâni de carantină, începând de vineri. Mai multe regiuni din Grecia, Franţa, Germania şi nu numai introduc, de asemenea, blocaje în încercarea de a încetini creşterea cazurilor de COVID-19. Şi Slovacia a anunţat limitări stricte în deplasările şi activităţile oamenilor. Acestea se vor aplica de sâmbătă, 24 octombrie.

„Trebuie să acţionăm rapid şi drastic dacă vrem să obţinem o scădere semnificativă a numărului de noi infectări. Unităţile ATI sunt pline”, a declarat premierul Mark Drakeford.

Potrivit CNN, noi măsuri au intrat în vigoare vineri dimineaţă şi în nordul comitatului englez Greater Manchester, în urma confruntărilor dintre conducerea naţională şi liderii locali pe tema sprijinului financiar. Oamenii aşteaptă ca autorităţile să publice mai multe detalii.

Londra a trecut de sâmbătă, 17 octombrie, de la un nivel „mediu” la unul „ridicat” de alertă. Londonezilor li s-a limitat cercul de persoane cu care intră în contact, după ce capitala a atins un nivel maxim de infectare. Săptămâna trecută, rata infectărilor ajunsese în Londra la 100 de cazuri la 100.000 de locuitori.

În afara locuinţei, numărul maxim de persoane admise într-un grup este de şase oameni. De asemenea, londonezii nu se mai pot întâlni cu locuitori ai altor „gospodării” nici în restaurante şi pub-uri. Autorităţile recomandă şi evitarea mijloacelor de transport public.

„Ştim deja de la atingerea primului vârf că infecţia se poate răspândi rapid şi poate pune presiuni uriaşe asupra NHS (Serviciul Naţional de Sănătate – n.r.), aşa că trebuie să acţionăm din timp pentru a preveni necesitatea unor măsuri mai dure pe viitor”, a spus oficialul britanic Matt Hancock.

Primarul Londrei, Sadiq Khan, a declarat joi, 15 octombrie, că Londra a atins un „moment critic” în lupta sa împotriva epidemiei, avertizând că virusul se răspândeşte rapid „în fiecare colţ” al oraşului. „Internările au crescut, tot mai mulţi pacienţi ajung la Terapie Intensivă şi, din păcate, numărul londonezilor care mor în fiecare zi creşte din nou.”

În Scoţia va fi instituit un sistem de alertă pe cinci nivele, similar celui din Anglia. Un responsabil medical scoţian, Jason Leitch, a avertizat populaţia acestei provincii să se pregătească anul acesta pentru un posibil ‘‘Crăciun online’‘, în cazul unor restricţii privind întâlnirile între rude şi prieteni, potrivit Agerpres.

Intervievat de BBC, el a menţionat că încă este prea devreme pentru a spune câte cămine vor avea dreptul să se întâlnească împreună în perioada sărbătorilor de iarnă, dar crede că în niciun caz anul acesta nu va fi un ”Crăciun normal”.

Alte oraşe britanice care au trecut la nivelul „ridicat” de alertă sunt: York, Barrow-in-Furness, North East Derbyshire, Erewash, Chesterfield, Essex şi Elmbridge.

Al doilea val, mai rău decât primul

Autorităţile sanitare se tem de un al doilea val „mai rău decât primul” şi au în vedere carantinările locale.

În Italia, la Napoli, interzicerea circulaţiei decretată vineri a stârnit furie şi îngrijorare. Mai multe persoane au aprins fumigene, au oncendiat pubele şi au lansat proiectile către poliţişti în centrul oraşului.

În afară de regiunea Napoli, interzicerea circulaţiei este în vigoare în Lazio, regiunea Romei, şi în Lombardia, regiunea oraşului Milano.

În Spania, care a depăşit oficial pragul de un milion de cazuri de coronavirus, şeful guvernului Pedro Sanchez a estimat vineri că numărul real „depăşeşte trei milioane”. Cu puţin timp înainte, mai multe regiuni au anunţat noi restricţii, cerând Guvernului central să impună interzicerea circulaţiei nocturne.

În Belgia, autorităţile din cinci provincii ale Valoniei, partea francofonă, au decis vineri să înăsprească măsurile luate la nivel federal şi primăriile din 19 comune ale Bruxellului vor decide sîmbătă dacă vor face la fel.

În Marea Britanie, ţara cea mai îndoliată din Europa cu peste 44.000 de morţi, Ţara Galilor a reintrat în izolare de vineri până la 9 noiembrie.

Irlanda a impus din nou izolarea populaţiei pentru şase săptămâni de miercuri, închizând afacerile neesenţiale.

Şi Danemarca a anunţat măsuri de restricţii privind adunările şi extinderea purtării măştii de luni.

Două studii de vaccinuri experimentale contra Covid-19 vor fi reluate în Statele Unite după alarme false, crescând şansele de a avea unul sau mai multe vaccinuri autorizate de acum şi până la începutul anului 2021.

În America latină, restricţiile vor continua în Argentina pentru două săptămâni pentru a opri progresia contaminărilor. „Suntem departe de a rezolva această problemă”, a declarat vineri preşedintele Alberto Fernandez.

surse: digi24.ro, agerpres.ro, spotmedia.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

România trece la ora de iarnă, în această noapte. Ora 4:00 AM devine ora 3:00 AM și dormim mai mult

Publicat

ceas cenenar

Trecerea la ora de iarnă 2020 se va face în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2020. Este noaptea în care, se spune, „dormim mai mult”, ziua de 25 octombrie fiind cea mai lungă din an, pentru că, practic, are 25 de ore.

Medicii atrag atenția că schimbarea orei poate perturba o anumită rutină și poate afecta organismul, în special în cazul categoriilor mai vulnerabile.

Sistemul orei de iarnă şi de vară presupune  o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă.

La ora de iarnă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00, în timp ce la ora de vară, operațiunea este inversă, ceasul se dă înainte cu o oră și ora 3:00 devine ora 4:00.

Ora de iarnă este considerată, însă, ora standard.

În noaptea de 24/25 octombrie 2020, când ora 4:00 AM devine ora 3:00 AM, toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 4:00 AM vor pleca la orele din Mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale.

Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4:00 AM, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale, iar trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinaţie”, anunță CFR Călători.

Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea de la ora de vară la ora oficială de iarnă se face în aceeaşi zi de 25 octombrie 2020, între staţiile de frontieră trenurile vor circula după orele din Mersul de tren în vigoare.

Medicii spun că schimbarea orei poate perturba organismul, mai ales în cazul categoriilor aflate la extreme: copiii şi vârstnicii. Nu este exclus să apară insomnii, oboseală, nervozitate sau dureri de cap.

„Unele persoane prezintă tulburări de adaptare. Oganismul uman are o ritmicitate: zi, noapte, somn, veghe. În momentul în care apare deplasarea orelor de som, apare o perturbare”, explică Valentina Boboc – medic de familie.

Pe lângă modificările somnului, ne putem confrunta cu astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concetrare sau modificarea apetitului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate