Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Ce vârste au românii care s-au îmbolnăvit de COVID-19. Vârsta medie a pacienților – 41 de ani


Publicat

Cele mai multe cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19 în România, adică 29%, sunt în rândul persoanelor cu vârsta între 40 și 49 de ani și niciun pacient nu are peste 80 de ani.

Bilanțul îmbolnăvirilor a ajuns la 260, potrivit raportării oficiale de miercuri seară, de la ora 18:00.

Vârsta medie a românilor confirmați cu COVID-19 este 41 de ani.

Cele 260 de cazuri confirmate, pe grupe de vârstă:

  • 0-9 ani – 6 (2%)
  • 10-19 ani – 10 (4%)
  • 20-29 ani – 32 (12%)
  • 30-39 ani – 67 (26%)
  • 40-49 ani – 75 (29%)
  • 50-59 ani – 49 (19%)
  • 60-69 ani – 12 (5%)
  • 70-79 ani – 9 (3%)
  • >80 ani – 0 (0%)

Dintre pacienți, 51% sunt femei, 44% sunt bărbați, iar copii – 5%.

sursa: hotnews.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Dosarul violențelor din 10 august, CLASAT PARȚIAL de DIICOT. Figuri cheie implicate în evenimente au scăpat de anchetă

Publicat

protest piata victoriei

Dosarul violențelor din 10 august, din Piața Victoriei, unde mii de protestatari au fost dispersați violet de către forțele de ordine, a fost clasat parțial, iar o parte din anchetă fost declinată de DIICOT către Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General.

Mai exact, câteva figuri cheie, care au coordonat intervenția forțelor de ordine asupra protestatarilor, au scăpat de anchetă: ”clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii de către suspecții maior CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, comisar şef de poliţie CHIRICĂ MIHAI DAN, colonel CUCOŞ GHEORGHE SEBASTIAN și colonel SINDILE IONUŢ-CĂTĂLIN a infracțiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă” se arată într-un comunicat DIICOT.

De asemenea, urmărirea penală pentru purtare abuzivă și abuz în serviciu a fost declinată către Secția Pachetelor Militare: ”declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu constând în aceea că ”în data de 10.08.2018, începând cu ora 1800, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane”, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare” se mai arată în comunicat.

Mai mult de atât, procurorii DIICOT au clasat cauza în care s-a anchetat dacă forțele de ordine au acționat cotrar Constituției României:

”Prin ordonanța din data de 26.06.2020, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au dispus următoarele:

Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii, în forma tentativei, a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale”, se mai precizează în comunicat.

Momentele cheie în ancheta ”10 August”, conspectate de G4media.ro 

10 august 2018: zeci de mii de oameni, majoritatea veniți din diaspora, au protestat în Piața Victoriei, cerând demisia Guvernului condus de Viorica Dăncilă, nemulțumiți fiind în principal de atacul repetat la justiție al Partidului Social Democrat, în fruntea căruia, la momentul respectiv, era Liviu Dragnea. Violențele între protestatari și forțele de ordine nu au întârziat să apară, iar manifestația a degenerat, jandarmii intervenind cu gaze lacrimogene, tunuri de apă pentru a dispersa mulțimea și a evacua zona.

11 august 2018: Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar anunță deschiderea unei anchete, în cadrul căreia aproape 800 de protestatri au depus plângeri împotriva forțelor de ordine, pe care le acuzau de violență. Plângerile îi vizau și pe Carmen Dan, ministrul de Interne la acel moment, și conducerile Jandarmeriei Române și a Capitalei, dar și pe Liviu Dragnea.

14 august 2018: Secția Militară a Parchetului General preia dosarul și începe urmărirea penală in rem, adică doar pentru fapte, pentru abuz în serviciu și purtare abuzivă.

12 septembrie 2018: Jandarmeria Română depune plângere la DIICOT, în care sesizează infracțiuni împotriva ordinii de stat, acuzând o presupusă lovitură de stat a protestatarilor din Piața Victoriei.

14 septembrie 2018: Liviu Dragnea, lideerul PSD, a fost audiat ca martor la Parchetul General, după ce a declarat că în 10 august s-a încercat o lovitură de stat.

21 septembrie 2018: Ionuț Sindile, Sebastian Cucoș, Laurențiu Cazan și Mihai Chirica, șefi din Jandarmerie, respectiv Ministerul de Interne, care au coordonat intervenția forțelor de ordine la manifestația din 10 august, sunt chemați la Parchet și informați că au fost puși sub acuzare pentru abuz în serviciu, participație improprie la purtare abuzivă, participație improprie la fals intelectual, participație improprie la uz de fals sau complicitate la săvârșirea acestor infrracțiuni.

3 mai 2019: Parchetul anunță extinderea anchetei și pentru complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participație improprie la purtare abuzivă, justificând evacuarea oamenilorr din Piața Victoriei a fost abuzivă.

16 mai 2019: Bogdan Licu, procurorul general interimar, spunea că un ”10 august” poate apărea oricând, atâta vreme cât urmează alegerile și există o campanie electorală în desfășurare.

26 iunie 2019: DIICOT a cerut dosarul pentru a analiza daca se pot reuni cauzele de la Secția Militară a Parchetului General cu cea de la Direcția de Combatare a Crimei Organizate, deschisă la sesizarea Jandarmeriei Române.

2 iulie 2019: procurorul general interimar a declarat că se impune o confruntare între procurorii care instrumentează cele două dosare, pentru a lua o decizie, întrucât cercetările de la Parchetul General au stagnat.

23 iulie 2019: DIICOT reunește cele două dosare

24 iulie 2019: premierul de atunci, Viorica Dăncilă, a declarat, la un post de televiziune, că protestele din 10 august au fost o tentativă de lovitură de stat și i-a comparat pe manifestanți cu ”vestele galbene” din Franța.

14 noiembrie 2019: Ministerul de Interne, la conducerea căruia era Marcel Vela, a desecretizat raportul de intervenție a jandarmilor la protestul din 10 august

20 decembrie 2019: Fostul ministru de Interne Carmen Dan a fost audiată ca martor la DIICOT. Întâmpinată cu huiduieli, după audieri, Dan a precizat, pe pagina sa de Faecbook, că nu a fost în ipostaza de a da directive legate de modul de acțiune din 10 augsut.

sursă: DIICOT, g4media.ro

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cărți de identitate cu cip pentru români, lege adoptată în Camera Deputaților. Controversele din jurul acestui subiect

Publicat

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, ca for decizional, proiectul de lege prin care vor putea fi eliberate cărți de identitate electronice cu cip.

Pentru prima dată, va putea fi emis buletin și copiilor sub 14 ani. Cartea electronică de identitate va ține locul cardului de sănătate iar aceasta va putea fi folosită și la autentificarea în sistemele informatice ale instituțiilor statului și nu numai.

Actul normativ include posibilitatea eliberării actului de identitate simplu, fără cip.

Legea prevede modificarea mai multor acte normative referitoare la evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români, în sensul asigurării condiţiilor necesare pentru ca titularul unui document electronic să se autentifice on-line, pentru a beneficia de diverse servicii electronice – bancare, fiscale, sociale, financiare, educaţie etc, potrivit Agerpres.

De asemenea, se instituie o excepţie de la regula eliberării actului de identitate începând cu vârsta de 14 ani.

Astfel, opţional, numai la solicitarea părinţilor/reprezentanţilor legali se poate elibera o carte de identitate simplă sau o carte electronică de identitate, indiferent de vârsta copilului.

Actul normativ prevede şi posibilitatea de a opta pentru eliberarea unei cărţi electronice de identitate sau a unei cărţi de identitate simple, care nu va conţine nici un CIP.

Cartea de identitate simplă şi cartea electronică de identitate va avea următoarele termene de valabilitate:

a) 2 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani;
b) 4 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
c) 10 ani după împlinirea vârstei de 18 ani;
d) nelimitată, după împlinirea vârstei de 60 de ani, pentru cartea de identitate simplă.

Cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne şi în sisteme informatice ale altor instituţii publice sau private, precum şi utilizarea semnăturii electronice, în condiţiile legii.

De asemenea, cartea de identitate simplă conţine date în format tipărit şi în format inscripţionat prin tehnici speciale, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.

După personalizarea şi transmiterea cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple la autoritatea competentă să le elibereze, toate datele stocate în bazele de date de producţie se şterg imediat prin procedură automată şi ireversibilă.

De asemenea, conform celor adoptate, cetăţenii români cu domiciliul în România aflaţi temporar în străinătate pot depune cerere pentru eliberarea actului de identitate: la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate, în cazul în care, din motive obiective, nu se pot deplasa la serviciul public comunitar de de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă, cu excepţia cererii pentru eliberarea unei cărţi de identitate provizorii, precum şi la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, prin împuternicit, pe bază de procură specială autentificată la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din ţara respectivă.

Proiectul a fost elaborat în 2017 de Guvernul condus de Mihai Tudose.

Camera Deputaţilor este for decizional, iar actul normativ va merge la președintele Klaus Iohannis, pentru promulgare.

Controverse în jurul emiterii documentelor cu cip

Ministerul de Interne a organizat, în luna ianuarie, o dezbatere publică despre noua carte de identitate.

La aceasta au participat reprezentanți de la 40 de asociații neguvernamentale, printre alții. Cei mai mulți au contestat proiectul, unii invocând motive religioase.

Noile buletine erau considerate de unii ca fiind un atentat la mântuire sau că ar putea avea încorporate antene GPS care ne-ar putea localiza oriunde, oricând.

Autoritățile au încercat timp de opt ore să îi liniștească pe contestatari și să îi convingă că noile buletine nu prevestesc Apocalipsa.

Biserica Ortodoxă Română a transmis atunci un punct de vedere:

„Anumite reactii negative motivate religios referitoare la noile cărți de identitate anunțate de MAI sunt provocate probabil de neînțelegerea deplină a conținutului acestui proiect (explicat de autorități), dar și de temeri excesive și nejustificate din punct de vedere teologic”.

Surse: Agerpres, Digi24

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Deținutul de la Aiud, care l-a amenințat cu moartea pe Iohannis, a făcut apel la pedeapsa primită

Publicat

Costin Munteanu, bărbatul închis la Penitenciarul Aiud, care a fost condamnat la încă un an de închisoare după ce l-a amenințat cu moartea pe Klaus Iohannis, a făcut apel la decizia magistraților Judecătoriei Aiud. 

Mai exact, în 2019, Munteanu, închis la Aiud pentru 15 ani după ce a omorât cu sânge rece o femeie într-o peșteră din Hunedoara, a scris o cerere de grațiere Președintelului României.

După i-a fost respinsă cererea, acesta a trimis o scrisoare către Klaus Iohannis în care l-a amenințat cu moartea ” prin tăierea gâtului și ascunderea ulterioară a capului”, se arată în motivarea judecătorilor de la Aiud.

CITEȘTE ȘI: Deținutul care l-a amenințat cu moartea pe Klaus Iohannis, va fi judecat la instanța din Aiud. Ce pedeapsă riscă bărbatul

Pentu fapta sa, acesta a mai fost condamnat în luna februarie la încă un an de pedeapsă, dar decizia nu a fost definitivă.

Acum, bărbatul a făcut apel, iar dosarul s-a mutat pe rolul instanței superioare, la Curtea de Apel Alba Iulia. Dosarul a fost înregistrat în 14 iulie, iar o primă ședință de judecată va avea loc în 6 august.

 

 

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Ministrul Economiei, despre redeschiderea restaurantelor: ”Nu are logică. Nu se respectă regulile nici măcar pe terase”

Publicat

Ministrul Economiei a vorbit despre posibilitatea deschiderii restaurantelor în viitorul apropiat. Virgil Popescu spune că nu este optimist în această privință, deoarece evoluția cazurilor de infectare este una îngrijorătoare.

„Nu are logică să deschidem restaurantele în interior, în condițiile în care nu se respectă regulile în exterior, unde riscul de transmitere e mai greu de făcut”, a spus ministrul, la Digi24.ro.

Declarații Virgil Popescu:

Voi susține prelungirea stării de alertă. Evoluția cazurilor nu îmi arată o scădere în așa fel încât să zicem că ne ducem spre un număr cu două cifre a cazurilor de infectare.

Sper ca proprietarii de terase să înțeleagă necesitatea de a respecta pe teritoriul afacerii lor măsurile impuse de noi.

Sunt convins că orice patron de terasă care vrea să își mențină businessul și vrea să aibă afacerea în continuare mergând, dacă impune aceste măsuri clienților care îi calcă pragul, atunci oamenii vor respecta aceste reguli.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate