Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Cele mai ciudate tradiții europene de Paște: Fetele, lovite cu nuiele de salcie sau udate cu apă rece


Publicat

Dacă vă petreceți Paștele la Bratislava sau în împrejurimi, mai mult ca sigur veți da peste oameni care se pregătesc pentru tradiționala lovire cu nuiaua de salcie a femeilor tinere din a doua zi de Paște. Mai spre est însă, tradiția cea mai răspândită este udatul fetelor cu apă rece. Tradițiile de Paște diferă de la o regiune la alta în Europa Centrală, implicând apă, nuiele și multă mâncare, scrie The Slovak Spectator într-un amplu material dedicat acestui subiect.

Citeşte şi MESAJE de PAŞTE FERICIT 2019: Cele mai frumoase urări și felicitări pentru cei dragi, colegi şi cunoscuţi, de Sărbătoarea Învierii

Slovacia este un punct de răscruce a două tradiții de Paște: este vorba despre lovirea cu nuiaua și udatul cu apă. Lovirea cu nuiaua este ceva comun în vestul Slovaciei, la fel ca în țările de la vest — Austria, Germania, Cehia, dar și într-o parte din Polonia. În estul Slovaciei, bărbații obișnuiesc să stropească fetele cu apă, la fel cum este obiceiul și într-o altă parte din Polonia, în Ungaria și Ucraina, a explicat etnograful Kornelia Jakubikova, relatează Agerpres.

„Linia dintre aceste două tradiții trece undeva prin mijlocul, prin centrul Slovaciei”, a explicat Jakubikova pentru The Slovak Spectator. „În prezent, când oamenii se deplasează în interiorul țării, tradițiile sunt amestecate și de obicei sunt practicate amândouă”, a mai spus ea.

Barbara Lakatos, de la Institutul Balassi (Institutul cultural ungar de la Bratislava), nu a auzit niciodată despre lovirea cu nuiaua în Ungaria. „Tradițiile vechi spun să stropești fetele cu apă, dar în zilele noastre se folosește doar parfum”, a spus Lakatos.

Indiferent însă dacă folosesc nuiaua sau doar apa, bărbații sunt răsplătiți pentru serviciile lor pascale. În Ungaria, femeile le dau de obicei un ou, o bucată de prăjitură sau un pahar de palincă, susține Lakatos. Ouăle de Paști s-au schimbat însă de-a lungul timpului. În trecut, erau ouă adevărate, vopsite și decorate, precizează Barbara Lakatos, însă acum au fost înlocuite cu ouă de ciocolată. De asemenea, se obișnuiește ca bărbaților care respectă această tradiție să li se dea bani.

Petra Darovcova, de la Centrul ceh din Bratislava, care este originară din Moravia, își amintește de obiceiurile de a stropi cu apă sau de a le lovi pe femei cu nuiele de salcie, o tradiție numită în cehă „pomlazka”. Mai spre vest însă, în Cehia nu se mai respectă obiceiul udatului.

„La Praga, de exemplu, există doar obiceiul ca bărbații să lovească femeile cu o nuia de salcie”, a declarat Klara Mathe, din cadrul aceleiași instituții, originară din Praga.

În Polonia, ambele tradiții sunt practicate mai mult sau mai puțin împreună, fiind cunoscute sub denumirea de „smigus-dyngus”.

„Lovirea cu nuiaua și udatul cu apă pot părea tradiții diferite, dar într-un fel sunt la fel”, a spus Kornelia Jakubikova. Lovirea cu nuiaua ar trebui să izgonească răul și bolile și să asigure faptul că fetele vor fi sănătoase și deștepte. În cazul apei, obiceiul simbolizează puritatea, sănătatea și fertilitatea.

Tradiția se aplică în principal în cazul femeilor tinere, considerate cele menite să dea naștere unor noi vieți, și nu femeilor în vârstă sau fetițelor, a adăugat Jakubikova.

„Fetele considerau aceste tradiții ca pe ceva pozitiv și de aceea îi răsplăteau pe băieți”, a mai spus etnograful, care respinge opiniile ce etichetează aceste tradiții drept o manifestare a violenței împotriva femeilor.

Există însă și o nouă tradiție tot mai populară în țările din Europa Centrală, este vorba de căutarea ouălor de ciocolată ascunse în parcuri.

„Copiilor le place atât de mult, dar pentru noi, ca adulți, este ceva nou. Nu-mi amintesc să fi crescut cu aceste tradiții”, a declarat Vilma Anyzova, șefa Centrului ceh din Bratislava pentru The Slovak Spectator.

Totuși, Kornelia Jakubikova a explicat că, deși aceasta nu este o tradiție tipică pentru popoarele slave, ea nu este nouă în acest teritoriu. Vânătoarea de ouă este tipică pentru populațiile germanice. În trecut, în unele orașe din Slovacia locuiau un număr mare de germani, așa că probabil ei au adus obiceiul aici.

„Datorită globalizării și spiritului comercial, această tradiție ar putea fi resuscitată acum”, a adăugat ea.

Când vine vorba de cumpărat dulciuri de Paște, un alt simbol care nu este specific populațiilor slave dar care umple galantarele magazinelor este iepurașul de Paște, pe care majoritatea oamenilor nu îl mai consideră „străin” în aceste zile.

„Iepurașul de Paște este un animal adorat de vechii germani, specific cultului zeiței germane Ostara”, a spus etnograful, explicând că simbolul era dominant în perioada primăverii și că sugera fertilitatea. Simboluri similare ale populațiilor slave erau puii, ouăle și mieii.

În Ungaria, mâncarea tipică de Paște este jambon cu muștar, ouă fierte și „kalacs” sau colaci împletiți, a spus Lakatos, adăugând că unii oameni mănâncă și pește.

Cehii mănâncă umplutură de urzici, carne afumată și o prăjitură în formă de miel, dar și colaci, ca și în Ungaria. În Polonia, masa nu ar fi completă fără ouă, „zurek” (o supă specială de secară, cu cartofi și cârnați albi) și jambon.

Slovacii obișnuiau să mănânce miel de Paște, dar în zilele noastre se consumă de obicei o prăjitură în formă de miel, a spus Jakubikova.

Totuși, nu există diferențe stricte când vine vorba de mâncare. Principiul este să mănânci tot ce este interzis în timpul postului, a adăugat ea. Asta înseamnă în principal carne, ouă și produse lactate în unele rituri.

„Cei din biserica ortodoxă și biserica greco-catolică pot mânca tot ce a fost sfințit înainte, motiv pentru care își aduc coșurile cu mâncare la biserică de Paște”, a explicat Jakubikova.

Sâmbătă seară pun coșurile în biserici și la patru-cinci dimineața mâncarea este sfințită și apoi este consumată la micul dejun. În alte rituri, se obișnuiește însă ca oamenii să consume alimentele interzise în post încă de sâmbătă noaptea. Binecuvântarea alimentelor în biserică este o parte importantă a tradiției poloneze.

Etnograful susține însă că tradițiile de Paște sunt tot mai puțin populare în rândul tinerilor. Tradițiile din urmă cu câteva sute de ani sunt acum uitate.

„De exemplu, arderea de efigii ale lui ‘Iuda’ în fața bisericii în sâmbătă mare. Focul este un element purificator și sunt arse lucruri vechi din biserică și figurina lui Iuda”, își amintește ea despre o tradiție pe care nu a mai văzut-o de mult timp.

În joia dinainte de Paște, clopotele din biserici erau legate, ca simbol al martiriului lui Hristos. În loc de sunetul clopotelor, copiii mergeau prin sat cu „rapkac”, obiecte din lemn care produceau zgomot și care aveau semnificația de a alunga răul.

De asemenea, oamenii sărbătoresc altfel Paștele în zilele noastre, fiind mai puțin preocupați de tradiții.

„Sărbătoarea obișnuia să fie o zi de obligație socială”, a declarat Jakubikova, precizând că în trecut totul era strict prescris, ce trebuiau să poarte oamenii, să mănânce sau să facă. Astăzi, sărbătoarea este mai degrabă o oportunitate de a avea timp liber.

O treime dintre slovaci consideră tradițiile de Paști de modă veche, în timp ce 25% consideră că acestea sunt o cale bună de a câștiga bani sau de a-i distra pe copii, potrivit unui sondaj al Postova Banka din primăvara lui 2017.

Totuși, peste jumătate dintre respondenți consideră tradițiile de Paști specifice culturii slovace, o modalitate de a aduna familia laolaltă și a întreține relațiile cu prietenii. Pe de altă parte, peste jumătate dintre respondenți consideră că Paștele scade în importanță ca sărbătoare.

Deși Paștele nu este la fel de apreciat precum Crăciunul, s-ar putea, așa cum se întâmplă cu resuscitarea folclorului în decorații și modă, ca într-o zi tradițiile de Paște să reînvie din nou.

„Oamenii au nevoie uneori de ceva diferit decât viața de fiecare zi, au nevoie de tradiție, au nevoie să se comporte diferit într-o zi a anului decât în restul anului”, a mai spus etnograful slovac.

Vezi și URĂRI DE PAŞTE 2019: Mesaje și felicitări de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

sursa: digi24.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: O cometă descoperită în 2020 poate fi văzută în iulie pe cerul României. Imagini spectaculoase din Alba și din țară

Publicat

O cometă descoperită în martie 2020 poate fi văzută din România, în luna iulie. Se va afla la distanța minimă față de Pământ pe 23 iulie: 103 milioane de kilometri.

Cometa a fost observată prima dată de către telescopul spațial NEOWISE, în 27 martie 2020. Imagini cu cometa au fost postate pe rețeaua de socializare. Mai jos, cum s-a văzut pe cer la Cugir și în Bârlad.

sursă: Lucian Bodea – Facebook

Potrivit AstroInfo, cometa se află în constelația Puppis și avea magnitudinea 17.

La începutul lunii iunie cometa ajunsese la magnitudinea 7, iar la finalul lunii avea deja magnitudinea 3, când a întrat în câmpul LASCO C3 al telescopului solar SOHO. Cometa a trecut la periheliu pe 3 iulie 2020 la distanța de 43 milioane de km și a început să fie observată din 4 iulie, pe cerul dimineții, ajungând foarte strălucitoare.

sursă: Ciprian Vîntdevară

Cometa poate fi obervată cel mai bine dimineața sau seara. E nevoie de orizont cât mai coborât în zona nordică și nord-estică. Cometa e vizibilă cu ochiul liber, dar se recomandă utilizarea unui binoclu.

În această perioadă Luna va fi uneori pe cer în același timp cu cometa.

Perioada optimă de observare a cometei fără ca Luna să deranjeze prea tare este 15-25 iulie.

sursă imagini: Facebook – Lucian Nicolae, Astroinfo, Ciprian Vîntdevară

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: „LISTA ROȘIE” a activităților care ne pot îmbolnăvi de COVID-19. Care sunt cele mai periculoase locuri

Publicat

foto: Ezekiel J. Emanuel, James P. Phillips, Saskia Popescu

Lăcașurile de cult sunt, alături de restaurante, baruri, teatre, cinematografe, transportul în comun, transportul cu avionul și petrecerile în interior, cele mai periculoase locuri pentru transmiterea coronavirusului, susține dr. Ezekiel J. Emanuel, consilier special al directorului general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

„Trebuie să știți care sunt riscurile și cât de mult sunteți dispus să vă asumați. De aceea, împreună cu prof. Saskia Popescu, un epidemiolog de la Universitatea din Arizona și dr. James P. Phillips, șeful medicinii în caz de dezastre la medicina de urgență GWU, am dezvoltat un index de risc COVID-19 pentru a vă ajuta să faceți acest lucru, pe baza a patru factori cheie: spațiu închis, durata interacțiunii, mulțimi (densitatea persoanelor și provocările pentru distanțarea socială), expirație forțată (strănut, țipăt, cântat, tuse)”, a explicat dr. Ezekiel J. Emanuel. 

Potrivit specialiștilor, cele mai reduse riscuri sunt reprezentate de:

  • statul acasă, singur sau cu familia
  • plimbările în aer liber, cu sau fără animale de companie
  • picnicuri împreună cu prieteni, cu respectarea distanțării sociale
  • preluarea alimentelor sau a cafelei
  • alergarea sau plimbările cu bicicleta, singur sau cu o altă persoană

Riscuri de nivel scăzut spre mediu:

  • sporturi distanțate în aer liber (exemplu tenis, golf, etc.)
  • cumpărături de alimente
  • cumpărături cu amănuntul

Riscuri de nivel mediu:

  • deplasarea la Unitățile de Primiri Urgențe (UPU)
  • vizita la cabinetele medicale
  • vizita la cabinetele stomatologice
  • mesele în aer liber
  • deplasarea cu taxiul sau cu serviciile de ride-sharing
  • vizitarea muzeelor

Riscuri de nivel mediu spre ridicat:

  • exercițiile la sală
  • în interiorul restaurantelor sau cafenelelor
  • lucrul în birou
  • frizerii, saloane de cosmetică

Cele mai ridicate riscuri sunt reprezentate de:

  • petrecerile în interior
  • baruri și cluburi de noapte
  • concerte
  • practicarea sporturilor de contact (exemplu: fotbal, baschet, volei, etc.)
  • transportul în comun
  • transportul cu avionul
  • participarea ca spectatori la competiții sportive
  • cinematografe, teatre
  • lăcașuri de cult

sursa: ezekielemanuel.com

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Conditiile din Programul „Noua casă”. Garanții de la stat de 60 % la credite de până la 100.000 de euro. PROIECT

Publicat

prima casa

Programul „Prima casă”, redenumit în acest an „O familie, o casă”, va deveni „Noua casă”, potrivit unui proiect de ordonanţă publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Creditul pentru achiziţionarea unei locuinţe noi va fi de maxim 100.000 de euro, garantat de stat în procent de 60%, în timp ce pentru achiziţia unei alte categorii de locuinţe creditul va avea o valoare maximă de 70.000 de euro și va fi garantat de stat în procent de 50%, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului.

Potrivit proiectului, se va menţine avansul minim de 5% din preţul de achiziţie al locuinţei, acesta reprezentând diferenţa dintre preţul de achiziţie al locuinţei rezultat din antecontractul de vânzare-cumpărare şi finanţarea garantată.

Astfel, preţul de achiziţie a locuinţei este:

  • de maximum 100.000 de euro echivalent lei, iar valoarea finanţării garantate este de maximum 95.000 de euro echivalent lei, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinţei, exclusiv avansul plătit de beneficiar, pentru achiziționarea de locuințe noi și locuințe supuse unor lucrări de intervenție în vederea consolidării și/sau reducerii riscului seismic recepționate la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat;
  • de maximum 70.000 EUR echivalent lei, iar valoarea finanţării garantate este de maximum 66.500 EUR echivalent lei, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinţei, exclusiv avansul plătit de beneficiar pentru achiziționarea altor categorii de locuințe.

Potrivit iniţiatorilor, prin stabilirea unor valori diferenţiate ale finanţărilor garantate, care cresc progresiv în funcţie de încadrarea locuinţelor în categoria noi, s-a urmărit stimularea achiziţiei de locuinţe noi, superioare din punct de vedere calitativ, în vederea înnoirii şi creşterii calităţii fondului locativ, având ca rezultat implicit şi relansarea sectorului de construcţii. Acelaşi scop s-a urmărit şi prin diferenţierea procentelor de garantare în funcţie de încadrarea locuinţelor în categoria noi, menţinându-se astfel politica legislaţiei actuale în vigoare de diferenţiere a procentelor de garantare în funcţie de această încadrare.

Prin noul proiect, autorităţile propun abrogarea unor dispoziţii din programul „O familie, o casă”, prevăzute de Legea nr. 40/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009. Este vorba despre cele referitoare la procentele diferenţiate de garantare de maximum 100% pentru toate categoriile de locuinţe achiziţionate de către persoanele care fac parte dintr-un grup vulnerabil definit conform art. 6 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, de maximum 50% pentru locuinţe noi şi consolidate, respectiv recepţionate la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului şi de maximum 40% pentru celelalte tipuri de locuinţe.

Se propune eliminarea dispoziţiilor referitoare la limitele restrictive de venituri impuse beneficiarilor la data solicitării creditului garantat, individual sau ale beneficiarului împreună cu soţul sau soţia, după caz, care nu pot depăşi valoarea de 4.500 lei, respectiv nu pot depăşi valoarea veniturilor nete lunare ale familiei de 7.000 lei, pentru familiile cu unul sau mai mulţi copii, la data solicitării creditului garantat.

„Accentuarea caracterului social al programului „O familie, o casă” a ridicat unele probleme în ceea ce priveşte modalitatea în care poate fi acordat sprijinul statului pentru a facilita accesul la finanţări bancare pentru persoanele defavorizate şi a persoanele care fac parte din grupuri vulnerabile, persoane pentru care se acordă de regulă alte forme de sprijin şi intervenţii din partea statului. Ţinând cont de faptul că programul „Prima casă” a fost conceput ca un program de sprijin pentru populaţia activă, din clasa medie, capabilă să achiziţioneze o locuinţă în condiţiile pieţii şi să acceseze şi să susţină plata ratelor din împrumuturi bancare, este necesar resistematizarea funcţională a mecanismului de finanţare-garantare specific, astfel încât să poată fi create premise pentru atingerea obiectivelor şi pentru stimularea construcţiei şi achiziţionării de locuinţe noi. În contextul actual, caracterizat de manifestarea efectelor crizei economice pe fondul pandemiei de Covid-19, trebuie să fie utilizate programe şi mecanisme de finanţare-garantare care şi-au dovedit în timp funcţionalitatea şi eficienţa, atât în privinţa adresabilităţii, cât şi sub aspectul rezultatelor, aşa cum este cazul programului „Prima casă”. Un alt avantaj al utilizării unor mecanisme adaptate şi funcţionale este reprezentat de faptul că atât criteriile de eligibilitate, cât şi condiţiile de accesare şi de derulare a mecanismului de finanţare-garantare sunt consacrate şi extrem de cunoscute în piaţă, de către beneficiari, bănci, autorităţile şi organismele implicate, existând astfel premise ca noul Program va fi uşor de implementat. Modificările şi completările propuse prin prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă sunt centrate pe reluarea şi consolidarea elementelor de bune practici din prevederile, în prezent abrogate, ale vechiului program „Prima casă”, precum şi pe utilizarea mandatarului specializat al statului în operaţiuni de garantare în numele şi în contul statului a creditelor destinate achiziţionării de locuinţe – FNGCIMM”, se mai arată în nota de fundamentare.

Pe de altă parte, iniţiatorii proiectului de act normativ precizează că noile valori garantate de stat au fost stabilite având în vedere indicatorul supraaglomerării şi calitatea locuirii.

Potrivit sursei citate, suprafaţa medie a unei locuinţe în UE-28 este de peste 100 metri pătraţi (mp) în timp ce în România suprafaţa medie utilă a unei locuinţe era de 47,7 mp la 31 decembrie 2019 (conform datelor publicate de INS în Studiul – Fondul de locuinţe la 31 decembrie 2019). Totodată, în comparaţie cu suprafaţa medie locuibilă de 34 mp pe persoană din Europa, România are o medie relativ scăzută pe persoană (20 m2).

„Supraaglomerarea şi aspectele legate de condiţiile de locuit sunt luate în considerare pentru crearea unui indicator mai complet al calităţii locuirii. Rata privării severe de locuinţă, definită ca fiind proporţia persoanelor care locuiesc într-o locuinţă considerată supraaglomerată, fiind afectate în acelaşi timp de probleme locative, trebuie îmbunătăţită prin politici publice de susţinere a accesului populaţiei la achiziţionarea de locuinţe superioare calitativ, cu o suprafaţă corespunzătoare. În aceste condiţii, în considerarea analizei de mai sus, propunem stabilirea următoarelor praguri valorice maxime pentru finanţările garantate în cadrul Programului Noua casă: 100.000 euro echivalent lei pentru locuinţele noi şi pentru cele supuse unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării şi/sau reducerii riscului seismic recepţionate la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă sunt asimilate locuinţelor noi, cu un procent de garantare de maximum 60%; 70.000 euro echivalent lei pentru celelalte categorii de locuinţe, cu un procent de garantare de maximum 50%”, se mai arată în nota de fundamentare.

Beneficiarii eligibili

Persoana fizică ce îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) la data solicitării creditului garantat, declară pe propria răspundere fie că nu deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia nicio locuinţă, indiferent de modul şi de momentul în care a fost dobândită, fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia cel mult o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în  uprafaţă utilă mai mică de 50 mp;

b) achiziţionează o singură locuinţă, printr-un credit acordat şi garantat în condiţiile Programului;

c) are calitatea de împrumutat în raport cu finanţatorul.

Vezi AICI proiectul. 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO Exemplu de educație: Un albaiulian a adunat împreună cu fiul său peste 60 de saci de gunoaie de pe malul râului Ampoi

Publicat

Un albaiulian a adunat joi dimineața, împreună cu fiul său în vârstă de 8 ani, peste 60 de saci cu PET-uri și deșeuri de pe malul râului Ampoi. Acesta trage un semnal de alarmă cu privire la situația gestionării gunoaielor în localitățile traversate de râu și roagă primarii din Zlatna, Meteș și Ighiu să facă ceva în acest sens. „Alba Iulia nu este delta de gunoaie aruncate în Ampoi”, a mai transmis acesta. 

„Alături de fiul meu David, în vârstă de 8 ani, ne-am petrecut toată dimineața igienizând un mal al râului Ampoi, la limita administrativă cu comuna Ighiu. Am strâns în câteva ore peste 60 de saci de PET-uri și alte deșeuri aduse de viitură de după ultimele ploi.

E o acțiune pe care o fac în primul rând din raționament ecologic. Însă la fel de important mi se pare să îl învăț pe fiul meu că acest gen de atitudine este una corectă.

Am însă de spus un lucru, pentru că adevărul trebuie spus, dacă vrei ca situația să se îmbunătățească: râul Ampoi nu izvorăște din M-ții Pădurea Neagră, râul Ampoi izvorăște din Valea Dosului, adică puțin mai sus de Zlatna și astfel traversează trei unități administrativ teritoriale (UAT-uri), adică Zlatna, Meteș și Ighiu, cu trei primari, colegi de-ai mei, cărora vreau să le transmit că Alba Iulia nu este delta de gunoaie aruncate în Ampoi de locuitorii acestor localități, pe care râul le traversează! Ampoiul nu este groapa de gunoi a mocanilor! Ei trebuie să își rezolve în mod civilizat acesta problemă a ridicării și gestionării deșeurilor din localități!

Fiecare viitură, fiecare umflare de râu aduce cu sine tone de deșeuri: în deosebi material plastic, din exact aceste localități și nu din altă parte!

Un rău care traversează o localitate este o binecuvântare prin toate beneficiile care le aduce! Dumnezeu a îmbogățit acestă țară cu sute de râuri care o străbat, iar noi le transformăm în purtătoare de gunoaie, asta din comoditate, inconștiență și prostie!

Rog insistent primarii și celelalte autorități din aceste localități să-și asume aceste scăpări majore și să facă ceva în sensul acesta. Îi văd adesea în presă cu alte realizări edilitare, dar începând de acum în colo nu mai pot ignora acesta latură a respectului față de mediu absolut vitală pentru noi!”, a transmis albaiulianul Rareș Buglea.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate