Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Cele mai mari salarii din educaţie. Cât vor primi rectorii, inspectorii şefi, dar şi profesorii sau pedagogii. Prevederi din Legea salarizării unitare


Publicat

educatie

carti educatieCel mai mare salariu din educaţie, până la sfârşitul anului 2022 ar urma să îl primească rectorul de universitare, respective 16.232 pentru gradul II. Prorectorul va avea 14.916 lei, pentru acelaşi grad, iar decanul, 14.477, la fel ca directorul general administrativ al universităţii. Un profesor universitar cu vechime de peste 25 de ani va primi peste 10.000 de lei.

În învăţământul preuniversitar, inspectorul şcolar general va avea până la 8.072 lei salariu de bază, iar cel adjunct, până la 7.721 lei. Un profesor va primi, în funcţie de vechime şi grad, între 4.098 de lei şi 5.517 lei.

Sunt prevederi din Legea salarizării unitare, intrată în vigoare din 1 iulie. Bugetarii vor avea salariile mărite cu 25% începând din ianuarie anul viitor. Creșterile salariale ar urma să se acorde etapizat, până în 2022.

Vezi Legea salarizării bugetare intră în vigoare de la 1 iulie. Când vor fi aplicate majorările de venit şi care sunt bugetarii vizaţi

Salarii pentru funcţiile din învăţământul preuniversitar:

Inspector şcolar general: (majorare salarială până în 2022):

– grad I: 7.100 lei (coeficient 2.84)

– grad II: 8.072 lei (coeficient 3.23)

Inspector şcolar general adjunct:

– grad I: 7.050 lei (coeficient 2.82)

– grad II: 7.721 lei (coeficient 3.09)

Director casa corpului didactic:

– grad I: 7.050 lei (coeficient 2.82)

– grad II: 7.721 lei (coeficient 3.09)

Inspector şcolar de specialitate, inspector şcolar:

– grad I: 7.000 lei (coeficient 2.80)

– grad II: 7.382 lei (coeficient 2.95)

Director unitate de învăţământ:

– grad I: 7.000 lei (coeficient 2.80)

– grad II: 7.382 lei (coeficient 2.95)

Director adjunct unitate de învăţământ:

– grad I: 6.975 lei (coeficient 2.79)

– grad II: 7.100 lei (coeficient 2.84)

Un profesor debutant de studii superioare din învăţământul preuniversitar ar primi până în 2022 un salariu de 4.098 de lei, iar unul cu grad didactic I ar primi până la 5.517 lei, dacă are peste 25 de ani vechime în muncă. Un învățător cu studii de nivel liceal ar primi 4.098 de lei pentru șapte ani de vechime în muncă, iar unul cu peste 25 de ani vechime ar primi 4.372 de lei.

Salarii pentru funcţiile din învăţământul universitar:

Un decan de facultate va avea un salariu de bază de 13.705 lei pentru gradul I, tot până în 2022 și 16.232 de lei pentru gradul II. Un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime în educație ar primi 10.880 de lei. De asemenea, salariul unui cercetător științific ar putea ajunge până la 7.546 de lei.

Rector:

– grad I: 13.705 lei (coeficient 5.48)

– grad II: 16.232 lei (coeficient 6.49)

Prorector:

– grad I: 11.582 lei (coeficient 4.63)

– grad II: 14.916 lei (coeficient 5.97)

Director general administrativ al universităţii:

– grad I: 11.003 lei (coeficient 4.40)

– grad II: 14.447 lei (coeficient 5.79)

Decan:

– grad I: 11.003 lei (coeficient 4.40)

– grad II: 14.447 lei (coeficient 5.79)

Prodecan:

– grad I: 10.037 lei (coeficient 4.01)

– grad II: 12.459 lei (coeficient 4.98)

Director de departament:

– grad I: 10.423 lei (coeficient 4.17)

– grad II: 14.037 lei (coeficient 5.62)

Director general adjunct administrativ al universităţii:

– grad I: 8.943 lei (coeficient 3.40)

– grad II: 10.880 lei (coeficient 4.35)

Alte prevederi din lege – sporuri şi indemnizaţii

Personalul didactic calificat de predare și conducere care își desfășoară activitatea în localități izolate primește o indemnizație de până la 20% din salariul de bază, în raport cu zona geografică respectivă. Diferențierea pe zone și localități se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Personalul didactic din învățământul special beneficiază de o majorare cu 15% a salariului de bază.

Personalul didactic din învățământ, inclusiv personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare, beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs. Această gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului școlar, bibliotecilor centrale universitare, respectiv al instituției de nivel superior și reprezintă o creștere cu 25% a salariului de bază deținut. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.

Pentru personalul didactic de predare din învățământul universitar, care nu beneficiază de gradația de merit, se acordă, prin concurs, un spor de performanță academică. Acest spor se acordă pentru un număr de până la 15% din posturile didactice de predare existente la nivelul instituției de învățământ superior și reprezintă 10% din salariul de bază deținut. Sporul de performanță academică se atribuie pe o perioadă de un an. Numărul de beneficiari, metodologia și criteriile de acordare a sporului de performanță academică se elaborează de către senatele universitare și se va plăti exclusiv din venituri proprii.

Personalul didactic desemnat să conducă și să realizeze practică pedagogică pentru pregătirea viitoarelor educatoare și a viitorilor învățători, institutori și profesori beneficiază de un spor de 10-25% din salariul de bază, în raport cu timpul efectiv lucrat și calculat în raport cu numărul elevilor sau al studenților practicanți, potrivit regulamentului de practică pedagogică aprobat de Ministerul Educației Naționale, dacă nu beneficiază de reducerea normei didactice cu 2 ore pe săptămână.

Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2-5 clase de elevi/grupe în învățământul preșcolar, primar sau gimnazial, primește o majorare a salariului de bază, după cum urmează:

– pentru 2 clase de elevi/grupe, o creștere cu 7% a salariului de bază deținut;

– pentru 3 clase de elevi/grupe, o creștere cu 10% a salariului de bază deținut;

– pentru 4 clase de elevi/grupe, o creștere cu 15% a salariului de bază deținut;

– pentru 5 clase de elevi/grupe, o creștere cu 20% a salariului de bază deținut.

Personalul didactic care îndeplinește funcția de diriginte, învățătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învățământul primar, profesorii pentru învățământul preșcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază.

Pentru personalul din instituțiile de învățământ superior, consiliile de administrație pot stabili salarii diferențiate, cu o creștere de până la 30% a salariului de bază deținut, în funcție de specificul activității desfășurate și de calitatea acesteia. Sumele pentru aceste salarii se vor plăti exclusiv din venituri proprii.

De prevederile de mai sus beneficiază și personalul din învățământul preuniversitar care participă direct la realizarea activităților finanțate din venituri proprii.

Personalul didactic de predare din învățământul superior poate primi un spor pentru conducătorii de doctorat de până la 1% pentru fiecare student-doctorand, dar nu mai mult de 10% din salariul de bază.

Personalul didactic beneficiază de indemnizație de concediu de odihnă calculată conform prevederilor legale aplicabile personalului plătit din fonduri publice.

Personalul didactic de predare, inclusiv cadrele didactice metodiste din unitățile de învățământ preuniversitar, poate fi salarizat și prin plata cu ora sau prin cumul, potrivit prevederilor Legii nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

În raport cu condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Personalul didactic care desfășoară activitate de predare – învățare – evaluare în sistemul penitenciar primește un spor de până la 15% din salariul de bază.

Salarizarea cadrelor didactice încadrate ca profesor pentru învățământul preșcolar, respectiv profesor pentru învățământul primar se face la nivelul încadrării pentru un profesor cu studii superioare din învățământul preuniversitar.

Pentru personalul didactic de predare din învățământ se acordă un spor de suprasolicitare neuropsihică, de 10% din salariul de bază, începând cu data de 1 decembrie 2018.

sursă: legestart.ro

Mai jos, salariile profesorilor şi personalului auxiliar:



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO ȘTIREA TA: Pista de biciclete aflată pe dealul Mamut din Alba Iulia se degradează de la o zi la alta

Publicat

Pista de biciclete aflată pe dealul Mamut din Alba Iulia, denumită și „Transalpina de Mamut”, pare să se degradeze de la o zi la alta. Porcii mistreți au făcut ravagii pe mai multe porțiuni, unde au răscolit solul și au împrăștiat pământul. În unele zone, din cauza aluviunilor aduse în urma ploilor, pământul a acoperit aproape complet trotuarul.

Nici locurile de joacă pentru copii nu au scăpat „neatinse”. Aceastea prezintă degradări și distrugeri care pot reprezenta un pericol pentru micuții care sunt lăsați nesupravegheați de părinți.

Un cititor Alba24 a surprins recent imagini de pe pista pentru bicicliști aflată pe dealul Mamut din Alba Iulia. Pe mai multe porțiuni din aceasta, aleea pietonală este acoperită aproape în totalitate de pământ și vegetație iar rigolele sunt pline de frunze uscate, spune acesta.

De asemenea, locurile de joacă pentru copii reprezintă un pericol pentru cei mici. Unele elemente din ansamblurile de joacă au dispărut complet iar altele sunt rupte / deteriorate.

O parte din problema pământului care acoperă porțiuni din trotuar sau din pista de biciclete este generată de animalele sălbatice, respectiv de porcii mistreți care au brăzdat și răscolit solul în mai multe zone.

„În urmă câteva săptămâni am văzut o turmă de porci mistreți, cred că erau peste 20, cu mai mulți pui, la 10-15 metri de pista asfaltată de biciclete și la mai puțin de 200 de metri de Pavilion”, ne-a transmis cititorul Alba24.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru: Am avut o întâlnire cu reprezentanții mall-urilor pentru a pregăti deschiderea de pe 15 iunie

Publicat

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a vorbit, miercuri seara, despre stadiul epidemiei de coronavirus în România și despre măsurile care fi luate în perioada următoare. ”Am avut o întâlnire cu reprezentanții mall-urilor și pe 10, 11 vom da un răspuns pentru a se putea pregăti pentru deschiderea de pe 15 iunie” a spus Tătaru.

„Noi vrem să ajungem la zero și să pregătim un evantual val doi. Nu o să oprim la zero numărul de cazuri noi.

După 15 octombrie, ne gândim că ar putea apărea. Manifestarea bolii ține de mai mulți factori, de organism, de afecțiunile organismului, de contextul în care apare, de comunitatea în care apare. Ține de momentul în care îl depistăm. Decesele pe care le-am avut sunt la cei cu comorbidități.

În mijloacele de transport există un risc dacă rețeaua de climatizare nu a fost dezinfectată.

Am avut o întâlnire cu reprezentanții mall-urilor și pe 10, 11 vom da un răspuns pentru a se putea pregăti pentru deschiderea de pe 15 iunie”, a anunțat Nelu Tătaru.

Sursă: B1 TV

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Amenzi de la 1.500 lei la 3.000 lei de persoană pentru munca suplimentară ilegală: decizie finală în Camera Deputaților

Publicat

pensii bani

Camera Deputaţilor a respins, miercuri, cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la legea care modifică Codul muncii şi care se referă la sancţionarea nerespectării dispoziţiilor privind munca suplimentară.

Camera Deputaţilor este decizională în acest caz.

Prin respingerea cererii de reexaminare, legea a rămas în forma sa iniţială. Aceasta prevede că „nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară să fie sancţionată contravenţional cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată”.

Preşedintele Iohannis a formulat o cerere de reexaminare pentru această lege din considerentul că „ar trebui să se clarifice dacă înăsprirea sancţiunii pentru încălcarea dispoziţiilor privind munca suplimentară vizează doar situaţia urmărită de iniţiatori – cea a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 din Codul muncii – sau se referă/se aplică şi altor situaţii ce pot reprezenta încălcări ale Codului muncii”.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Furtul de puieți din pădure, pedepsit cu închisoarea sau cu amendă. Reguli noi pentru fondurile forestiere, adoptate în Senat

Publicat

Senatorii au adoptat, miercuri, un proiect legislativ care prevede sancţiuni diferite – de la amenzi până la pedepse cu închisoarea de la 6 luni la 7 ani – pentru ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional, indiferent de forma de proprietate, scrie Agerpres.

Proiectul va merge la Camera Deputaţilor, decizională.

Totodată, constituie infracţiune „furtul de puieţi sau lăstari, care au fost tăiaţi sau scoşi din rădăcini, din pădure, din perdelele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire, precum şi a oricăror altor produse specifice fondului forestier naţional”.

Proiectul, iniţiat de parlamentari de la USR, PNL, PSD şi independenţi, mai propune amenajarea de poteci şi trasee pentru plimbare şi alergare, cu condiţia să fie realizate numai din pământ, lemn şi pietriş.

„Potecile şi traseele pentru mers, alergare şi biciclete pot fi realizate numai din pământ, lemn şi pietriş. Realizarea lor nu face obiectul scoaterii definitive/ocupărilor temporare din fondul forestier naţional, nu necesită autorizaţie de construcţie şi este permisă numai în situaţia în care nu implică tăieri de arbori, defrişări şi se realizează din pământ, lemn şi pietriş”, se arată în expunerea de motive.

Se instituie un nou principiu care vizează „valorificarea ca lemn fasonat”, măsură ce va fi realizată etapizat şi „permite valorificarea superioară a lemnului, permite ca volumul de lemn care se valorifică şi care se transportă să fie determinat precis prin măsurători pe fiecare piesă şi reduce semnificativ tăierile ilegale prin imposibilitatea emiterii de avize de însoţire a materialelor lemnoase de către operatorul economic atestat care realizează prestaţia”.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 – Codul silvic face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaţilor fiind for decizional în acest caz.

Surse: Agerpres, Hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate