Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Corporația Politică SRL, în timpul pandemiei: Partidele au încasat peste 23 de milioane de lei din bani publici, pentru luna mai


Publicat

În plină pandemie, când fabricile se închid și micile afaceri au de suferit drastic, partidele politice continuă să prospere din bani publici.

Autoritatea Electorală Permanentă a virat în conturile acestora peste 23,8 milioane de lei. Este vorba despre subvenția pentru luna mai. 

PSD a primit aproape 12 milioane de lei, iar PNL peste 6,6 milioane.

Valoare subvenţie virată de AEP în contul fiecărui partid politic, în prima decadă a lunii mai 2020 (lei)

1. Partidul Social Democrat 11.915.745,59 lei

2. Partidul Național Liberal 6.613.873,38 lei

3. Uniunea Salvați România 1.765.884,11 lei

4. Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1.445.594,66 lei

5. Partidul Mișcarea Populară 794.647,85lei

6. Partidul PRO România 1.103.677,57 lei

7. Partidul Forța Națională 176.588,41 lei

8. Uniunea Națională pentru Progresul României drepturi calculate: 36.242,347 lei dar NU s-au plătit.

TOTAL – 23.852.253,91 lei

Explicație pentru neplata subvenției pentru UNPR: Acordarea subvenţiei lunare de la bugetul de stat Uniunii Naționale pentru Progresul României, determinată potrivit algoritmului de repartizare a subvenţiei prevăzut în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016, coroborate cu prevederile art. 38 alin. (1) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată, s-a suspendat prin Decizia Preşedintelui AEP nr. 32 din 31.03.2016 şi va fi păstrată în sumă de mandat potrivit prevederilor art. 24 alin. (5) din Legea nr. 334/2006, republicată.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. pilu

    marți, 12.05.2020 at 15:59

    Ca pe vremea comunismului : multimim din inima partidului ! Adica PSD, care in afara de de lua bani nemunciti cu nemiluita, nu a facut altceva ! Ca nu a vrut.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ABRUD

Ziar apropiat Guvernului de la Budapesta: Unul din cele mai importante oraşe miniere din vechea Ungarie a devenit sit UNESCO

Publicat

Oficiosul guvernamental Magyar Nemzet publică un nou articol cu mesaje cu substrat revizionist pe tema Roșia Montană.

”Unul din cele mai importante oraşe miniere din vechea Ungarie a devenit un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO”, titrează publicația maghiară, care încheie articolul cu următorul mesaj: ”Să salvăm şi Roşia Montană maghiară!”, scrie G4Media.ro

Nu este prima ieșire controversată din partea oficiosului de la Budapesta.

Publicația pro-guvernamentală Magyar Nemzet a scris, într-un text semnat de Attila D. Balázs publicat pe 26 iulie, că speră ca ”cele 300 tone de aur şi 1.600 tone argint vor rămâne în pământul natal” și precizează că rezerva de aur a Ungariei este în acest moment de 94,5 tone.

Publicația se mai întreabă și ”de când aparţine Roşia Montană de România?”

Pasaje din articolul din ziarul maghiar:

UNESCO a decis: Aşezarea transilvăneană situată deasupra unei comori imense de metale preţioase, Roşia Montană, a devenit parte a Patrimoniului Mondial.

Organizaţia nu a avut o sarcină uşoară: În acest oraş minier, cu câţiva ani în urmă experţii UNESCO erau încă consideraţi drept persoane nedorite dacă au îndrăznit să meargă acolo pentru a „măsura” patrimonul cultural şi natural.

În schimb, în noua situaţie creată va reveni un rol major şi Ungariei, deoarece trebuie să prezinte lumii bogata moştenire maghiară a Roşiei Montane.

În mijlocul anilor 2000, mulţi şi-au dat seama, datorită filmului documentar unguresc, intitulat „Noul Eldorado”, realizat de Tibor Kocsis, că după Primul Război Mondial, Ungaria nu a pierdut odată cu Transilvania Grădina Zânelor, ci şi o multitudine de mine de aur.

Ungaria nu şi-a exprimat degeaba dezaprobarea faţă de deschiderea minei de la Roşia Montană chiar de la începutul demersurilor dubioase întreprinse în această direcţie, pe lângă faptul că nu a întârziat să apară nici valul de proteste ale unor ONG-uri din străinătate care, în ciuda succeselor lor mai mari sau mai puţin mari, s-au lovit de ziduri.

Cazul privind protecţia mediului s-a transformat după un timp într-un caz de „mare român” care vedea din trecut doar daci şi, desigur, romani, cu toate că dacă ne uităm la întâietate, mai întâi agatârşii înrudiţi cu sciţii au domnit aici, în Roşia Montană, cu mult înainte de formarea provinciei Dacia.

Herodot a scris despre aceşti primi locuitori, care trăiau paşnic, că erau „plin de aur”. Desigur, Bucureştiul nu prea vrea să audă despre sciţii din Transilvania, aşa cum nu vrea să audă nici de regii români de origine cumană, chiar dacă ADN-ul lor a fost un factor revelator de ani de zile.

În Roşia Montană antică este suficient să facem o plimbare pe străzi sau să vizităm bisericile romano-catolice, reformate şi unitariene, şi, desigur, cimitirele noastre, pentru ca numele maghiare (şi germane) să ne privească precum o imagine a trecutului nostru în instantanee.

Abia putem auzi cuvinte în limba maghiară pe stradă, deşi se poate deduce cu uşurinţă din sunetul numelor de familie că mulţi s-au angajat pe calea românizării, cu toate că în urmă cu 110 ani nu a fost înregistrată nici jumătate din populaţie care număra trei mii de suflete.

Şi la Roşia Montană, care aparţinea Regatului Ungar, şi în minele numite după regele Matthias, Sf. Ştefan şi Árpád, câmpul de aur a fost exploatat fără utilizarea cianurii.

Acestea sunt fapte, iar această perioadă maghiară trebuie prezentată în detaliu şi la faţa locului, deoarece în marea febră a Patrimoniului Mondial, Roşia Montană, situată doar la patru ore de actuala frontieră ungară, va fi transformată într-o aşezare sterilă, antică, românească, unde nu va avea loc nici trecutul maghiar, nici prezentarea profesională a amintirilor artistice şi arhitecturale maghiare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Polițiștii din Alba efectuează percheziții la persoane bănuite că ar fi eliberat adeverințe false privind vaccinarea anti-COVID

Publicat

Joi dimineața, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Alba, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, efectuează două percheziții domiciliare, în județul Cluj, la persoane bănuite de fals informatic. Acestea ar fi accesat o platformă națională de evidență a vaccinărilor și ar fi eliberat adeverințe care atestau, în fals, vaccinarea anti Covid – 19. 

Potrivit IPJ Alba, din cercetări a rezultat că, la data de 28 iunie a.c., o persoană ar fi accesat registrul electronic de evidență a vaccinărilor al unui centru din județul Alba și ar fi eliberat, mai multe adeverințe, care atestau, în fals, vaccinarea efectivă la acel centru de vaccinare, a mai multor persoane, care nu au fost vaccinate în locația respectivă.

O persoană urmează a fi condusă la sediul poliției, iar alte 10 persoane vor fi citate, pentru audieri.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Avertizări COD PORTOCALIU de FURTUNI în aproape toată țara. Ploi torențiale, grindină, vijelii puternice

Publicat

Meteorologii avertizează că urmează vijelii puternice în aproape toată țara.

COD PORTOCALIU: de joi, 5 august ora 12.00 până vineri 6 august ora 6.00 – vijelii puternice, grindină de medii și mari dimensiuni, averse torențiale

La început în Banat, Crișana, Maramureș, iar după-amiaza și noaptea mai ales în Transilvania, Oltenia, Moldova și Muntenia vor fi perioade cu vijelii puternice, cu rafale de peste 80-100 km/h, frecvente descărcări electrice, averse torențiale și grindină, îndeosebi de medii și mari dimensiuni.

Cantitățile de apă vor depăși 25-30 l/mp și pe alocuri 40-60 l/mp.

INFORMARE METEOROLOGICĂ: instabilitate atmosferică temporar accentuată – de vineri, 6 august, ora 10:00 până sâmbătă, 7 august, ora 10.00

În intervalul menționat, în estul și sud-estul țării, dar și în zonele montane, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin averse ce vor avea și caracter torențial, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii și grindină. Cantitățile de apă vor depăși pe alocuri 25-40 l/mp.

Joi, 5 august, este Cod Galben de caniculă în sudul și sud-estul țării – județele Mehedinți, Gorj, Dolj, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Brăila, Tulcea, Ialomița, Constanța și București. Disconfortul termic va fi ridicat și va fi caniculă, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime se vor situa între 34 și 38 de grade.

Tot joi, este Cod Portocaliu de caniculă în județele Olt, Teleorman, Giurgiu și Călărași. Disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime se vor situa între 38 şi 40 de grade.

sursă: meteoromania.ro

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

FOTO: Dezbatere publică la Blaj privind elaborarea propunerilor PUZ pentru construirea unui heliport. Cum arată în prezent zona

Publicat

Primăria municipiului Blaj organizează în data de 12 august o dezbatere publică privind elaborarea propunerilor Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru construirea unui heliport în extravilanul localității. 

Dezbaterea va avea loc la sediul Primăriei Blaj din Piața 1848 nr. 16, între orele 10:00 – 11:00. De asemenea, publicul este invitat să transmită observații și propuneri privind elaborarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) la sediul Primăriei Municipiului Blaj – Piaţa 1848, nr. 16, de luni până vineri, între orele 8:00-16:00, până în data de 22 august 2021.

Reamintim faptul că licitația pentru proiectarea și construirea unui heliport în municipiul Blaj a fost lansată în SEAP în data de 22 iunie.

Potrivit documentației, heliportul urmează să fie amenajat pe un teren de circa 9.600 mp, aflat pe partea stângă a DN 14B, la ieșire din Blaj spre Teiuș.

Pe heliport va putea ateriza elicopterul MI – 17 aflat în dotarea Inspectoratului General de Aviație al MAI – cel mai mare elicopter aflat în exploatare în România, dar și alte elicoptere din această clasă sau mai mici, atât de stat cât și private, ceea ce va permite executarea unor misiuni în folosul comunității și al regiunii.

Heliportul va putea fi utilizat atât pe timp de zi cât și pe timp de noapte.

Valoarea totală estimată este de 1.778.311,26 de lei, fără TVA.

foto: Primăria Blaj

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate