Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

CRĂCIUNUL, sărbătoarea naşterii lui Iisus celebrată de peste 2000 de ani. Petrecere în familie, brad împodobit, colinde şi cadouri de la ”Moșul” darnic și bun

Publicat

mos craciun foto: intera.roCrăciunul, una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii, celebrează de peste 2.000 de ani naşterea lui Iisus şi este prilej de a petrece în familie, lângă bradul împodobit, cu bucate tradiţionale, colinde şi daruri aşteptate atât de copii, cât şi de cei mari.

Primii creştini nu celebrau naşterea lui Iisus pe 25 decembrie, considerând că aceasta a avut loc în luna septembrie, odată cu Ros Hashana (sărbătoare din calendarul iudaic).

În anul 264, Saturnaliile au căzut pe 25 decembrie şi împăratul roman Aurelian a proclamat această dată „Natalis Solis Invicti”, festivalul naşterii invincibilului Soare.

În anul 320, papa Iuliu I a specificat pentru prima dată oficial data naşterii lui Iisus ca fiind 25 decembrie.

Citește și MESAJE de CRĂCIUN 2015. Urări de Sărbători pentru cei dragi. 150 de Mesaje de Crăciun. SMS pentru rude, colegi, șefi sau prieteni

În 325, împăratul Constantin cel Mare a desemnat oficial Crăciunul ca sărbătoare care celebrează naşterea lui Iisus. De asemenea, el a decis ca duminica să fie „zi sfântă” într-o săptămână de şapte zile şi a introdus Paştele cu dată variabilă.

Cu toate acestea, cele mai multe ţări nu au acceptat Crăciunul ca sărbătoare legală decât din secolul al XIX-lea. Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în imediata apropiere a solstiţiului de iarnă: în Franţa până în anul 1564, în Rusia până în vremea ţarului Petru cel Mare, iar în Ţările Române până la sfârşitul secolului al XIX-lea.

În Statele Unite, Alabama a fost primul stat care a adoptat Crăciunul ca sărbătoare legală, în 1836. Oklahoma a fost ultimul stat, în 1907.

Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Crăciun, colindatul, era pe vremuri interzis. Cel care a decis că muzica este nepotrivită pentru o zi solemnă cum este Crăciunul a fost Oliver Cromwell, care, în secolul al XVII-lea, a interzis colindele.

Cel mai vechi cântec creştin de Crăciun este „Jesus refulsit omnium”, compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea. Cea mai veche transcriere după un colind englezesc îi aparţine lui Ritson şi datează din 1410.

În 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anunţat cu o zi înaintea Crăciunului că orga bisericii sale s-a stricat şi nu poate fi reparată la timp pentru slujba de Crăciun. Foarte trist din această pricină, el s-a apucat să scrie trei piese care să poată fi cântate de cor şi acompaniate la chitară. Una dintre ele era „Silent Night, Holy Night”, care în prezent este cântată în peste 180 de limbi străine de milioane de persoane.

Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crăciun care se păstrează cel mai bine şi în satele româneşti. Pe lângă mesajul mistic, multe obiceiuri practicate în această zi sunt legate de cultul fertilităţii şi de atragerea binelui asupra gospodăriilor.

În unele sate se păstrează şi un alt obicei: cel mai în vârstă membru al familiei trebuie să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi date găinilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, că vor avea o recoltă foarte bună în anul următor dacă vor amesteca sămânţa pe care o vor pune în brazdă cu boabele folosite în ajun la primirea colindătorilor.

În satele de pe Valea Mureşului, Crăciunul este încă legat de anumite credinţe populare care se păstrează şi în prezent, iar obiceiul de a oferi daruri îşi are originile într-o legendă pe care numai bătrânii o mai cunosc.

În satul Hăpria, dacă primul care intră în casă de Crăciun este un bărbat, oamenii cred că este un semn de bunăstare şi sănătate pentru anul următor. Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii ţin masa întinsă toată noaptea și primesc colindători pe care îi cinstesc cu mâncare, băutură, cozonac și bani.

O altă poveste despre Crăciun, mai puţin cunoscută, spune că, în secolul al VII-lea, călugării foloseau forma triunghiulară a bradului pentru a descrie Sfânta Treime. În jurul anului 1500, oamenii au început să vadă în bradul de Crăciun un simbol al copacului din Paradis şi au atârnat în el mere roşii, simbol al păcatului originar. În secolul al XVI-lea, însă, familiile creştine au început să decoreze brazii cu hârtie colorată, fructe şi dulciuri. Dar mai înainte, în secolul al XII-lea, oamenii obişnuiau să atârne brazii de Crăciun în tavan, cu vârful în jos, ca simbol al creştinătăţii.

Reprezentările lui Moş Crăciun s-au schimbat de-a lungul vremii, astfel că între imaginea acestuia în vechea cultură populară – de frate mai bogat şi mai inimos al lui Moş Ajun – şi imaginea contemporană – de personaj iubit de copii – există mari diferenţe.

Tradiţiile contemporane despre „sfântul” Crăciun, despre Moşul „darnic şi bun”, „încărcat cu daruri multe” sunt printre puţinele influenţe livreşti pătrunse în cultura populară de la vest la est şi de la oraş la sat.

Din vechime se ştie că Maica Domnului, fiind cuprinsă de durerile naşterii, i-a cerut adăpost lui Moş Ajun. Motivând că este sărac, el a refuzat-o, dar i-a îndrumat paşii spre fratele lui mai mic şi mai bogat, Moş Crăciun. În unele legende populare şi colinde, Moş Ajun apare ca un cioban sau un baci la turmele fratelui său. În cultura populară românească, Crăciun apare ca personaj cu trăsături ambivalente: are puteri miraculoase, ca eroii şi zeii din basme, dar are şi calităţi tipic umane. El este bătrân (are o barbă lungă) şi bogat (de vreme ce are turme şi dare de mână).

Pe de altă parte, ideea de spiriduşi de Crăciun vine din credinţa străveche că gnomii păzeau casa omului de spiritele rele. Spiriduşii au fost iubiţi şi urâţi, pentru că, deşi uneori se purtau cu bunăvoinţă, puteau foarte uşor să se transforme în fiinţe răutăcioase şi nesuferite, atunci când nu erau trataţi cum se cuvine. Percepţia cea mai răspândită era că ei se purtau precum persoana cu care aveau de-a face, fiind fie răutăcioşi, fie drăguţi. În Evul Mediu, în loc să ofere daruri, spiriduşii mai degrabă aşteptau să le primească. Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiriduşii au devenit prieteni ai lui Moş Crăciun.

Scriitorii scandinavi, cum ar fi Thile, Toplius şi Rydberg, au combinat cele două trăsături oarecum contradictorii ale personajelor: ei îi prezentau pe spiriduşi puţin răutăcioşi, dar buni prieteni şi ajutoare de nădejde ale lui Moş Crăciun. Unii spun că sunt 13 spiriduşi, alţii sunt convinşi că este vorba de nouă, alţii – de şase. Într-o vreme se credea că Moş Crăciun şi spiriduşii săi se simt foarte bine în casa lor de la Polul Nord. În 1822, poetul american Clement Clark a publicat lucrarea „A Visit From St. Nicholas” (cunoscută şi ca „The Night Before Christmas”), în care el l-a descris pe Moş Crăciun ca pe un spiriduş bătrân şi blând, care zboară în jurul lumii într-o sanie trasă de opt reni. În 1885, Thomas Nast a desenat doi copii privind la o hartă a lumii şi urmărind călătoria Moşului de la Polul Nord în Statele Unite, deci se presupunea că acolo, în îndepărtatul Nord, locuieşte bătrânul cel bun. Dar în 1925 s-a descoperit că nu există reni la Polul Nord, aşa că toţi ochii s-au întors spre Finlanda, unde există multe astfel de animale.

În 1927, Markus Rautio, un prezentator de emisiuni pentru copii la postul naţional de radio finlandez, a declarat că Moşul locuieşte pe un munte în Laponia. Astăzi pare aproape sigur însă că Moş Crăciun şi cei 11 spiriduşi ai lui stau bine ascunşi undeva pe muntele Korvatunturi în Laponia, Finlanda, în apropiere de graniţa cu Rusia. Pepper Minstix, unul dintre spiriduşi, este paznicul credincios al satului lui Moş Crăciun.

Cum reuşeşte acesta să se mişte atât de repede, într-o noapte, din Laponia până în casele tuturor copiilor din lume? Cu foarte multă vreme în urmă, Moş Crăciun şi spiriduşii săi au descoperit formula specială, secretă, a prafului magic pentru reni, care îi face să zboare. Acest praf magic este împrăştiat peste fiecare ren cu puţin timp înainte de a pleca din Laponia, în ajunul Crăciunului. Este suficient pentru a-i face să zboare întreaga noapte în jurul lumii. Zborul este, de altfel, foarte rapid: aproape de viteza luminii.

Rudolph este cel mai celebru ren, fiind conducătorul celorlalţi opt, pe nume Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder, Prancer şi Vixen. Când Rudolph era pui, nasul său a fost atins de Magia Crăciunului şi de atunci este strălucitor şi roşu.

Pe teritoriul românesc, Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători ale creştinilor, printre care se mai numără Paştele şi Rusaliile.

În tradiţia populară se spune că Fecioara Maria trebuia să-l nască pe fiul lui Dumnezeu şi umbla, însoţită de Iosif, din casă în casă, rugând oamenii să-i ofere adăpost. Ajunsă la casa bătrânilor Crăciun şi Crăciunoaie, aceştia nu o primesc pentru a nu le „spurca” locuinţa prin naşterea unui copil conceput din greşeală. Ajunsă la capătul puterilor, Maria a intrat în ieslea vitelor, unde au apucat-o durerile naşterii. Crăciunoaia a auzit-o şi i s-a făcut milă, astfel încât a ajutat-o în rol de moaşă. Crăciun a aflat, s-a supărat şi i-a tăiat bătrânei mâinile, apoi, de frică, a fugit de acasă. Crăciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu apă, l-a încălzit şi l-a dus să spele copilul. Maria i-a zis să încerce apa şi când a băgat cioturile mâinilor, acestea au crescut la loc. În altă variantă a poveştii, Maria suflă peste mâinile Crăciunoaiei şi acestea cresc la loc.

În ajunul Crăciunului, copiii merg cu colindul şi cu Steaua, pentru a vesti naşterea lui Iisus. Originea colindelor, texte rituale dedicate Crăciunului şi Anului Nou, nu este cunoscută cu exactitate în istoria românilor. Înainte și în timpul sărbătorii se transmit mesaje de Crăciun și urări celor dragi și cunoștințelor. Crăciunul este considerat și un prilej de împăcare. Copiii merg la colindat, la casele frumos împodobite, cântând „Steaua sus răsare” şi „Bună dimineaţa la Moş Ajun!” şi alte cântece, şi sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi bani.

În ceea ce priveşte obiceiurile culinare, creştinii români obişnuiesc să ţină post timp de 40 de zile înainte de Crăciun, acesta încheindu-se în seara de Crăciun. Un moment gastronomic important care precedă Crăciunul este ziua de Ignat (20 decembrie), când se taie porcul şi se prepară mâncăruri specifice, precum cârnaţii, chişcă, tobă, răcituri, sarmalele, caltaboş, care, alături de tradiţionalul cozonac, vor sta pe masa de Crăciun.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ACTUALITATE

(P) ANUNȚ PUBLIC privind decizia etapei de încadrare SC BOSCH AUTOMOTIVE SRL, Blaj

Publicat

SC BOSCH AUTOMOTIVE SRL, Blaj, titular al proiectului ”Montare Sisteme de Panouri Fotovoltaice”, anunță publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către APM Alba, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul, ”Montare Sisteme de Panouri Fotovoltaice”  propus a fi amplasat pe acoperisul cladirii BljP 110, str.Aurel Vlaicu, nr.2, Blaj.

Proiectul deciziei de încadrare și motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul autorității competente pentru protecția mediului Alba, din Alba Iulia str. Lalelelor nr. 7B, în zilele de luni – joi, între orele 09.00 – 14.00 si vineri intre orele 09.00 – 13.00, precum și la următoarea adresă de internet apmab.anpm.ro.

Publicul interesat poate înainta comentarii/observații la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la data publicării anunțului pe pagina de internet a autorității competente pentru protecția mediului.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

FOTO: A început amenajarea unui skate park la Aiud. Spații de agrement cu dotări de ultimă oră și WIFI

Publicat

Municipiul Aiud va avea un skate park, grație unui proiect european obținut de primărie, în valoare de 6,8 milioane de lei. 

”Iubitorii de skate ne-au solicitat în repetate rânduri amenajarea unui Skate Park la Aiud, cu piste și rampe specifice, iar noi ne bucurăm să le comunicăm faptul că pe strada Avram Iancu (zona fostului cartodrom) se pregătește peretele de rezistență a pistei de skateboard, iar în paralel, au fost comandate elementele care țin de amenajarea skate parkului” au transmis reprezentanții primăriei.

Proiectul este finanțat din fonduri europene, iar în cadrul acestuia vor fi amenajate două zone de agrement în municipiul Aiud – pe str. Avram Iancu și pe str. Ecaterina Varga.

Suprafața zonelor verzi din municipiul Aiud va crește cu 1,3 hectare, mai spun reprezentanții primăriei.

Vor fi create spații publice de agrement și recreere dotate într-o manieră modernă, eco-eficientă și protectivă, accesibilă publicului larg și celui cu dizabilități diverse, cu următoarele categorii de mobilier urban: suporți pentru biciclete, cișmele de apă potabilă, ecran de proiecție, zona de labirint, pistă pentru role, patinoar, scenă, pistă skate, pistă bicicliști, loc de joacă pentru copii, sistem artezian, bănci, WIFI etc.

Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020 și are o valoare totală de 6.870.194,26 lei.

Citeste mai mult
Publicitate

CÂMPENI

O porțiune de 2 kilometri dintr-o stradă din orașul Câmpeni va fi asfaltată printr-o investiție de peste 5,6 milioane de lei

Publicat

Un tronson de 2 kilometri dintr-o stradă din orașul Câmpeni, ce face legătura cu DN 75, spre Mihoiești, urmează să fie modernizat și asfaltat. Valoarea totală a lucrărilor este de peste 5,6 milioane de lei, fără TVA. 

Primăria Câmpeni a lansat marți, 5 iulie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru lucrări de modernizare a străzii Horea – drum Mihoiești, din cadrul proiectului „Îmbunătățirea calității vieții populației din orașul Câmpeni”.

Valoarea totală estimată a lucrărilor este de 5.695.941,58 de lei, fără TVA. 

Potrivit documentației, lucrarea vizează modernizarea unei porțiuni de 2 km din strada Horea, de la km 1+275 până la km 3+275. Strada are originea în intersecția străzii Calea Turzii cu strada Revoluția 1848 – DC 96 și a fost modernizată anterior de la km 0+000 până la km 1+275.

Tronsonul strada Horea – drum Mihoiești urmează să fie asfaltat, soluția tehnică proiectată fiind următoarea:

  • lățimea părții carosabile: între 4 și 5,5 metri
  • ampriza medie a străzii: 7,2 metri
  • accese auto: 531 mp
  • lățimea trotuarelor: între 0,3 – 2 metri
  • zid de sprijin din beton armat: 18 metri
  • parapet direcțional semigreu: 453 metri
  • parapet pietonal: 254 metri
  • fundație adâncită de parapet: 160 metri
  • podețe: 3 bucăți cu lungimea între 6,2 și 6,3 metri, cu diametrul de 600 mm
  • rigolă carosabilă: 13 metri

Pentru evitarea exproprierilor, traseul străzii existente se păstrează în plan. Acesta este alcătuit dintr-o succesiune de aliniamente și curbe, viteza de proiectare luată în calcul fiind de 25 km/h.

Structura rutieră propusă este următoarea:

  • 4 cm strat de uzură BA16
  • 6 cm strat de legătură BAD22,4
  • 16 cm strat de bază din piatră spartă
  • 30 cm strat de fundație din balast
  • 7 cm strat de nisip cu rol de separație și anticontaminant

Se propune realizarea de trotuare, pe ambele părți ale străzii, unde este posibil. Acestea urmează să fie separate de partea carosabilă prin borduri de beton.

Structura trotuarului este următoarea:

  • 6 cm strat de uzură din pavele autoblocante
  • 4 cm strat de egalizare din nisip
  • 10 cm strat din piatră spartă
  • 15 cm strat de balast

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Clădirea noului liceu tehnologic din Sebeș prinde formă: a fost turnat planșeul peste subsol. Cum va arăta la final

Publicat

Noul liceu tehnologic de la Sebeș prinde formă, anunță reprezentanții administrației locale. Miercuri a fost turnat planșeul peste subsol, estimându-se că până la finalul anului vor fi încheiate lucrările de zidărie, astfel încât, în sezonul rece să se poată interveni pentru amenajările interioare.   

Este unul dintre cele mai mari proiecte finanțate din fonduri europene derulate de : 27.308.048,99 lei (prin Programul POR 2014-2020).

Conform contractului adjudecat prin licitație publică de compania Lincoln Plus, termenul de finalizare este 30 noiembrie 2023.

Va rezulta o clădire nouă și modernă pentru Liceul Tehnologic Sebeș, care va cuprinde: 34 de săli de clasă, 3 laboratoare de informatică, un laborator de fizică, un laborator de mecanică, un laborator de chimie, o sală profesorală, o sală de festivități, o sală de sport, realizarea sistemului de încălzire centralizat, amenajarea curții și a terenului aferent liceului, amenajarea terenului de sport în curtea liceului, branșamentele la rețelele de utilități.

Așa va arăta noul liceu tehnologic din Sebeș

De noua clădire vor beneficia cei 777 de actuali elevi, urmând ca unitatea școlară să crească până la numărul de 900 de elevi.

„În mod simbolic, la temelia noii clădiri am zidit memoriile academicianului Dorin Pavel, «Arhitectura apelor», ca un omagiu adus părintelui hidroenergeticii românești, o mare personalitate a acestor locuri, urmând ca acesta să fie și mentorul generațiilor de tineri care vor studia la noul liceu tehnologic de la Sebeș”, a transmis primarul Dorin Nistor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax