Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: A început Postul, primiți cu colinda? Cum este sărbătorit Crăciunul în diferite zone ale României


Publicat

Cea mai așteptată sărbătoare a românilor se apropie. Crăciunul ne oferă posibilitatea să fim mai buni, să fim mai aproape de cei pe care-i iubim și nu în ultimul rând ne apropie de credință. Dacă bradul este deja consacrat pentru fiecare creștin în pragul Crăciunului, există anumite obiceiuri care diferă de la zonă la zonă. 

Și pentru că deja este voie să se colinde, vă propunem să intrăm împreună în atmosferă cu o selecție de colinde care au răsunat anii trecuți în Piața Cetății din Alba Iulia. 

Vezi și: VIDEO: Cea mai frumoasă colindă de Crăciun. Tânăra artistă care a electrizat Piața Cetății din Alba Iulia

Obiceiuri de Crăciun în Ardeal

Obiceiurile străvechi sunt încă respectate în multe sate din Transilvania. În seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziua, cete de copii merg din casă în casă cu colinda: Moș-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindișul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun.

În unele părţi din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc pițerei sau pizerei. După credinţă populară, ei sunt purtători de noroc şi fericire. Colindele copiilor sunt scurte şi au menirea de a ura belşug gazdelor care îi aşteaptă cu mesele întinse şi de a le vesti sărbătoarea Naşterii Mântuitorului.

Vezi și o interpretare de excepție a coralei Armonia din Constanța – VIDEO: Cea mai frumoasă interpretare de Crăciun. ”Dacă-n fiecare zi, Crăciunul ar veni, ce bucurie-ar fi”

În Ardeal, sărbătorile de Crăciun începeau de la Sf. Nicolae (6 decembrie), când fetele se adunau în grup, încă din seara de 5 decembrie, şi frământau plăcintele care vor fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, nici un minut mai devreme sau mai târziu, năvăleau flăcăii şi se încingea petrecerea, cu glume şi lapte parfumat.

Tot în Transilvania se obişnuieşte ca în noaptea de Crăciun, la un semn al diacului, mirenii să arunce cu boabe de porumb strigând: „Rod în cucuruzi!”.

Obiceiuri de Crăciun în Maramureș                

Maramureşul este foarte bogat în obiceiuri şi de tradiţii de sărbători, mai ales în preajma Crăciunului. Astfel, cu o zi înainte de Crăciun, sătenii pun într-o găleată cu apă o potcoavă. Primul va bea gospodarul, apoi o va da vitelor, pentru că acestea să fie tari ca fierul. Găinilor li se va da de mâncare din ciur sau sita, că în anii următori să facă ouă mai multe. Ciobanii aşează sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în acel loc până la „Alesul oilor”. Atunci îl scot, îl macină şi îl amestecă cu tărâţe, după care îl dau oilor, pentru că turma să sporească.

Hornurile se curată, iar funinginea se pune la rădăcina pomilor, pentru a avea un rod mai bogat. În Ajun în Maramureş grajdurile se ung cu usturoi, pentru a alunga strigoii şi duhurile necurate.

Tot în Ajunul Crăciunului, în satele din Maramureş, primii care pleacă la colindat sunt copiii. Cu trăistuţele la gât, aceştia merg pe la case ca să anunţe marele eveniment care se va produce, iar în schimbul colindei lor se obisnuiste să se ofere colaci, nuci, mere.

Se umbla cu „Steaua” sau cu „Capra” al cărei joc (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine, a fost o ceremonie gravă. Copiii îşi confecţionează din timp obiectele necesare, improvizând cu ce găsesc prin sertarele mamelor, mai ales că „steaua” cu care se merge la colindat trebuie să fie neapărat strălucitoare, iar „capra”, cât mai înzorzonata şi gălăgioasă.

„Vicliemul” sau „Irozii” reprezintă datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban, şi este specifică Maramureşului.

În dimineaţa de Crăciun în Maramureş se zice că e bine să ne spălăm pe fata cu apă curgătoare, luată anume dintr-o vale, în care punem şi o monedă de argint pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de bube şi beteşuguri, care vor merge pe vale în jos.

Din seara de Crăciun, până la Anul Nou, fetele care doresc să-şi cunoască viitorul lor ursit iau puţină mâncare şi o pun într-o ulcică. Apoi, în seara de Anul Nou, înconjoară casa de nouă ori, iar a noua oară, uitându-se pe fereastră, îl văd pe cel sortit mâncând din ulcica.

Obiceiuri de Crăciun în Bucovina

În Bucovina, Crăciunul este sărbătoarea care se păstrează, poate, mai mult decât în alte părţi, fără mari abateri de la tradiţie. În preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate prin sat, deoarece se consideră că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă.

În ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furcă de tors sau să introducă o piatră în cuptor, crezând că îndepărtează, în acest fel, şerpii din preajma gospodăriei.

În dimineaţa aceleiaşi zile se obişnuia, până de curând, că femeia să iasă afară, cu mâinile pline de aluat, să meargă în livada şi să atingă fiecare pom zicând: „cum sunt mâinile mele pline cu aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod la anul”.

În Bucovina, colindatul este nu numai o datină ci, prin modul de organizare, a devenit o adevărată instituţie, cu legi şi reguli specifice. Copiii şi tinerii se întrunesc, din timp, în grupuri de câte 6 persoane, pentru alcătuirea viitoarelor cete, selecţia făcându-se în funcţie de categoria socială, afinităţile personale, calităţile morale sau gradele de rudenie.

Tot din timp se alege şi conducătorul cetei – numit vătaf, calfa sau turc – ce trebuie să fie un bun organizator, să aibă autoritate asupra tinerilor, să aibă o conduită morală ireproşabilă şi să fie un bun dansator.

Poate cel mai important moment în derularea sărbătorii Crăciunului este seara de ajun, atunci când se pregăteşte o masă specială numită „masa de ajun” şi încep colindele.

Pregătirea mesei de ajun începea în primele ore ale dimineţii, când gospodinele coceau colacii. Colacii Crăciunului se făceau în formă de 8 şi se păstrau până primăvara când se afumau şi se tămâiau boii şi plugul înainte de pornitul la arăt, apoi colacii erau mâncaţi de plugari în ţărână.

Tot acum erau preparate douăsprezece feluri de mâncare de post (grâu pişat şi fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, borş de bureţi, fasole fiartă şi „sleită” etc), precum şi mâncăruri din peste. Bucatele erau aşezate pe masa din „casa cea mare”, după ce pe aceasta se aşternea cea mai frumoasă faţă de masă.

Familia se aşeză şi se ridică în acelaşi timp de la masă, în semn de deplină înţelegere şi unitate. Există interdicţia de a se consuma în întregime cele douăsprezece feluri de mâncare, resturile fiind păstrate pe masă până la Bobotează, când sunt puse în hrana animalelor sau erau aşezate într-o farfurie în fereastră, alături de un pahar cu apă, pentru spiritele morţilor.

Obiceiul mesei de Ajun, ce are înţelesuri profunde şi definitorii pentru lumea rurală tradiţională, formată din plugari şi păstori, se mai păstrează, izolat, în satele de munte din Bucovina. Colindatul, însă, moment culminant al Crăciunului, s-a păstrat cu multă acurateţe în majoritatea comunităţilor bucovinene. Datina este deschisă de către copii, care, în jurul prânzului, în grupuri mici, încep colindul, trecând, pe rând, pe la toate casele. În trecut, micii colindători, înainte de a pleca să vestească Naşterea lui Iisus, se strângeau în cete pentru a-şi cere iertare unii de la alţii.

Odată cu lăsarea întunericului, satele sunt animate de colindele cetelor de flăcăi care străbat uliţele, de la un capăt la altul al satului, pe întreg parcursul nopţii. Tinerii se îmbrăca şi astăzi în costume de iarnă tradiţionale, cu sumane sau cojoace, şi au căciulile împodobite cu mirt şi muscate. Şeful cetei are căciula împodobită cu panglici multicolore, ca semn distinctiv.

În unele localităţi, concomitent cu cetele de colindători se deplasează cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” – care prin joc, gesturi şi dialog transmit, în viziune proprie, principiul fertilităţii, ca un preambul al Anului Nou.

Obiceiuri de Crăciun în Moldova

În Moldova se zice că spre Crăciun se pun din toate mâncărurile într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, dar nu trebuie nimeni să guste din mâncare, căci noaptea vine ursitorul, degusta şi atunci îl vezi prin fereastră.

Păgânii credeau că grânele au un spirit pe care, de obicei, îl identificau cu un animal, astfel se explică o serie de credinţei şi superstiţii. De exemplu, în Bucovina şi în Moldova, din turtele făcute de Crăciun se păstrează până primăvara când sunt puse între coarnele vitelor când pornesc la arăt. Se spune că aceşti colaci, care se fac de Crăciun, trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Lună.

În Botoşani nu se dă nimic din casă în ziua de Ajun, nici gunoiul nu se aruncă din casă; nu se împrumuta nimic. În ajunul Crăciunului şi al Bobotezei, se ia din toate mâncărurile de deasupra: grâu, găluşte etc., iar apoi şi două plăcinte, una o dai întâi argatului care e la vite, dar trebuie să fie mâncăcios, ca apoi mănâncă bine vitele peste an şi cealaltă o rupi în bucăţele s-o dumici în mâncarea vitelor.

Obiceiuri de Crăciun în Banat           

Spaţiu prin excelenţă multicultural, Banatul ne surprinde prin multitudinea de tradiţii şi obiceiuri înrădăcinate în zonă. Excepţie nu face nici Sărbătoarea Crăciunului, de care sunt legate credinţe populare vechi specifice fiecărei etnii ce coabitează aici.

Una dintre cele mai importante festivităţi ale Crăciunului românesc o reprezintă colindul. În unele sate din Timiş, tradiţiile vechi de secole se mai păstrează şi astăzi, aşa că la colindat, din casă în casă, merg atât copiii, cât şi cetele de tineri, numiţi “piţărăi”. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg cu „Steaua”, amintind de astrul pe care l-au urmat Cei Trei Magi pentru a ajunge la locul unde s-a născut Pruncul Iisus. Un alt obicei este cel al „Viflaimului” sau „Irozii”, reprezentând o scenetă prin care copiii refac, în casa sau în curtea gazdei, povestea naşterii lui Iisus. Tradiţia spune că cel care primeşte colindul va fi binecuvântat şi va avea numai noroc în anul care vine, un semn de bunăstare fiind şi dacă prima persoană care intră în casă de Crăciun este un bărbat.

În unele sate se păstrează şi un alt obicei: cel mai în vârstă membru al familiei trebuie să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi amestecate cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă, vor avea o recoltă foarte bună în anul următor.

Tot în Banat, există şi obiceiul ca sub faţa de masă pe care se vor aşeza bucatele sărbătoreşti, să se pună fire de fân şi seminţe de grâu, porumb sau floarea-soarelui, care se dau apoi la vite, ca să aibă casa linişte şi bogăţie.

Obiceiuri de Crăciun în Dobrogea   

Sărbătorile de iarnă la români au încă obiceiuri şi tradiţii bine conservate. Toate sărbătorile sunt însoţite de datini care pot fi laice sau păgâne (Anul Nou), ce reflectă obiceiurile de muncă sau ţin de relaţia om – natură, dar şi de datini creştine şi reprezintă relaţia dintre om şi divinitate (Crăciunul). Ca în orice altă zonă a ţării, în Dobrogea se întâlnesc câteva obiceiuri specifice.

Reprezentantul Muzeului de Artă Populară din Constanţa, muzeograful Ioana Tompea, spune că în Dobrogea obiceiurile de Crăciun au un fond comun cu celelalte zone ale ţării, pentru că foarte multe au pătruns în această zonă prin transhumanţă, ca şi prin politica de colonizare a statului din cele trei valuri venite din Muntenia, Moldova şi Oltenia.

Obiceiul colindatului, care este forma de manifestare specifică sărbătorii creştine a Naşterii Domnului, cunoaşte şi în Dobrogea, mai ales în satele româneşti tradiţionale de pe limesul dunărean de la Ostrov la Seimeni şi Topalu, o puternică tendinţă de conservare, chiar dacă nu înregistrează o diversitate a repertoriului ca-n alte zone etnografice ale ţării. În majoritatea satelor dobrogene, colindatul copiilor începe în după-amiaza Ajunului de Crăciun şi îl precede colindatul flăcăilor.

De obicei, copiii colindă în dimineaţa Ajunului de Crăciun până la prânz. La Aliman, Cochirleni, Rasova, Ciobanu, Gârliciu, Seimenii, Seimenii Mici şi în general pe limesul dunărean colindatul începe dis-de-dimineaţă, înaintea apariţiei zorilor, şi se termină a doua zi, când se luminează bine.

Colindele copiilor sunt scurte şi hazlii, vestesc sărbătoarea, urează belşug şi sănătate şi mai ales cer daruri, pe care gospodinele le pregătesc din timp: colăcei, fructe şi, bineînţeles, bani. Un asemenea colind, vechi de peste un secol şi care a fost înlocuit recent de „Bună dimineaţa la Moş Ajun“, se mai întâlneşte numai în localităţile constănţene Rasova şi Băneasa, este „Chitii – Mitii“ (Chitii – mitii după sac/ Zgâii ochii la colac, Daţi colacu’ şi hornacu/ Că plecăm la altă casă/ Că e fata mai frumoasă/ Şi slănina mai gustoasă). Copiii din Dobrogea mai au câteva colinde specifice precum „Bună dimineaţa“, „Raza soarelui“ şi „Portocala“, care, de asemenea, au texte adaptate vârstei colindătorilor.

Tot în Ajunul Crăciunului şi flăcăii merg la colindat odată cu lăsarea serii. Aceştia se constituie, încă de la Lăsatul Secului, în cete de câte 2-4 persoane pentru fiecare sat şi încep să colinde odată cu lăsarea întunericului de la casa preotului, unde se cântă un colind specific „Colindul de preot“, urmat de colinde obişnuite: „Colindatul de cu seară“, „Sus în slava cerului“, „Colindul cel mare“, etc.

Repertoriul cetelor de flăcăi este foarte bogat şi cuprinde colinde religioase şi laice: colinde de casă cu caracter general, colinde de fecior şi fată mare, colinde pentru tineri căsătoriţi, colinde legate de diferite ocupaţii: pescari şi ciobani. Gazdele răsplătesc pe fiecare membru al echipei de colindători cu cozonac, gogoşi şi ţuică fiartă. La Oltina, pe de altă parte, există obiceiul de a se împleti coroniţe de flori nemuritoare pe care gazdele cu fete de măritat le dăruiau anumitor flăcăi din ceată.

sursa: silverhand.ro

Foto: Mediafax.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Florin Roman: Am fost bălăcărit ani în șir pentru că am crezut în Sebeș-Turda. Pe unii dintre contestatari îi văd la inaugurare

Publicat

dumitrel

Deputatul de Alba, Florin Roman, a postat pe contul său de Facebook un mesaj legat de începutul proiectului Autostrăzii Sebeș-Turda. 

Proiectul a fost prezentat în urmă cu 8 ani, la sediul Consiliului Județean Alba, de Florin Roman și Ion Dumitrel, pe atunci colegi la conducerea instituției.

”Am fost bălăcărit, ironizat ani în șir pentru că am crezut în Sebeș-Turda! Azi vă spun că a meritat! Marea veselie este să-i văd chiar pe unii din contestatari la autostradă” a scris pe contul său, Florin Roman, fără să indice la cine face referire.

Postarea lui Florin Roman:

”Asa a început istoria autostrăzii Sebeș-Turda. Cu o strângere de mâna între doi oameni, care au făcut întotdeauna echipă: Dumitrel și Roman!

Am îndrăznit să visăm în 2012 și azi vedem că doar oamenii îndrăzneți înving! Am eliberat certificatul de urbanism cu toate avizele în timp record și am obținut finanțarea pe primul exercitiu financiar!

Am fost bălăcărit, ironizat ani în șir pentru că am crezut în Sebeș-Turda! Azi vă spun că a meritat! Marea veselie este să-i văd chiar pe unii din contestatari la autostradă:))!

Am fost mai tineri, acum anii au mai trecut: dar harta de atunci este acum realitate! Iar Roman și Dumitrel au rămas aceiași oameni! Vă mulțumesc celor care ați crezut în noi!”

Lotul 2 al Autostrăzii Sebeș Turda a fost inaugurat joi în prezența ministrului Transporturilor, Lucian Bode. Organizatorii evenimentului l-au invitat pe primarul din Sebeș, Dorin Nistor (PNL), dar nu și pe cel din Alba Iulia, Gabriel Pleșa (USR PLUS).

Florin Roman nu a precizat în postare cine l-a ironizat, dar ar putea fi vorba chiar unul dintre actualii săi colegi, europalamentarul Mircea Hava, prezent la tăierea panglicii.

La momentul respectiv, Hava declara în ziarul Unirea că ”subiectul este mult prea discutat, mai ales că se află într-o fază în care nu s-a stabilit un traseu definitiv, iar acest lucru se datorează faptului că cineva vrea tot timpul să iasă pe sticlă”, făcând referire la vicepreședintele de atunci al Consiliului Județean Alba, Florin Roman.

„Uitaţi-vă unde am ajuns dacă cineva vrea tot timpul să iasă pe sticlă. Deja vorbim prea mult de subiectul ăsta. Toate lucrurile au fost ca o avalanşă. Am ajuns într-un hal nu de populism, ci de tembelism pentru că cineva vorbeşte fără ştie, le ia din zbor, le trânteşte şi toată lumea este pe spate. Suntem ca în povestea aia cu maimuţa care se urcă în copac şi se scarpină până îi dă sângele iar ceilalţi n-au ce face, stau sub copac, se uită în sus şi stau să le picure sângele pe nas. Toţi avem orgolii însă hai să punem osul la treabă şi să facem ce e de făcut”, a declarat atunci Mircea Hava, Ziarului Unirea.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

LOCURI de MUNCĂ în ALBA: 145 posturi în Alba Iulia, Aiud, Blaj, Câmpeni, Cugir și Sebeș. Oferta completă prin AJOFM

Publicat

bursa locuri munca

Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Alba a transmis oferta de locuri de muncă disponibile în județul Alba, la data de 3 decembrie.

Sunt vacante 145 locuri de muncă în județul Alba, în mai multe domenii.

OFERTA de locuri de muncă prin AJOFM ALBA:

Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Alba Iulia – 0258 831 137

Angajator – post vacant – nr. locuri / telefon mobil

PEMA ELECTROTEHNIC SRL – muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor – 10 – 0258806924

PEMA ELECTROTEHNIC SRL – confectioner cablaje auto – 5 – 0258806924

PEMA ELECTROTEHNIC SRL – tehnician electronica – 1 – 0258806924

PEMA ELECTROTEHNIC SRL – electrician echipamente electrice si energetice – 2 – 0258806924

SC ALBACOM BIZ SRL – manipulant marfuri – 3 – 0258830053

MEDIS ART CONSTRUCT SRL – dulgher (exclusiv restaurator) – 1 – 0740135118

ASOCIATIA TRANSILVANIA SENIOR – infirmier/infirmiera – 2 – 0788364937

ASOCIATIA TRANSILVANIA SENIOR – asistent medical generalist – 1 – 0788364937

ONELIFT ASCENSEUR – functionar administrativ – 1 – 0740001547

YASIN SIMSEK TRANS SRL – conducator auto transport rutier de marfuri – 2 – 0743455963

ROMANIAN SECURITY SYSTEMS SRL – agent de securitate – 2 – 0786590242

ROMANIAN SECURITY SYSTEMS SRL – agent de securitate intervenție – 10 – 0786590242

AUTOVALEX SERVICE SRL – mecanic auto – 1 – 0744140557

CAMINUL PENTRUPERSOANE VARSTNICE ALBA IULIA – bucatar – 2 – 0258834315

SEWS SRL – muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor – 50 – 0258805100

AJOFM Alba – Punct de lucru Aiud – 0725 225 882

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Când va fi completă A10. Ministrul Transporturilor a anunțat noul termen de finalizare a lotului doi al Autostrăzii Sebeș-Turda

Publicat

Lotul doi al Autostrăzii Sebeș-Turda va fi finalizat până în la sfârșitul lunii mai a anului viitor. Tot atunci, ar trebui ca Autostrada Sebeș-Turda să fie completă. 

Anunțul a fost făcut în premieră de ministrul Transporturilor, Lucian Bode, cu prilejul inaugurării lotului 1, dat în trafic joi, 3 decembrie. 

Ministrul a adăugat că lotul 2 al autostrăzii ”nu reprezintă o mândrie nici pentru CNAIR, nici pentru constructor”.

Lotul 2 din autostrada A10, între Alba Iulia (Sântimbru) și Aiud, de 24,25 km, este la stadiu de 78%, iar autoritățile estimează că lucrările vor fi finalizate și se va da în circulație anul viitor în primăvară.

Lot 2: Sântimbru (Alba Iulia) – Aiud (Rădești); 24,25 km, de la km 17+000 la km 41+250; proiectul include nod rutier la Teiuş (km 26)

Antreprenor: Asocierea Aktor Technical Societe Anonyme (Aktor S.A.) – S.C. Euro Construct Trading 98 S.R.L.

Valoare proiect: 549.332.493,62 lei fără TVA (din care 466.932.619,58 – lei Fonduri Coeziune 85% şi 82.399.874,04 lei Guvernul României 15%)

Data începerii (proiect): 2.12.2014 (perioada execuţie iniţială: 4 luni pentru realizarea Proiectului Tehnic, până la data de 2.04.2015, 18 luni pentru execuţie, până la 2.10.2016; perioada de garanţie: 48 luni)

Contract supervizare inginer Asocierea SC KAPPA – Arhchitects & Engineers SRL – SALFO & Associates SA: 5.719.331,21 lei fără TVA

Data finalizării (proiect): 30.11.2020 / contract proiectare și execuție cu întârzieri majore înregistrate; a fost acordată de către inginer o extensie de timp

Stadiu fizic: 78.00% (noiembrie 2020)

Pe lotul 2, în 2017, avansul de lucrări a fost de aproape 30%. La începutul anului 2017, lucrările erau la stadiu de 15% şi în decembrie 2017 ajunseseră la 44%. În august 2018, se ajunsese doar la 45,69%. În aprilie 2019, stadiul lucrărilor era de 49,5%. În ianuarie 2020 era la 61,5%, în luna mai 2020, stadiul lucrărilor era de 67,1%.

Stadiu financiar: 68.00% (noiembrie 2020)

Dată deschidere (estimat) 31 decembrie 2020. actualizat mai 2021

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LIVE VIDEO: DECLARAȚII și explicații la deschiderea Lotului I al Autostrăzii Sebeș-Turda. Este prezent ministrul Transporturilor

Publicat

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode și alți oficiali fac declarații la deschiderea Lotului I al Autostrăzii Sebeș-Turda. 

Reprezentantul constructorului italian (Impressa Pizzarotti) a spus că autostrada este finalizată și a prezentat o serie de date tehnice. De asemenea, le-a mulțumit colaboratorilor și subcontractorilor.

Declarații Lucian Bode:

”Faptul că azi reușim să dăm în trafic un obiectiv de infrastructură mare mult așteptat de români este rezultatul unei munci asidue, a unei implicări serioase a CNAIR, a antreprenorului, a subcontractorilor acestuia și este dovada că pentru guvernul liberal infrastructura este o prioritate.

Concluzia este doar una: se poate și în România.

Antreprenorul s-a mobilizat exemplar, pentru asta îi mulțumesc.

Am urmărit cu atenție cum evoluează acest proiect.

Am alocat resursele necesare, umane, financiare și logistice astfel încât parcursul proiectelor să fie predictibil.

Unul dintre obiectivele prioritare fixate de guvernul liberal este să luăm măsurile necesare de creștere a capacității instituțiilor statului”.

Cu referire la acest lucru, Bode a spus că mutarea a patru stâlpi pe acest loc a durat patru ani, ceea ce arată modul în care colaborează instituțiile statului.

Ministrul a adăugat că lotul 2 al autostrăzii ”nu reprezintă o mândrie nici pentru CNAIR, nici pentru constructor”.

Sfârșitul lunii mai a anului viitor ar fi termenul pentru finalizarea completă a autostrăzii Sebeș-Turda, inclusiv a lotului 2.

De la deschiderea lotului 1 al Autostrăzii Sebeș- Turda a lipsit deputatul Florin Roman, omul care s-a luptat încă din 2012 pentru construirea acestei autostrăzi. Reacția acestuia o puteți citi aiciFlorin Roman: Am fost bălăcărit ani în șir pentru că am crezut în Sebeș-Turda. Pe unii dintre contestatari îi văd la inaugurare

Date generale proiect lot 1 A10 Sebeș-Turda

Denumirea Obiectivului: PROIECTARE ȘI EXECUȚIE AUTOSTRADA SEBEŞ – TURDA. LOT 1 km 0+000 – km 17+000

Beneficiar: Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România

Amplasamentul: Judeţul Alba

Antreprenor General: Asocierea Impresa Pizzarotti & C SpA – SC Pomponio Construcţii SRL

Proiectant General: Impresa Pizzarotti & C SpA

Experţi de specialitate: IPTANA SA – pentru lucrări de drum, de mediu, hidrotehnice;

A.I.erre Engineering S.r.L. – proiectarea structurală a lucrărilor de artă;

Studio Geotecnico Italiano S.r.l. – studiile geotehnice și pentru proiectarea geotehnică a lucrărilor de arta, a corpului autostrăzii, a lucrărilor de consolidare, a sistemelor de fundare a lucrărilor.

Împărțirea proiectului în secțiuni

Întregul Lot 1 a fost structurat în trei secţiuni de proiectare distincte:

  • Secţiunea A – toate lucrările cuprinse în intervalul km 0+300 – km 14+000;
  • Secţiunea B – toate lucrările cuprinse în intervalul km 14+000 – km 17+000;
  • Secţiunea C – toate lucrările cuprinse în intervalul km 0+000 – km 0+300 și cele aferente Nodului Rutier Sebeş.
    pentru care s-au obtinut Autorizatii de Construire astfel:

Secţiunea A

etapa 1 – A.C. Etapa I – nr.14 din 28.06.2016,

etapa 2 – A.C. Etapa II – nr.72 din 21.12.2017,

Secţiunea B

etapa 1 – A.C. Etapa I – nr. 55 din 04.10.2017,

etapa 2 – A.C. Etapa II – nr. 15 din 05.04.2018,

Secţiunea C

etapa 1 – A.C. Etapa I – nr. 08 din 16.02.2018,

etapa 2 – A.C. Etapa II – nr. 77 din 08.08.2108,

Categoria de importanță a obiectivului

Conform legislatiei în vigoare – HG 766/97 – Autostrada Sebes – Turda, Lot 1, Km 0+000 – 17+000 se încadrează în categoria de importanţă “B” deosebită și conform Ordinului 45/98 lucrările proiectate se încadrează în clasa tehnică I (autostrăzi).

Amenajarea în plan

Desprinderea din Autostrada A1, Sibiu – Orăştie, a Autostrăzii Sebeş – Turda se realizează printr-un Nod Rutier de mare viteză, specific intersecţiilor dintre două autostrăzi (nod de tip A).

Nodul Rutier are 6 bretele, acestea asigurând preluarea şi dirijarea tuturor fluxurilor de trafic, pe toate direcţiile. Patru din acestea fac legatura directă între cele două autostrăzi, A1 și A10, și au câte două benzi pe sens, iar bretelele 5 și 6 realizează legatura cu nodul existent Lancrăm, și au câte o bandă pe sens.

Nodul rutier a fost amplasat între două noduri existente ale Autostrăzii A1:

  • Nodul Rutier Lancrăm (dispus la intersecţia dintre A1 şi DN 1).
  • Nodul Rutier Sebeş Vest (dispus la intersecţia dintre A1 şi DN 7).
  • Realizarea nodului rutier presupune realizarea unor pasaje de supratraversare a Autostrăzii A1.

De asemenea, în zona de amplasare a nodului rutier trebuie semnalată prezenţa căii ferate magistrale CF L210 Sibiu – Vintu de Jos, între staţiile CF Sebes – Vintu de Jos și amplasarea viitoarei linii de cale ferată privată a Holzindustrie.

Viteza de circulație pe bretelele ce asigură legătura între cele două autostrăzi este de 80 km/h, iar pentru bretele 5 și 6, ce asigură legătura cu nodul Lancrăm, este de 40 km/h.

Începutul traseului Autostrăzii Sebeș – Turda, km 0+000 se află pe teritoriul administrativ al Municipiului Sebeș, în partea de nord, nord-vest a acestuia. În acest punct Autostrada Sebeş – Turda se desprinde, printr-un nod rutier, Nodului rutier Sebeș, din Autostrada A1. La km 0+100 autostrada este supratraversată de un drum comunal, prin intermediul unui pasaj.

După desprinderea din Autostrada A1 și unirea celor două direcții, în zona km 0+300 traseul autostrăzii străbate o zonă plată, prin nord-vestul localităţii Lancrăm, urmând ca în zona km 1+450 să intersecteze drumul național DN 1 (E 81), prin intermediul unui pasaj pe DN1 peste autostradă la km 1+495 cu lungimea de 78.96 m.

Traseul autostrăzii se înscrie pe un aliniament sud-vest – nord-est, pentru ca în zona km 3+050 să traverseze râul Sebeș, prin intermediul unui pod la km 3+124, cu o lungime de 144 m. Imediat după traversarea râului Sebeș, traseul autostrăzii pătrunde în aria administrativă a Municipiului Alba Iulia.

În cadrul secțiunii A este prevazută realizarea a două parcări de scurtă durata, câte una pentru fiecare sens de circulație astfel la km 4+200 parcare de scurta durată, stânga și la km 4+500 parcare de scurta durată, dreapta.

În continuare autostrada traversează în zona km 5+450 localitatea Oarda, prin intermediul unui pasaj inferior la km 5+307.75, având lungimea de 38.01 m, precum și Valea Negru, prin intermediul unui pod la km 5+575.69, în lungime 122.03 m.

Înainte de a traversa cea mai importantă arteră hidrografică a zonei, râul Mureș, autostrada intersectează drumul județean DJ 107C, prin intermediul unui pasaj peste DJ 107C la km 6+867.36, cu lungime de 56.82 m. Acest drum județean asigură legătura dintre drumul național și european DN 1 (E 81) şi localitățile Oarda, Limba și Ciugud.

După traversarea Râului Mureș și, implicit, a digului de apărare împotriva inundațiilor prin intermediul unui pod cu o lungime de 622.41 m, la km 7+194.56, traseul Autostrăzii urmează în continuare lunca majoră aflată pe partea dreaptă a râului Mureș.

În zona km 7+800 este prevăzută realizarea Nodului Rutier Alba Iulia Sud cu proiectarea unei bretele ce asigură legătura cu drumul național și european DN 1 (E 81), transpus în Varianta de Ocolire a Municipiului Alba Iulia, precum și cu Municipiul Alba Iulia (Alba Iulia Sud).

În zona km 9+600 traseul autostrada traversează pârâul Ampoi și digul de apărare împotriva inundațiilor, prin intermediul unui pod cu lungimea de 216 m, la km 9+776.74.

În continuare, Autostrada Sebeș – Turda străbate șesul larg al luncii de pe partea dreapta a râului Mureș, intersectând, în zona km 11+260, drumul județean DJ 107 printr-un pasaj inferior cu lungimea de 46.15 m, la km 11+285.

Mai departe, autostrada străbate șesul depresionar aflat la nord-est de Municipiul Alba Iulia și la est de localitatea Bărăbanț, intersectând mai multe rețele electrice de înalta tensiune.

La km 13+130, autostrada traversează un drum de exploatare prin intermediul unui pasaj cu o lungime de 43.7 m, iar la km 13+489.83 autostrada traversează un canal prin intermediul unui pod cu lungimea de 43.68 m.

Pe această secţiune sunt dispuse patru curbe cu razele de 1620 m, 1300 m (ambele prevăzute cu clotoide având lungimea de 140m fiecare), 5000 m şi 10000 m.

La km 14+380 autostrada supratraversează un drum de exploatare printr-un pasaj de 28,20 m.

În continuarea traseului, autostrada străbate şesul depresionar aflat la nord-est de municipiul Alba Iulia şi la est de localitatea Bărăbanț, intersectându-se cu traseul reţelelor electrice de înaltă tensiune.

Autostrada supratraversează calea ferată L200 A Podu Mureş – Arad, între staţiile CF Sântimbru – Bărăbanţ, în zona km 15+345 și, mai apoi, este supratravesată de drumul național DN 1 (E 81), în zona km 15+796.50 (DN 1 km 385+800).

În zona km 16+000 se va realiza legătura autostrăzii Sebeș –Turda cu Alba Iulia printr-un nod rutier, Alba Iulia Nord, care va asigura legătura și cu zona Apuseni prin drumul național DN74 spre Zlatna-Abrud. În această zonă, axul autostrăzii a fost translatat față de axul din SF, din cauza condițiilor geotehnice.

În continuare, traseul autostrăzii se îndreaptă către Nord, paralel cu DN 1 (E 81) în stânga acestuia realizând conexiunea cu lotul 2 la km 17+000.

Structura rutieră

Structură rutiera adoptată în cadrul Lotului 1 al Autostrăzii Sebeş – Turda, este în conformitate cu Normativul AND 605 si are următoarea alcătuire:

  • 4 cm mixtura asfaltică stabilizată MAS 16
  • 6 cm beton asfaltic deschis BAD 25
  • 10 cm anrobat bituminos AB 25
  • 22 cm agregate naturale stabilizate cu lianți hidraulici rutieri,
  • 30 cm balast
  • 15 cm strat de formă din pământuri coezive tratate cu lianți hidraulici rutieri.

Alcătuirea structurii rutiere de pe noduri a fost dimensionată la fel cu cea de pe autostradă.

Alcătuirea căii pe poduri și pasaje este în conformitate cu Normativ AND 546-2013 „Normativ privind execuția la cald a îmbrăcăminților bituminoase pentru calea de pod”, astfel:

  • 4 cm mixtură asfaltică stabilizată MAS 16
  • 4 cm beton asfaltic pentru poduri BAP 16
  • 3 cm beton asfaltic BA8.

Lucrări de poduri, pasaje

22 structuri

  • 15 structuri din beton armat
  • 5 structuri metalice
  • 2 structuri mixte (beton armat și metalice)

lungime totală 3.381,56 m

Podețe

51 podețe

  • 36 tablă ondulată, diametru între 1500 mm și 6000 mm
  • 9 beton prefabricat, cadre dimensiunea 2,00×2,30m
  • 6 beton monolit, dimensiunea de 5,00×5,20/5,00×5,00/8,00×3,00.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate