Cum au fost alegerile parlamentare din 1933, în județul Alba. Iuliu Maniu, Camil Velican și Iosif Jumanca, printre candidați

Iuliu Maniu, Camil Velican sau Iosif Jumanca sunt numai câteva dintre numele politicienilor de anvergură care au candidat la alegerile din 1933 pentru un post în Parlament, în circumscripția Alba. Partidele acordau o mare importanță simbolică județului, astfel încât aici candidau personalități importante ale vremii.

Potrivit unor liste aflate la Serviciul Județean al Arhivelor Alba, partidele politice au aruncat în bătălia electorală nume mari din generația făuritorilor Marii Uniri, în general oameni foarte bine văzuți în comunitate.

În competiție s-au înscris partide mari și mici, dintre care, evident, nu au lipsit nici cele extremiste.

În total au fost depuse 12 liste electorale, care, potrivit unei lucrări semnate de Sorin Arhire, care este disponibilă la Universitatea ”1 Decembrie din Alba Iulia”, aveau următoarea componență:

”Zaharie Muntean a fost avocat, ginerele lui Rubin Patiția. A fost condamnat la moarte în anii războiului pentru divulgare de informații către România, legate de armata austro-ungară. Pedeapsa nu s-a pus în aplicare și a scăpat odata cu disoluția statului austro-ungar. El a fondat ziarul Alba Iulia cu primul nrumăr apărut la 1 decembrie 1918.

Ioan Pop a fost avocat și el, organizatorul local principal al Adunării de la 1 Decembrie, a fost arestat în 1950, a murit la Sighet în pușcărie, în 1953. A fost și primul prefect român al județului.

Camil Velican, avocat și el, a fost primul primar al orașului Alba Iulia. Ovidiu Hulea a fost delegat în Marea Adunare de la Alba Iulia, poet, a murit și el la Aiud.

 

Despre Iuliu Maniu nu mai trebuie să adaug nimic…” a spus pentru Alba24, istoricul Tudor Roșu, care a făcut o scurtă trecere în revistă a personalităților aflate pe listele electorale.

Citește și: 5 februarie 1953: Ultima zi pe pământ a marelui om politic Iuliu Maniu, mort în pușcărie. ”Spre groapa comună și gloria eternă”

Cea mai mare luptă se ducea între liberali și țărăniști.

PNL promitea pedepsirea corupților care ”au  prin fraudă și abuz averea statului”, reducerea aparatului administrativ, refacerea industriei și a comerțului, respectarea drepturilor minorităților și modificarea politicilor de taxare.

De cealaltă parte, PNȚ promitea modificarea Constituției, reforma administrativă bazată pe descentralizare, reorganizarea Băncii Naționale și întărirea micilor gospodării țărănești.

Cele două partide și-au făcut propagandă prin afișe și articole în ziare.

Mesajele poate par naive pentru zilele noastre, dar se pare că la vremea respectivă erau foarte apreciate.

 

”Cum este și firesc, pentru a-și face cunoscute programele, membrii partidelor politice au făcut numeroase deplasări în localitățile rurake ale județului. O apariție inedită în județul Alba a constituit-o gruparea Garda de Fier condusă de condusă de Corneliu Zelea Codreanu.

Garda de Fier a organizat marșuri de propagandă prin satele județului cu aproape două luni înainte de data fixată pentru alegeri. Unul dintre exemplele în acest sens îl constituie venirea unor legionari în comuna Daia Română în data de 3 noiembrie 1933, care, conform spuselor autorităților locale, deși nu aveau autorizație pentru a face propagandă, au exprimat cuvinte grave la adresa guvernului, numindu-i pe membrii acestuia hoți, tâlhari și altele” scrie Sorin Arhire.

Liberalii au repurtat un veritabil succes în Alba, reușind să obțină cu doar 17 voturi mai puțin decât PNȚ, în cel mai ”țărănist” județ din țară. După redistribuirea realizată pe baza rezultatelor naționale, au luat 4 dintre celei 5 mandate. Singurul mandat al PNȚ a fost obținut de Iuliu Maniu.

Surse: Arhivele Naționale Alba, Sorin Arhire