Cum se formează un nou Guvern după desemnarea premierului. Când se poate ajunge la alegeri anticipate

Cum se formează un nou Guvern după desemnarea premierului: Desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru reprezintă doar începutul procedurii de formare a unui nou Guvern.

Premierul desemnat trebuie să alcătuiască echipa de miniștri, să pregătească programul de guvernare și să obțină votul de încredere al Parlamentului. Dacă tentativele de învestire eșuează, România poate ajunge la alegeri anticipate, însă numai în condiții stricte.

Potrivit Constituției, președintele României desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului care deține majoritatea absolută în Parlament.

Dacă nici un partid nu are singur majoritatea, șeful statului trebuie să consulte formațiunile reprezentate în Legislativ.

Desemnarea nu înseamnă că persoana respectivă a devenit deja prim-ministru și nici că România are automat un Guvern cu puteri depline.

Candidatul trebuie să parcurgă procedura de învestire și să demonstreze că poate obține sprijinul unei majorități parlamentare.

Premierul desemnat are zece zile pentru a cere votul Parlamentului

Conform articolului 103 din Constituție, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru are la dispoziție zece zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului.

Publicitate

În acest interval, el trebuie să definitiveze programul de guvernare și lista completă a persoanelor propuse pentru funcțiile de ministru.

Tot în această perioadă au loc negocierile politice pentru formarea unei majorități care să susțină viitorul Cabinet.

Miniștrii propuși urmează să fie audiați în comisiile parlamentare de specialitate. Aceștia răspund întrebărilor senatorilor și deputaților și își prezintă prioritățile pentru ministerele pe care ar urma să le conducă.

Avizele comisiilor au caracter consultativ, astfel că un ministru care primește un aviz negativ poate rămâne pe lista prezentată plenului.

După încheierea audierilor, programul de guvernare și întreaga listă a Cabinetului sunt dezbătute într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului.

De câte voturi are nevoie viitorul Guvern

Pentru a fi învestit, noul Guvern trebuie să primească votul majorității deputaților și senatorilor. Este necesară, așadar, majoritatea raportată la numărul total al parlamentarilor, nu doar la numărul celor prezenți în sală.

Parlamentarii nu votează separat fiecare ministru, ci acordă sau resping încrederea pentru întreaga echipă guvernamentală și pentru programul prezentat de candidatul la funcția de premier.

Dacă votul este favorabil, președintele României emite decretul de numire a Guvernului. Prim-ministrul și membrii Cabinetului depun apoi, individual, jurământul în fața șefului statului. Din acel moment începe oficial mandatul noului Guvern.

Expresia „Guvern plin” este folosită în limbajul politic și jurnalistic pentru un Cabinet care a primit votul Parlamentului, a depus jurământul și își poate exercita toate atribuțiile. Constituția utilizează termenul de Guvern învestit, nu formularea de „Guvern plin”.

Ce se întâmplă dacă Parlamentul respinge Cabinetul

În cazul în care lista miniștrilor și programul de guvernare nu primesc numărul necesar de voturi, procedura este reluată. Președintele organizează noi consultări și poate desemna un alt candidat pentru funcția de prim-ministru.

Respingerea unui singur Cabinet nu duce automat la dizolvarea Parlamentului și nici la organizarea imediată a alegerilor anticipate. Constituția impune îndeplinirea simultană a mai multor condiții înainte ca Legislativul să poată fi dizolvat.

În tot acest timp, Guvernul interimar îndeplinește actele necesare pentru administrarea treburilor publice, dar are atribuții limitate până la depunerea jurământului de către noul Cabinet.

Când poate președintele să dizolve Parlamentul

Potrivit articolului 89 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul numai dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestire.

În plus, în interiorul acestei perioade trebuie să fi fost respinse cel puțin două solicitări de învestire. Cele două condiții – trecerea celor 60 de zile și respingerea a minimum două propuneri de Guvern – trebuie îndeplinite împreună.

Chiar și în această situație, dizolvarea Parlamentului nu este obligatorie. Constituția precizează că președintele „poate” lua această decizie, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.

Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an. De asemenea, Legislativul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

Prin urmare, alegerile anticipate reprezintă ultima soluție în cazul unui blocaj politic prelungit. Până la acel punct, partidele parlamentare pot continua negocierile pentru găsirea unei majorități și pentru învestirea unui Guvern cu puteri depline.