Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Cumulul pensiei de serviciu cu salariul de la stat ar putea fi limitat. Proiect legislativ, la Senat


Publicat

cereri pensionarPersoanele care obțin, pe lângă pensia de serviciu, venituri din salarii sau indemnizații de la o autoritate, instituție publică sau companie de stat ar putea, în anumite condiții, să nu mai aibă dreptul să cumuleze cele două venituri.  

O propunere legislativă privind regimul cumulului pensiilor de serviciu din sistemul public de pensii cu unele categorii de venituri salariale sau asimilate salariilor a fost înregistrată recent la Senat.

Proiect de act normativ va reduce numărul situațiilor în care se pot cumula veniturile provenite din pensii de serviciu și salarii de la stat sau venituri asimilate acestora.

„Beneficiarii dreptului la pensie de serviciu aparținând sistemului public de pensii, care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, realizate prin exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depășește cu mai mult de 50% nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, iar nivelul venitului net rezultat în urma cumulului nu depășește dublul nivelului câștigului salarial mediu brut aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat”, se arată în proiect.

Începând din luna februarie a acestui an, câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat are valoarea de 3.131 de lei, fiind majorat de la 2.681 de lei.

Valoarea maximă a pensiei nete până la care se pot cumula cele două venituri nu va trebui să fie mai mare de 4.696,5 de lei, iar nivelul venitului net rezultat în urma cumulului să nu depășească 6.262 de lei.

sursa: realitatea.net, avocatnet.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. ion

    luni, 19.03.2018 at 18:41

    DECIZIA Nr.82 din 15 ianuarie 2009
    referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu
    Publicată în Monitorul Oficial nr.33 din 16.01.2009

    Ioan Vida – preşedinte Nicolae Cochinescu – judecător Aspazia Cojocaru – judecător Acsinte Gaspar – judecător Petre Lăzăroiu – judecător Ion Predescu – judecător Puskás Valentin Zoltán – judecător Tudorel Toader – judecător Augustin Zegrean – judecător Simona Ricu – procuror Patricia Marilena Ionea – magistrat-asistent

    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului. La apelul nominal se prezintă din partea Instituţiei Avocatului Poporului expert pentru probleme juridice Bianca Drăghici. Magistratul-asistent referă asupra actelor depuse de la dosar prin care Stănică Vergică, Asofie Ionel, Ristea Voicu, Constantin Stancu, Popescu Răzvan Dragoş, Iancu Florin, Truşcă Adrian şi Chiriac Constantin, reprezentaţi prin avocat Lucian Bolcaş, formulează o cerere de intervenţie în cauză. De asemenea, a menţionat şi actul depus de Radu-Cristian Brăileanu, prin care se solicită intervenţia în interes propriu. Domnul avocat Lucian Bolcaş, prezent în sală, solicită admiterea cererii de intervenţie, invocând art.14 din Legea nr.47/1992. Preşedintele dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public asupra cererilor formulate. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererilor de intervenţie accesorie şi intervenţie în interes propriu, arătând că acestea sunt aplicabile doar în procesul civil, iar nu şi în faţa jurisdicţiei constituţionale. Curtea, deliberând, respinge cererile de intervenţie formulate, întrucât dispoziţiile art.49 din Codul de procedură civilă, referitoare la cererile de intervenţie, sunt aplicabile doar în ceea ce priveşte procesul civil, iar nu şi în faţa Curţii Constituţionale, care îşi exercită atribuţiile potrivit unei proceduri jurisdicţionale autonome. Cauza fiind în stare de judecată, Preşedintele Curţii acordă cuvântul pe fond reprezentantului Avocatului Poporului. Reprezentantul Avocatului Poporului solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 nu aduce atingere dreptului la pensie şi dreptului la muncă.

    CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Adresa nr.000108 din 7 ianuarie 2009, înaintată Curţii Constituţionale în temeiul art.146 lit.d) teza finală din Constituţie, Avocatul Poporului a ridicat direct excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Avocatul Poporului invocă trei aspecte principale care pun în discuţie constituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008. 1. Actul normativ criticat este contrar art.115 alin.(6) din Constituţie, întrucât afectează drepturi fundamentale, respectiv dreptul la muncă şi dreptul la pensie prevăzute de art.41 şi art.47 alin.(2) teza întâi din Legea fundamentală. În acest sens, aminteşte că, potrivit celor statuate de Curtea Constituţională în Decizia nr.1.189/2008, sensul juridic al verbului „a afecta” cuprinde mai multe nuanţe, precum pe cel de „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza” sau „a antrena consecinţe negative”. Or, potrivit acestor conotaţii, prin interdicţia ce se impune pensionarilor pentru limită de vârstă, precum şi celor ai instituţiilor din sistemul justiţiei, de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de a cumula pensia cu veniturile obţinute dintr-o funcţie remunerată de la bugetul de stat sunt afectate dreptul la muncă şi dreptul la pensie în însăşi substanţa lor. În plus, prin conţinutul lor, acestea sunt drepturi complexe care includ şi dreptul la salariu şi dreptul la condiţii rezonabile de viaţă, care să asigure un trai civilizat şi decent al cetăţenilor. Prin prisma aceleiaşi critici privind încălcarea dreptului la muncă, Avocatul Poporului consideră că este încălcat şi art.20 din Constituţie prin raportare la prevederile art.6 pct.1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, care recunoaşte şi garantează dreptul la muncă. În lumina tuturor acestor texte, arată că dreptul la muncă al unei persoane nu poate forma obiectul vreunei îngrădiri sau limitări, fiecare persoană fiind liberă să muncească în măsura posibilităţilor sale fizice şi intelectuale pe care singură le poate aprecia. 2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 contravine art.135 alin.(2) lit.f) din Legea fundamentală, care stabileşte în sarcina statului obligaţia de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii. De asemenea, sunt încălcate şi prevederile art.44 din Constituţie, referitor la dreptul de proprietate privată, precum şi ale art.1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin care este consacrat şi protejat dreptul de proprietate. În acest sens, arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauza Bucheň contra Cehiei – 2002, noţiunea de „bun” înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că dreptul la salariu şi dreptul la pensie pot fi asimilate unui drept de proprietate. Aşa fiind, interdicţia de a cumula pensia cu salariul echivalează practic cu o expropriere, fapt ce contravine art.44 alin.(3) din Constituţie. Avocatul Poporului consideră, de asemenea, că actul normativ criticat nu poate desfiinţa un drept câştigat, de vreme ce dreptul la pensie este un drept garantat de art.47 alin.(2) teza întâi din Legea fundamentală. 3. Prin nerespectarea drepturilor fundamentale amintite se încalcă şi prevederile art.1 alin.(5) din Legea fundamentală, care instituie obligaţia respectării Constituţiei şi a supremaţiei sale. În aceste condiţii, motivele de ordin financiar care au stat la baza emiterii ordonanţei nu pot justifica încălcarea dispoziţiilor constituţionale menţionate. În conformitate cu dispoziţiile art.33 din Legea nr.47/1992, sesizarea a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Guvernul consideră c ă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 este constituţională. În acest sens, arată că acest act normativ prevede exercitarea unui drept de opţiune, şi nu o suprimare a dreptului la muncă sau la pensie, aşa încât nu sunt incidente prevederile art.115 alin.(6) din Constituţie. Astfel, „dreptul la muncă prevăzut de art.41 din Constituţie nu limitează exercitarea acestuia doar în cazurile în care cetăţeanul este angajat cu contract individual de muncă sau desfăşoară o activitate pe baza unor raporturi de serviciu, ci vizează şi acele situaţii în care prestaţiile se plătesc cu ora sau în alte moduri, stabilite prin convenţia părţilor”. De asemenea, dreptul la pensie nu este desfiinţat, suspendarea intervenind doar ca urmare a opţiunii exprimate a persoanei pensionate de a se reîncadra în corpul activ al societăţii, prin angajarea în cadrul sistemului public. Această suspendare nu operează şi în situaţia reîncadrării în sistemul privat. Guvernul mai arată că, „aşa cum prin lege se impun condiţii specifice referitoare la studii, vechime etc., în acelaşi mod, printr-un act normativ cu forţă juridică de lege, poate fi stabilită condiţia de a nu beneficia de pensie la momentul încadrării într-o funcţie din sistemul public”, fapt ce nu contravine art.41 alin.(1) din Constituţie. În sprijinul acestor argumente este invocată şi Decizia Curţii Constituţionale nr.739/2008, în care s-a arătat că art.41 din Legea
    fundamentală nu interzice stabilirea unor condiţii în legătură cu exercitarea dreptului la muncă atât timp cât orice persoană care doreşte să aleagă o profesie sau un loc de muncă este chemată să întrunească aceste condiţii legale. În legătură cu susţinerea potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 ar contraveni art.115 alin.(6) din Constituţie, Guvernul arată că posibilitatea de a cumula dreptul pensiei cu salariul „nu reprezintă un drept în sine, cu atât mai puţin un drept fundamental”, ci o opţiune a legiuitorului în funcţie de realităţile sociale şi economice de la un moment dat. În acelaşi sens, susţine că „nu se poate pune nici problema unei limitări a exerciţiului unor drepturi, care, fiecare în sine şi separat, se pot exercita în condiţii nemodificate de actul normativ contestat”, iar dreptul la muncă „nu presupune obligaţia corelativă a statului de a asigura tuturor angajarea în sistemul public”. În sensul celor arătate, invocă şi considerentele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr.375/2005 şi Decizia nr.290/2004. În schimb, se apreciază că jurisprudenţa invocată de Avocatul Poporului în motivarea sa are în vedere alte situaţii decât cele în speţă. În legătură cu susţinerea de neconstituţionalitate raportată la art.135 alin.(2) lit.f) din Constituţie, Guvernul arată că acest articol instituie o obligaţie de mijloace, iar nu de rezultat, iar această obligaţie trebuie apreciată „în raport cu circumstanţele unui anumit stadiu de dezvoltare economică”. Critica privind încălcarea dreptului de proprietate şi realizarea unei exproprieri este respinsă cu motivarea că, potrivit Legii nr.33/1994, obiectul exproprierii poate fi doar bunuri imobile, iar nu şi sume de bani pe care o persoană nu le-a obţinut încă, iar exproprierea se realizează pentru lucrări de interes public, ceea ce nu este cazul în speţă. În sfârşit, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi la modul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a interpretat noţiunea de „bun” în cauza Bucheň contra Cehiei, Guvernul, fără a contesta că dreptul la pensie poate fi considerat un „bun”, arată că acest drept nu este încălcat, ordonanţa de urgenţă criticată vizând doar cumulul pensiei cu salariul. În plus, arată că, în speţa amintită, Curtea de la Strasbourg nu s-a pronunţat asupra acestei probleme. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

    CURTEA, examinând sesizarea formulată de Avocatul Poporului, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse la dosar, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.146 lit.d) teza finală din Constituţie, precum şi ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 şi 29-33 din Legea nr.47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.4 din 5 ianuarie 2009. Avocatul Poporului susţine că acest act normativ încalcă următoarele prevederi constituţionale: art.1 alin.(5) care consacră supremaţiei Constituţiei şi instituie obligaţia respectării sale, art.41 alin.(1) referitor la dreptul la muncă, art.44 privind dreptul de proprietate privată, art.47 alin.(2) teza întâi referitor la dreptul la pensie şi art.135 alin.(2) lit.f) care instituie obligaţia statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii. De asemenea, consideră că este încălcat şi art.20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care se referă la dreptul de proprietate, şi în raport cu prevederile art.6 pct.1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, care recunoaşte şi garantează dreptul la muncă. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată c ă, potrivit susţinerilor Avocatului Poporului, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 contravine dispoziţiilor constituţionale sub mai multe aspecte. Unele dintre aceste aspecte pun în discuţie constituţionalitatea extrinsecă a actului normativ, în timp ce altele se referă la conţinutul reglementării în sine.
    Astfel, autorul excepţiei susţine că acest act normativ afectează drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă şi dreptul la pensie, contravenind astfel art.115 alin.(6) din Constituţie, care stabileşte domeniile în care ordonanţele de urgenţă nu pot reglementa. De asemenea, între motivele invocate în susţinerea excepţiei se regăsesc şi cele referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, nerespectarea obligaţiei statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, acţiunea retroactivă a prevederilor ordonanţei prin desfiinţarea unor drepturi câştigate şi nerespectarea supremaţiei Constituţiei. Curtea urmează s ă analizeze mai întâi dacă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 respectă condiţiile de constituţionalitate extrinsecă puse în discuţie de Avocatul Poporului, respectiv dacă afectează drepturi fundamentale, contravenind, în consecinţă, art.115 alin.(6) din Constituţie. Din această perspectivă, Curtea constată că prin dispoziţiile cuprinse în ordonanţă se interzice cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfăşurată în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice şi, corelativ, se impune obligaţia persoanelor aflate în situaţia menţionată de a opta pentru pensie ori pentru veniturile realizate din activitatea profesională, altfel spus, de a renunţa la pensie continuându-şi activitatea profesională sau de a înceta activitatea profesională aducătoare de venituri şi de a-şi conserva pensia. Interdicţiile şi obligaţiile impuse prin ordonanţă afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituţie, cât şi dreptul la muncă consacrat prin art.41 din Legea fundamentală. Luând în considerare prevederile art.115 alin.(6) din Constituţie, în conformitate cu care ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile şi libertăţile prevăzute în Constituţie, Curtea Constituţională urmează să constate că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 sunt neconstituţionale, deoarece afectează drepturile fundamentale menţionate mai sus. Faţă de cauza de neconstituţionalitate astfel reţinută, Curtea Constituţională constată că nu mai este cazul să se examineze şi celelalte motive de neconstituţionalitate invocate de Avocatul Poporului. Curtea face, de asemenea, precizarea că, prin constatarea neconstituţionalităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008, Guvernul nu este împiedicat să promoveze, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale amintite mai sus, a principiilor neretroactivităţii legii, nediscriminării şi egalităţii în drepturi şi a celorlalte norme şi principii prevăzute de Constituţie, măsurile necesare cu privire la cazurile şi condiţiile în care pensia poate fi cumulată cu veniturile realizate din muncă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) şi al art.32-33 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,

    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu este contrară art.115 alin.(6) din Constituţie. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului. Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 ianuarie 2009.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Paradox în ”Sănătate”: Bugetul CNAS creşte anual, dar pacienţii nu-şi pot face nici măcar analizele uzuale pe bilet de trimitere

Publicat

”Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.000 de persoane“ sau” Luna aceasta s-au terminat fondurile. Putem să vă programăm peste 6 luni”.

Cam acestea sunt răspunsurile pe care le primesc pacienții atunci merg cu bilet de trimitere la laboratoarele care au contract cu CNAS.

Iar atunci când problemele de sănătate nu suferă amânarea unei investigații ești nevoit să scoți din buzunar o grămadă de bani pentru un RMN sau chiar pentru un set de analize uzuale.

Același lucru ți se poate întâmpla și pacienților internați în secțiile din spitale. De multe ori li se spune că medicamentele de care au nevoie pentru tratamentul în spital s-au terminat, că secția respectivă și-a epuizat bugetul, iar pacienții sunt nevoiți să-și cumpere medicamentele dintr-o farmacie privată.

Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru analize medicale şi investigaţii para­clinice (ecografii, RMN, altele) a crescut anul trecut la 824 mil. lei, plus 4% faţă de anul anterior şi mai mult decât dublu faţă de 365 mil. lei în 2013, arată datele pu­blice. În continuare însă în laboratoarele private nu mai sunt fonduri, scrie ZF.ro

În plus, pacienţii trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunare deoarece tarifele pentru analizele me­di­cale au crescut în laboratoarele private. De ce mai plă­tim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de tri­mi­te­re este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

„Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.500 de persoane cu bilet de trimitere“, a spus un operator din call-centerul Synevo, cel mai mare operator de laboratoare din ţară.

Bugetul CNAS tot mai mare, analizele medicale pe bilet de trimitere tot mai rare

„Pacienţii suferă la fel de mult ca înainte când vine vorba de accesul la analizele medicale pe bilet de trimitere, deşi bugetul Casei este în creştere“, a spus Cezar Irimia, preşedinte al Alianţei Pacienţilor Cronici.

Laboratoarele de analize medicale sunt divizii profitabile pentru cei mai mari jucători de pe piaţa serviciilor medicale private, generând peste 20% în cifra de afaceri jucătorilor de top.

„Există interes din partea furnizorilor privaţi să obţină cash de aceea fac liste de aşteptare pentru cei cu bilet de trimitere. (…) Casa ar trebui să verifice şi să vadă raportările“, a spus pentru zf.ro, Florin Buicu, membru în Comisia de Sănătate.

De ce mai plătim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de trimitere este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

Cea mai uzuală analiză de sânge, hemoleucograma, costă între 34 şi 45 de lei în laboratoarele private, deşi Casa de Sănătate evaluează şi decontează această analiză cu 14 lei, potrivit datelor publice.

Mai mult, preţul pentru un exsudat nazal sau faringian (cu antibiogramă la nevoie) se ridică în prezent între 44 lei şi chiar 70 de lei (inclusiv pentru copii), tariful decontat de Casă fiind de 15 lei.

Altfel spus, preţurile practicate de laboratoarele private au ajuns să fie chiar şi de peste patru ori mai mari decât cele decontate de Casă, instituţie care îşi face bugetul din contribuţiile asiguraţilor.

sursa: ZF.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Romania a cumpărat cea mai scumpă energie electrica din Europa, pentru consumul zilei de miercuri: Peste 1.300 de lei/MWh

Publicat

România a cumpărat cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană , pe piața spot, plătind peste 1.300 de lei/MWh.

Prețul facturilor la electricitate pe care îl vor plăti românii până la aplicarea masurilor anunțate de autorități vor deveni astfel tot mai mari.

România și Ungaria au cumpărat marți, pentru consumul zilei de miercuri, cea mai scumpă energie electrică din Europa.

Astfel, pentru un MWh s-a plătit peste 1.300 de lei, potrivit datelor centralizate de un siteul EnergyLive.cloud . Pentru ambele țări este și cea mai mare cotație la care cumpăra energia.

Prețul mediu zilnic al pieței spot a ajuns la nivelul de 263,89 de euro/MWh pentru România și Ungaria, cu aproape 30 de euro pentru următorul preț, cel plătit de Slovenia. De altfel, țările din Europa Centrală și de Est, cu excepția Poloniei, au plătit cel mai mult pentru achiziționarea energiei.

La polul opus, Germania a cumpărat marți energie pe 60 de euro, iar Polonia cu aproape 80 de euro/MWh.

Din iunie, pieţele de energie electrică ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est (Ungaria, Cehia, Slovacia şi România) au fost legate de pieţele din vestul Europei, mecanismul Multi-Regional Coupling (MRC).

Interconectarea a permis cuplarea pieţei spot din România la cele din Germania, Austria şi Polonia.

Acestea nu sunt prețurile pe care le plătește acasă fiecare consumator, ci prețurile cu care se tranzacționează energia pe bursele de profil. De acolo cumpără furnizorii, care mai departe vând către populație și firme.

La prețul final se mai adaugă tarifele de transport și distribuție, dar și contribuțiile pentru cogenerare și energie verde, plus taxa pe valoarea adăugată (TVA)

România producea în data de 19 octombrie ora 19,00 un total 6307 MWpotrivit datelor Transelectrica.

  • 32.12% Hidro – 2026 MW
  • 22.65% Cărbune – 1429 MW
  • 22.26% Nuclear – 1404 MW
  • 21.32% Hidrocarburi – 1345 MW
  • 1.14% Biomasa – 72 MW
  • 0.51% Eolian – 32 MW
  • 0.00% Fotovoltaice – 0 MW
Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Economist al BNR: Oare închiderea minelor nu a contribuit la criza prețurilor la energie? Ce facem cu gazul din Marea Neagră

Publicat

România are resurse energetice vaste dar statul nu permite exploatarea lor, susţine Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), în articolul său „În apărarea pieţelor”.

Acesta consideră că este ironic şi trist faptul că, pe de o parte, preţul gazelor a explodat dar, pe de altă parte, statul nu creează cadrul legal şi fiscal pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră.

„Să intervină Statul!” se aude tot mai des în spaţiul public.

„Sunt condiţii extraordinare!”, „Să plafoneze Statul preţurile!” răspund alte voci, cu şi mai mult entuziasm.

Sunt trei evoluţii recente care mi-au atras atenţia, cu ajutorul cărora putem demonstra uşor, într-o manieră facilă, de ce vocile greşesc, şi de ce însăşi intervenţia etatistă este sursa, şi nicidecum soluţia, problemelor.

Le abordez mai jos, punct cu punct.

„Mâna invizibilă” a pieţelor libere, cea care aliniază cererea cu oferta, funcţionează de-o vecie şi acţionează asupra a milioane de produse prin miliarde de tranzacţii, aşezând lucrurile cum nici un planificator central (sau birocrat, sau conducător, sau dictator, sau cel mai puternic calculator/inteligenţă artificială) nu o poate face.

Şcoala de gândire economică austriacă ne spune că pieţele fac asta cu ajutorul ordinii spontane, pentru că se formează spontan, continuu, prin interacţiunea voluntară a miliarde de indivizi, vânzători sau cumpărători, cu priorităţi, preferinţe, resurse şi posibilităţi tehnologice diferite, şi asta fără ca unii să se coordoneze cu alţii, într-o manieră cât mai dispersată, şi fără intervenţia unei entităţi centrale care să coordoneze procesul.

O piaţă liberă va căuta continuu să identifice şi satisfacă în cel mai bun mod dorinţele consumatorilor, iar prin concurenţă şi sistemul de stimulente va căuta să ofere cele mai bune produse la cele mai bune preţuri”, scrie Cristian Popa.

Explozia prețurilor: oare închiderea minelor nu a contribuit la actuala criză?

În aceea ce priveşte preţurile gazelor şi electricităţii, Popa menţionează că acestea au explodat în Europa, şi nu numai, pe fondul unei cereri mari datorată revenirii consumului şi a ofertei reduse.

„Soluţia vehiculată de etatişti este plafonarea prin lege a preţurilor, deci „să rezolve Statul!”, de parcă aşa vor apărea mai multe gaze şi mai multă electricitate din neant.

Dar legile economiei funcţionează independent de legile date în Parlament. Preţurile plafonate ar descuraja realizarea de investiţii în capacităţi de producţie, nicidecum invers, deci nu ar rezolva problema de bază, ar fi un calmant, care nu ar vindeca boala.

Ce nu ne spun etatiştii este că, deşi ne uităm la Stat pentru soluţii, este foarte posibil chiar Statul să fi generat problemele din prima fază.

Oare închiderea minelor şi a centralelor electrice pe cărbune nu a contribuit la actuala criză a preţurilor energetice în care ne aflăm?

Oare introducerea sistemului de certificate CO2 nu a dus la creşterea costurilor, închiderea şi falimentarea unor centrale pe cărbune şi astfel la preţuri mai mari?

Reducerea poluării şi înverzirea sistemului energetic este probabil necesară, însă ceva trebuie înlocuit cu altceva, doar eliminarea duce la penurie, eliminarea unei surse de energie trebuie să fie însoţită de dezvoltarea altora noi, şi asta folosind tot mecanisme competitive ale pieţei, căci altfel se ajunge la consecinţe neintenţionate, precum pene de curent sau preţuri uriaşe”, spune Cristian Popa.

Potrivit autorului, statul, încercând să rezolve o problemă, a cauzat alta, sau chiar mai multe, probabil neintenţionat.

România, resurse vaste

„O altă situaţie, de data aceasta specifică ţării noastre, este că deşi avem în România resurse energetice vaste, Statul nu permite exploatarea lor. Este ironic şi trist că pe de o parte preţul gazelor a explodat, dar pe de altă parte Statul nu creează cadrul legal şi fiscal pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră, deci nu permite companiilor private să exploateze aceste gazele.

Însă, în acelaşi timp, Statul se oferă, binevoitor, să plafoneze preţurile, sau să le subvenţioneze, cu bani din taxele încasate… tot de la noi. Iar noi rămânem la întrebarea de ce cresc preţurile.

Ne permitem oare să lăsăm aceste resurse minerale de miliarde de euro neexploatate sub Marea Neagră? Este România atât de bogată încât să importe gaze mai degrabă decât să le exploateze pe ale ei?

La iarnă, când va fi frig, sau când vor veni facturile, ne vom gândi probabil cu jind la acele gaze„, susţine Cristian Popa.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

Șoseaua ocolitoare a municipiului Blaj: 230.000 de lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic

Publicat

Varianta ocolitoare a municipiului Blaj – unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din zonă – a ajuns la faza elaborării studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic. Realizarea șoselei ocolitoare urmărește decongestionarea traficul rutier prin oferirea unei rute alternative pentru cei aflați în tranzit, dar și pentru blăjenii care doresc să evite aglomerația. 

Primăria Blaj a achiziționat recent servicii de elaborare a studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic pentru „Varianta ocolitoare a municipiului Blaj”. Achiziția s-a făcut prin cumpărare directă, pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Valoarea studiul geotehnic a fost de 100.000 de lei, ofertantul fiind Geo-Tech SRL din județul Harghita.

Serviciile de elaborare a studiului de fezabilitate, documentație și avize au costat 130.200 de lei, ofertantul fiind Birou Proiectare Bodea SRL din Alba Iulia.

Potrivit documentației, investigațiile geotehnice se vor executa prin foraje adânci de 15-20 metri pe zonele cu consolidări și viaducte sau poduri și foraje scurte pe traseu.

Gheorghe Rotar: Șoseaua ocolitoare de la Blaj va beneficia de piste de biciclete, stații de autobuz, stații electrice de încărcare și parcare tip park&ride

În urmă cu un an, primarul din Blaj, Gheorghe Valentin Rotar a transmis că realizarea șoselei ocolitoare a municipiului este o investitie cu dublu rol în ceea ce privește traficul rutier.

„În primul rând va decongestiona traficul rutier în oraș și va fluidiza circulația spre orașele din jurul Blajului și spre zona industrială, urmând a contribui la dezvoltarea urbanistică și economică a zonei cât și la creșterea calității vieții, prin reducerea gradului de poluare în oraș.

În al doilea rând, șoseaua ocolitoare a Blajului va a avea și rolul de coridor de mobilitate urbană, care va face legătura între străzile Clujului și Eroilor cu zona Petrisat, cu ieșire la capătul străzilor Simion Bărnuțiu (spre Târnăveni) și Mihail Kogălniceanu (spre Mediaș).

Această investiție va beneficia de piste de biciclete, stații de autobuz, stații electrice de încărcare și o zonă de parcare tip park&ride. Este un proiect necesar, în condițiile creșterii numărului de mașini din Blaj, un proiect care decongestionează traficul rutier din oraș, prin oferirea unei rute alternative pentru cei aflați doar în tranzit, dar și pentru blăjenii care doresc să evite aglomerația, atunci când vor călători în afara orașului”, a explicat Gheorghe Valentin Rotar.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate