De ce este bine să mănânci struguri. Strugurii sunt printre cele mai consumate fructe ale toamnei și pot fi mâncați simpli, adăugați în salate, deserturi sau transformați în suc, must, dulceață ori stafide.

Din punct de vedere nutrițional, strugurii furnizează în principal carbohidrați și zaharuri naturale, dar conțin și apă, fibre, potasiu și diverși compuși vegetali, inclusiv polifenoli.

Potrivit datelor USDA, 100 de grame de struguri cruzi roșii sau verzi au aproximativ 69 kcal, 18,1 g de carbohidrați și 15,5 g de zaharuri.

Publicitate

Cât zahăr au strugurii

Strugurii sunt mai bogați în zaharuri naturale decât unele alte fructe.

La 100 g, USDA indică aproximativ:

  • 69 kcal,
  • 18,1 g carbohidrați,
  • 15,5 g zaharuri,
  • 0,9 g fibre,
  • 0,7 g proteine,
  • aproximativ 80% apă.

Asta nu înseamnă că zahărul dintr-un fruct întreg trebuie tratat identic cu zahărul adăugat în dulciuri sau băuturi.

Organizația Mondială a Sănătății include zaharurile din sucurile de fructe în categoria zaharurilor libere, în timp ce recomandă consumul de fructe întregi ca parte a unei alimentații sănătoase.

Publicitate
Legal for YOUth Teads 300x250

Din acest motiv, între un ciorchine de struguri și un pahar mare de suc de struguri există o diferență importantă: fructul întreg păstrează structura alimentului și fibrele.

Strugurii roșii și negri conțin mai mulți polifenoli

Strugurii, în special soiurile închise la culoare, sunt cunoscuți pentru conținutul de polifenoli.

Printre aceștia se numără:

  • antocianine,
  • flavonoide,
  • acizi fenolici,
  • resveratrol.

Resveratrolul este localizat în special în coaja strugurilor, iar semințele conțin și proantocianidine.

Publicitate

Specialiștii menționează că polifenolii din struguri pot avea efecte modeste asupra unor markeri de risc cardiovascular, mai ales asupra funcției endoteliale.

Totuși, aceștia subliniază însă că efectele depind de tipul produsului, doză și populația studiată.

Prin urmare, nu este corect să spunem că strugurii "protejează inima" în mod garantat sau că resveratrolul dintr-un pumn de struguri are efect medicamentos.

Mai corect este să spunem că strugurii fac parte din categoria fructelor care furnizează polifenoli și pot contribui la un model alimentar bogat în fructe și legume.

Vezi și Fructele și legumele toamnei: ce să pui în farfurie în septembrie, octombrie și noiembrie. Beneficii și idei de consum

Strugurii albi sau cei negri: care sunt mai buni?

Ambele variante pot face parte dintr-o alimentație sănătoasă.

Strugurii roșii și negri tind să aibă mai mulți pigmenți polifenolici, în special antocianine, în coajă.

Strugurii albi sau verzi au un profil diferit de compuși vegetali, dar nu sunt "mai puțin sănătoși" în sens general.

Publicitate

Mai important decât culoarea este să existe varietate în alimentație și să consumăm fructul în forma lui integrală.

Strugurii pot fi consumați dacă ai diabet?

Strugurii conțin o cantitate importantă de carbohidrați, deci pot influența glicemia.

Asta nu înseamnă însă că trebuie automat eliminați din alimentația unei persoane cu diabet.

Contează:

  • cantitatea consumată,
  • carbohidrații din restul mesei,
  • tratamentul,
  • răspunsul individual al glicemiei,
  • recomandările medicului sau dieteticianului.

Pentru persoanele care monitorizează carbohidrații, strugurii trebuie considerați o sursă de carbohidrați și incluși în calculul mesei.

Este de preferat fructul întreg în locul sucului, deoarece OMS consideră zaharurile din sucurile de fructe zaharuri libere.

Rețete cu struguri

Salată cu struguri, brânză și nuci

Una dintre cele mai simple combinații este o salată dulce-sărată.

Poți folosi:

  • salată verde sau mix de frunze,
  • struguri roșii sau albi,
  • brânză feta sau brânză de capră,
  • nuci,
  • puțin ulei de măsline,
  • zeamă de lămâie sau oțet balsamic,
  • piper.
Publicitate

Strugurii se spală și se taie în jumătăți, apoi se amestecă împreună cu salata, brânza și nucile.

Este un mod practic de a transforma strugurii dintr-o simplă gustare într-o componentă a unei mese, alături de proteină și grăsimi.

Cantitatea de brânză și nuci trebuie adaptată în funcție de cât de consistentă vrem să fie masa.

Prăjitură cu struguri

Laura Laurențiu, blogger culinar, propune o prăjitură cu struguri care combină o bază de foietaj cu o cremă din lapte, brânză de vaci și ouă.

Rețeta folosește, între altele:

  • 350-400 g foietaj,
  • 1 litru de lapte,
  • 500-600 g brânză de vaci,
  • 4 ouă,
  • făină,
  • zahăr,
  • aproximativ 1 kg de struguri,
  • vanilie,
  • gelatină.

O parte dintre struguri sunt folosiți pentru obținerea mustului, iar restul intră în desert.

Fiind o prăjitură cu foietaj și zahăr adăugat, trebuie privită ca desert, nu ca echivalent al consumului de struguri proaspeți.

Publicitate

Dulceață de struguri

Gina Bradea propune o rețetă simplă de dulceață din:

  • 1 kg de boabe de struguri,
  • 1 kg de zahăr,
  • 150 ml apă,
  • vanilie sau alte arome, precum scorțișoară, anason ori cuișoare.

Se prepară mai întâi siropul din apă și zahăr, apoi se adaugă boabele de struguri și aroma aleasă.

Dulceața se fierbe până ajunge la consistența dorită, apoi se pune în borcane sterilizate.

Este important de subliniat că dulceața este un produs cu mult zahăr adăugat, deci nu are același profil nutrițional ca strugurii proaspeți și trebuie consumată în cantități mici.

Cine trebuie să fie atent la consumul de struguri

Pentru majoritatea persoanelor, strugurii pot face parte fără probleme dintr-o alimentație variată.

Mai multă atenție poate fi necesară în cazul:

  • persoanelor cu diabet sau care monitorizează carbohidrații,
  • persoanelor care încearcă să reducă aportul energetic și mănâncă frecvent cantități foarte mari,
  • celor care consumă frecvent suc, must, stafide sau dulceață și pot subestima cantitatea de zaharuri,
  • copiilor mici, din cauza riscului de înec cu boabele întregi.
Publicitate

În cazul unei afecțiuni metabolice sau al unei diete prescrise medical, porția trebuie adaptată împreună cu medicul sau dieteticianul.