De ce te balonezi după ce mănânci: alimentele și obiceiurile care pot favoriza balonarea. Explicațiile dieteticianului Ana Fuga

De ce te balonezi după ce mănânci. Balonarea după masă este o problemă frecventă și nu apare întotdeauna din cauza unui singur aliment. Porțiile mari, mâncatul pe fugă, băuturile carbogazoase, constipația, creșterea bruscă a cantității de fibre sau anumite intoleranțe pot contribui la disconfort.

Dieteticianul Ana Fuga explică pentru cititorii Alba24.ro care este de fapt motivul balonării, ce alimente o pot favoriza, ce putem face pentru a o reduce și când este indicat să cerem sfatul medicului.

Abdomenul umflat, gazele și senzația că "nu mai încape nimic" după masă sunt foarte frecvente. De cele mai multe ori nu semnalează o boală, iar câteva ajustări simple pot face o diferență mare.

Iată ce se întâmplă de fapt și când merită să mergeți la medic.

Ați mâncat de prânz, poate puțin mai repede decât ar fi trebuit, iar după o oră nasturele de la pantaloni pare să strângă mai tare. Simțiți presiune în burtă, aveți gaze sau senzația că sunteți prea plin.

Publicitate

Situația e cunoscută pentru foarte mulți oameni, dar mulți nu știu că poate fi ameliorat adesea prin schimbări simple.

Vestea bună este că, în majoritatea cazurilor, balonarea ține de ce, cât și cum mâncăm.

Vestea mai puțin comodă: nu există un singur vinovat și nici o listă de alimente pe care toată lumea ar trebui să le evite.

Balonare, distensie și gaze: nu sunt același lucru

Balonarea este o senzație: presiune, plenitudine, impresia că burta e umflată sau „tare”.

Distensia abdominală înseamnă că abdomenul chiar își mărește volumul și se vede, de exemplu, că talia este mai mare seara decât dimineața.

Vezi și Ți-e foame tot timpul? Dieteticianul Ana Fuga explică șapte lucruri de verificat în alimentație. Exemple de mese ușor de pregătit

Potrivit specialiștilor, doar aproximativ jumătate dintre persoanele care se simt balonate au și distensie vizibilă.

Gazele intestinale sunt normale. Ajung în tubul digestiv din aerul pe care îl înghițim și din activitatea bacteriilor din intestin.

Pot contribui la disconfort, dar nu explică toate cazurile de balonare: unele persoane simt mai intens chiar și o cantitate obișnuită de gaze.

De ce ne balonăm după ce mâncăm?

Mese foarte mari

Stomacul se întinde ca să primească mâncarea. O porție uriașă, mai ales seara, înainte de culcare, poate lăsa senzația de greutate ore întregi.

Mâncatul pe fugă

Când mâncăm repede, vorbim în timp ce mestecăm, mestecăm gumă sau bem cu paiul, înghițim mai mult aer.

O parte iese prin eructații, iar restul poate ajunge în intestin.

Băuturile carbogazoase

Apa minerală acidulată, sucurile sau berea aduc gaz direct în stomac.

Constipația

Când tranzitul este lent, conținutul intestinal stă mai mult timp în intestin și se poate acumula, ceea ce accentuează senzația de umflare.

Prea multe fibre, prea repede

Fibrele sunt foarte utile, dar trecerea bruscă de la o alimentație săracă în fibre la multe legume, leguminoase și cereale integrale poate da gaze și disconfort în primele zile sau săptămâni.

Sensibilitatea individuală

Același platou de varză călită poate fi tolerat foarte bine de un membru al familiei și poate da disconfort altuia.

Diferențele țin de bacteriile intestinale, de cât de sensibil este intestinul și de cantitatea consumată.

Intoleranța la lactoză

Persoanele care produc puțină lactază, enzima care digeră zahărul din lapte, pot avea balonare, gaze sau diaree după produsele lactate.

Specialiștii arată că multe dintre aceste persoane pot tolera totuși cantități mici, de exemplu circa o cană de lapte, fără simptome sau cu simptome ușoare.

Unele afecțiuni digestive

Sindromul de intestin iritabil, boala celiacă sau alte probleme digestive pot avea balonarea printre simptome.

De obicei, ea nu apare singură, ci însoțită de durere abdominală recurentă, modificări ale scaunului sau alte semne.

De asemenea, unele femei se simt balonate în preajma menstruației.

Pe scurt, balonarea are adesea mai multe cauze care se adună. Nu e corect să punem totul pe seama unui singur aliment.

Ce alimente pot provoca balonare?

Mecanismul este simplu. Unele alimente conțin zaharuri, amidon și fibre pe care stomacul și intestinul subțire nu le digeră complet.

Ajunse în intestinul gros, acestea sunt "hrană" pentru bacteriile de acolo, care le fermentează și produc gaze.

Specialiștii grupează o parte dintre acești carbohidrați fermentabili sub denumirea FODMAP.

Exemple frecvente, în special în porții mari:

• Fasolea, lintea și năutul, cunoscute pentru gazele pe care le pot produce,
• Varza, conopida, broccoli și ceapa, des întâlnite în sarmale, mâncăruri sau ciorbe,
• Unele fructe, precum merele și perele, dar și sucurile de fructe,
• Laptele și unele produse lactate, la persoanele cu intoleranță la lactoză,
• Produsele cu îndulcitori de tip polioli, precum sorbitolul și manitolul (îi găsiți pe eticheta gumei de mestecat, a bomboanelor sau a dulciurilor "fără zahăr"),
• Băuturile carbogazoase, prin gazul pe care îl conțin,
• Produsele din grâu, la unele persoane, mai ales în cantități mari. Totuși, grâul nu provoacă balonare tuturor,
• Mâncărurile foarte grase, care întârzie golirea stomacului și pot accentua senzația de plenitudine la unele persoane.

Important: un aliment care vă balonează pe dumneavoastră nu este "nesănătos".

Leguminoasele, legumele crucifere sau fructele aduc fibre, vitamine și minerale valoroase. Toleranța este individuală și depinde mult de cantitate.

Mese care pot favoriza balonarea

Exemplele de mai jos nu provoacă disconfort tuturor. Ele arată doar cum se pot aduna mai mulți factori în aceeași farfurie.

• O porție mare de fasole cu ceapă și pâine. Fasolea și ceapa conțin carbohidrați fermentabili, iar pâinea adaugă alți carbohidrați. La o porție generoasă, fermentația din intestin poate fi mai intensă.
• O masă bogată în varză sau conopidă, de exemplu varză călită ca fel principal. Legumele crucifere sunt printre cele asociate mai des cu gazele.
• Un bol mare cu lapte, cereale și fructe, pentru cineva sensibil la lactoză sau la anumite fructe, precum merele sau perele. Lactoza nedigerată și fructoza în exces pot ajunge să fermenteze în intestin.
• O masă foarte abundentă, mâncată în grabă și urmată de o băutură carbogazoasă. Aici se adună trei factori: volumul mare, aerul înghițit și gazul din băutură.
• O porție mare de leguminoase după o perioadă cu foarte puține fibre. Intestinul și bacteriile lui au nevoie de timp să se obișnuiască. Disconfortul de la început nu înseamnă că leguminoasele nu vă sunt potrivite.

Ce putem face pentru a reduce balonarea?

Dieteticianul Ana Fuga a enumerat câteva soluții pentru a reduce balonarea, printre acestea se numără:

• Mâncați mai încet și mestecați bine, cu gura închisă: când puteți, mâncați așezat, nu pe fugă,
• Preferați mese mai mici și mai dese în locul unor mese foarte mari, mai ales seara,
• Creșteți fibrele treptat, pe parcursul câtorva săptămâni, nu de pe o zi pe alta,
• Beți suficiente lichide, de preferat apă plată. Dacă aveți constipație, alimentele bogate în fibre solubile, precum ovăzul sau semințele de in, pot ajuta, alături de lichide,
• Mișcați-vă. O plimbare ușoară după masă, dacă vă simțiți bine, și activitatea fizică regulată ajută digestia,
• Observați tiparele. Un jurnal alimentar de 1–2 săptămâni, în care notați ce ați mâncat, cât și cum v-ați simțit, arată mai bine decât bănuielile care sunt alimentele și cantitățile cu probleme,
• Încercați porții mai mici sau alternative, fără să eliminați grupe întregi de alimente fără motiv. De exemplu, dacă laptele vă deranjează, iaurtul, brânzeturile maturate sau produsele fără lactoză pot fi tolerate mai bine,
• Limitați guma de mestecat, băuturile acidulate și dulciurile cu îndulcitori de tip polioli, dacă observați că vă afectează,
• Pentru balonarea ocazională, farmacistul vă poate recomanda un produs fără prescripție potrivit situației dumneavoastră.

Leguminoasele: nu trebuie neapărat scoase din meniu

Multe persoane tolerează mai bine fasolea, lintea sau năutul în porții mici, introduse treptat și consumate mai des.

Clătirea leguminoaselor din conservă și scurgerea lichidului pot ajuta în unele cazuri, deoarece o parte dintre carbohidrații fermentabili trec în lichidul din conservă.

Puteți începe cu două-trei linguri adăugate într-o salată sau o supă și creșteți cantitatea în funcție de cum vă simțiți.

Idei de mese care, pentru unele persoane, sunt mai ușor de tolerat

• orez cu ou și legume gătite, de exemplu morcov și dovlecel,
• cartofi fierți sau la cuptor cu pește și morcovi gătiți,
• iaurt fără lactoză cu fulgi de ovăz și o banană, pentru cine nu tolerează lactoza,
• supă de pui cu morcov, cartof și orez.

Nu sunt mese "anti-balonare" garantate. Fiecare persoană are propriile sensibilități, iar ce merge bine pentru unul poate să nu meargă pentru altul.

Când ar trebui să cerem sfatul medicului?

Balonarea ocazională, legată clar de o masă copioasă, nu este de obicei un motiv de îngrijorare.

Merită însă să discutați cu medicul de familie dacă vă simțiți balonat frecvent, dacă disconfortul nu trece, se agravează sau persistă deși v-ați schimbat alimentația.

NHS amintește că, uneori, balonarea care nu trece poate fi semnul unei probleme mai serioase, inclusiv cancerul ovarian, așa că persistența simptomelor nu trebuie ignorată.

Mergeți la medic, mai ales dacă balonarea apare împreună cu:

• durere abdominală puternică sau persistentă,
• sânge în scaun,
• scădere în greutate fără o explicație,
• vărsături persistente,
• modificări persistente ale tranzitului intestinal (diaree, constipație sau alternanța lor),
• abdomen foarte umflat și imposibilitatea de a elimina gaze sau scaun.

Atenție: durerea abdominală intensă apărută brusc, vărsăturile (mai ales cu sânge sau cu aspect de "zaț de cafea"), febra sau imposibilitatea de a elimina gaze ori scaun pot necesita evaluare medicală urgentă.

În aceste situații, mergeți la urgențe sau sunați la 112.