Dosarul utilajelor furate din UE: 26 de inculpaţi, inclusiv fostul şef SRI Alba, aşteaptă decizia definitivă de la Înalta Curte

Dosarul Utilajelor furate din UE ajunge pe ultima sută de metri. În 4 martie este termen pentru pronunţarea sentinţei definitive la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe lista celor 26 de inculpaţi se află şi fostul director al SRI Alba, Ioan Tarnu, respectiv subcomisarul Liviu Schiau, fost poliţist la BCCO Alba Iulia. Cei doi au fost achitaţi la instanţa de fond, Curtea de Apel Alba Iulia.

În acest dosar, Curtea de Apel Alba Iulia a dat sentinţa pe fond în decembrie 2014. Atunci decizia a fost de condamnare a 24 dintre inculpaţi pentru constituire grup infracţional organizat, furt calificat, tăinuire sau alte infracţiuni. 14 dintre inculpaţi au primit pedepse principale cuprinse între 3 ani şi 2 luni închisoare până la 11 ani închisoare cu executare, iar 10 inculpaţi (care nu aveau antecedente penale) la pedepse principale cuprinse între 1 an şi 2 luni până la 4 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor.

De asemenea, Curtea de Apel a mai decis încetarea procesului penal cu privire la un inculpat decedat şi achitarea inculpaţilor Ioan Tarnu şi Liviu Schiau de sub învinuirea săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi de favorizare a infractorului.

Citeşte şi Fostul şef SRI Alba, Ioan TARNU şi poliţistul BCCO Liviu Schiau, ACHITAȚI la Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul ”utilajelor furate din UE”

Cum a motivat Curtea de Apel achitarea inculpaţilor

Pentru Ioan Tarnu: ”Curtea de Apel reţine că inculpatul Tarnu nu a cunoscut dintre membrii grupului infracţional decât pe inculpatul Stanciu Mircea, iar din susţinerile acestuia, a aflat despre faptul că acesta ar fi cumpărat şi intermediat vânzarea unor tractoare cu provenienţa suspectă. Nu s-a dovedit că inculpatul ar fi avut cunoştinţă de alte acte materiale de sustrageri de utilaje sau de identitatea altor membri ai grupului infracţional. Nu s-a dovedit că inculpatul Tarnu Ioan ar fi acţionat în vreun fel, în sensul de a sprijini şi cu intenţia de a sprijini grupul infracţional organizat. Atitudinea inculpatului de a-i oferi ajutor moral inculpatului Stanciu Mircea nu se circumscrie, în opinia instanţei de apel, conţinutului constitutiv al acestei infracţiuni, ea urmând a face analiza instanţei, în cele ce urmează, prin raportare la infracţiunea de favorizare a infractorului, imputată inculpatului. Ca atare, Curtea de Apel apreciază că în fapt, în cauză, fapta imputată inculpatului Tarnu Ioan de a fi sprijinit grupul infracţional organizat constituit în vederea sustragerilor de utilaje agricole din străinătate, nu există”.

Pentru Liviu Schiau: ”Curtea de Apel reţine că inculpatul Schiau nu a cunoscut dintre membrii grupului infracţional decât pe inculpatul Stanciu Mircea, iar din susţinerile acestuia, a aflat despre faptul că acesta ar fi cumpărat şi intermediat vânzarea unor tractoare cu provenienţa ilicită sau cel puţin suspectă. Nu s-a dovedit că inculpatul ar fi avut cunoştinţă de alte acte materiale de sustrageri de utilaje sau de identitatea altor membri ai grupului infracţional. Nu s-a dovedit că inculpatul Schiau Liviu ar fi acţionat în vreun fel, în sensul de a sprijini şi cu intenţia de a sprijini grupul infracţional organizat. Atitudinea inculpatului de a-i oferi ajutor moral inculpatului Stanciu Mircea nu se circumscrie, în opinia instanţei de apel, conţinutului constitutiv al acestei infracţiuni, ea urmând a face analiza instanţei, în cele ce urmează, prin raportare la infracţiunea de favorizare a infractorului, imputată inculpatului. Ca atare, Curtea de Apel apreciază că în fapt, în cauză, fapta imputată inculpatului Schiau Liviu de a fi sprijinit grupul infracţional organizat constituit în vederea sustragerilor de utilaje agricole din străinătate, nu există”.

Inculpatul Mircea Stanciu a fost condamnat de prima instanță.

Vezi şi Peste 100 de ani de închisoare pentru inculpații din Dosarul utilajelor furate din UE. LISTA CONDAMNĂRILOR cu executare şi suspendare

Dacă iniţial procurorii DIICOT au estimat un prejudiciu de peste 4 milioane de euro în acest dosar, instanţa a constatat că unele utilaje furate au fost recuperate în natură, în timp ce pentru altele s-au plătit asigurări şi nu s-a mai solicitat despăgubiri în instanţă.

Cea mai mare sumă va trebui plătită în solidar de cinci inculpaţi – 169.000 de euro – bani care ar trebui să ajungă la o firmă din Franţa, de la care au fost furate un tractor şi un buldoexcavator.  Instanţa a menţionat un număr de 13 inculpaţi care ar trebui să plătească, în solidar, părţi din suma totală de 600.000 de euro.

Citeşte şi Daune de sute de mii de euro în Dosarul utilajelor furate, calculate de instanţă. Detalii din decizia Curţii de Apel Alba Iulia

Dosarul s-a judecat pe fond la Curtea de Apel Alba Iulia, din anul 2011, iar inculpaţii sunt din mai multe judeţe din Transilvania. Iniţial au fost trimişi în judecată 32 de inculpaţi, dar cinci dintre aceştia au recunoscut faptele şi au fost judecaţi în procedura judiciară rapidă în cursul anului 2012.

Potrivit DIICOT, gruparea infracţională era organizată pe paliere. O parte din membrii grupării aveau rolul de a identifica utilajele agricole, modalitatea de păstrare şi depozitare folosită de proprietari, căile de acces pentru pătrunderea prin efracţie, existenţa unor sisteme de alarmă sau de urmărire GPRS. După executarea acestor operaţiuni, inculpaţii sustrăgeau utilajele şi întocmeau în fals facturile şi documentele de transport, necesare introducerii în România. Liderii grupului contactau firmele de transport şi identificau potenţialii cumpărători. Utilajele erau valorificate de către inculpaţi la preţuri mult sub valoarea reală, după contrafacerea seriilor de identificare. În prezent un singur inculpat (Ionel Niţă) este judecat în stare de arest preventiv.

La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cercetarea judecătorească a început în martie 2015. Pe parcursul unui an au fost administrate noi probe şi au fost reaudiaţi o parte dintre inculpaţi şi martori. Instanţa a respins alte solicitări ale inculpaţilor sau ale procurorilor DIICOT, unele dintre acestea vizând audieri de martori sau desecretizarea de către SRI a unor discuţii înregistrate autorizat în baza unor mandate de siguranţă naţională.

De exemplu, Ioan Tarnu a solicitat audierea în calitate de martor a procurorului Danusia Boicean, şeful DNA Alba Iulia, însă instanţa a respins această cerere. Tot Ioan Tarnu a mai solicitat ”desecretizarea de către SRI a suportului informatic şi redarea înregistrării discuţiilor purtate de către acesta cu Berbeceanu Traian înregistrate autorizat în baza mandatului de siguranţă naţională din 3 martie 2011, precum şi înaintarea de către DIICOT – Biroul Teritorial Hunedoara a procesului verbal întocmit de către Berbeceanu Traian întocmit, în urma celei de a doua întâlniri, avute la sediul SRI Alba, cu şeful acestei unităţi”. Solicitarea a fost respinsă de către instanţă.

Un alt inculpat (Mircea Gheorghe Condor), condamnat la 9 ani de închisoare, a dorit transmiterea unei adrese către DNA prin care să se solicite informaţii în legătură un denunţ pe care l-ar fi formulat pentru a beneficia de reducerea pedepsei. Şi această cerere a fost respinsă de judecători.