Connect with us
Publicitate

BLAJ

Duminică Pelerinaj la Sanctuarul „Fecioara Săracilor” de la Cărbunari- Blaj. Cum a fost construită capela în Alba. PROGRAM

Publicat

Duminică, 29 mai, va avea loc pelerinajul de primăvară la Sanctuarul Arhiepiscopal Major al Bisericii Române Unite cu Roma, închinat Fecioarei Săracilor, din Cărbunari. Este vorba despre un pelerinaj tradițional care se ține, în fiecare an, în ultima duminică din luna mai. 

Potrivit radioblaj.ro, programul este următorul:

Duminică, 29 mai

– 8:30: Plecarea în procesiune din fața Catedralei Arhiepiscopale spre pădurea Cărbunari (Blaj);
– 10:30: Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie prezidată de Preasfinţia Sa Mihai Frățilă, Episcopul Eparhiei Greco-Catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti;
– 15:00: Paraclisul Maicii Domnului.

Conform decretului de acordare a indulgenței plenare pelerinilor la Sanctuarul „Fecioarei Săracilor”” de la Cărbunari, semnat de Preafericitul Cardinal Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolică, toți pelerinii pot primi cu această ocazie indulgență plenară.

Cum a fost construită capela din pădurea Cărbunari

Potrivit paginii de Facebook dedicată Sanctuarul Fecioarei Săracilor din Cărbunari-Blaj, capela  a fost construită în 1938  de către părintele Peter Adhemar Mercks, belgian de origine, identică cu cea de la Banneux.

În 1933, la Banneux, în Belgia, o copilă de 12 ani, Mariette Beco, a avut privilegiul de a o vedea pe Sfânta Fecioară Maria, care s-a recomandat ca Fecioara Săracilor și care i-a indicat prezența unui izvor tămăduitor, unde a cerut să se construiască o capelă. În România, părintele călugăr asumpționist Peter Adhémar Mercks, belgian de origine, stabilit în 1923 la Blaj împreună cu alți călugări asumpționiști călăuzitori spirituali ai tinerilor într-o perioadă în care orașul aduna aproape 5.000 de elevi în cele şapte școli și licee, a obținut de la Mitropolia din Blaj un teren într-o poieniță din pădurea Cărbunari, la 3 km de Blaj, şi în 1937 construieşte acolo o capelă în cinstea Preacuratei, după modelul celei ce s-a clădit la Banneux în toamna anului apariţiei Preacuratei din 1933, aceasta fiind prima capelă din lume construită după modelul celei de la Banneux.

În data de duminică 5 iunie 1938 capela a fost sfinţită de Mitropolitul Alexandru Nicolescu. Se organizează pelerinaje fastuoase, într-o atmosferă de reculegere, rugăciune şi cântări într-un cadru natural plin de frumuseţe, în ultima duminică a lunii mai, în 15 august şi, mai restrânse, în 8 septembrie. Sfânta Liturghie se celebra la Cărbunari în fiecare duminică de la sărbătoarea Paștilor până în luna noiembrie. Pelerinajele de primăvară s-au ținut în fiecare an, din 1939 până în 1948, când Biserica Română Unită cu Roma a fost scoasă în afara legii.

Pelerinajele au fost reluate în 1990, tot de un călugăr asumpționist, părintele Bernard Ștef.

În anul 2002, pe partea dreapta a drumului ce urcă prin Pădurea Cărbunarii Blajului spre sanctuar, a fost realizat un complex de 14 cruci lemn, sfințite de IPS Lucian Mureșan, Mitropolitul Bisericii Române Unite cu Roma, împreună cu un sobor de preoți, în prezența unui mare număr de credincioși. „Calea Crucii” din Pădurea Cărbunarii Blajului a fost gândită de administratorul Mitropoliei, Ovidiu Palcu, și realizată de Fundația „Scoala Ardeleană-Mica Roma”, președinte dr. Flaviu Mureșan, prin susținerea deosebită a seniorului Chira Victor, care a executat complexul crucilor de lemn, cu ajutorul financiar colectat de asociația laică „Rozariul Viu”, condusă de pr. Ioan Horșia din Spini, în colaborare cu organizatia „Caritas”, Primăria Municipiului Blaj și alți binevoitori.

În 1999 se stabilește la Cărbunari călugărul francez Jean Baptiste Robin. Absolvent al Facultăţii de Litere, în 1974 pleacă în Africa, în Burkina Faso. Aici îl descoperă pe Dumnezeu, având ca model pe celebrul călugăr francez Charles de Foucault, care a pustinicit în Sahara. Întors în Franţa, pustniceşte în Munţii Pirinei timp de 14 ani, unde descoperă tainele picturii bisericeşti. În anul 1999 trăieşte o experienţă deosebită.

La auzul aclamaţiilor mulţimii credincioşilor adunaţi la Sfânta Liturghie celebrată de Papa Ioan Paul al II-lea cu ocazia vizitei în România, „Unitate! Unitate”, fratele Jean-Baptiste se decide să vină în ţara noastră. După câteva popasuri prin felurite locuri, se hotărăşte să rămână la Cărbunari. Și-a statornicit şi chilia, pentru rugăciune, meditaţii şi îndrumare spirituală. Este hirotonit preot în data de duminică, 14 noiembrie 2004, în Catedrala Mitropolitană Sfânta Treime din Blaj, de către Înaltpreasfinţia Sa Lucian Mureşan, Mitropolitul Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică.

Pentru celebrarea Sfintei Liturghii și pentru adăpostirea credincioșilor pelerini, călugării asumpționiști construiesc în 2004 un pavilion; până atunci Sfânta Liturghie se celebra pe un altar construit în fiecare an în dreapta capelei.

În vara anului 2012, călugărul Jean Baptiste Robin a contactat firma Profil Bois pentru realizarea foișorului din lemn la Schitul Cărbunari, în care să se așeze ulterior statuia Maicii Domnului. Călugărul Jean Baptise s-a îngrijit de realizarea unui bazin de recuperare a apei de ploaie, cu o suprafață de 16 metri pătrați, amplasat în fata pavilionului din lemn. Foișorul este construit deasupra acestui bazin și adăposteste o copie a statuii Fecioarei Maria de la Banneux, întregul ansamblu urmând a fi completat cu o fântană din piatra, la care pelerinii își pot astâmpăra setea.

În anul 2012 călugării asumpționiști se retrag de la Blaj.

În anul 2014 locul de pelerinaj de la Cărbunari este ridicat la treapta de sanctuar. Sanctuarul Arhiepiscopal Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, închinat Fecioarei Săracilor din Cărbunari (Blaj), în cinstea Aparițiilor Preasfintei Fecioare Maria de la Banneux (Belgia), a fost întemeiat prin decretul 430/2014, din 29.05.2014, semnat de Preafericitul Lucian Mureșan, Arhiepiscop și Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, Cardinal al Sfintei Romane Biserici.

Tot atunci, p. Jean Baptiste Robin a fost numit ca primul Rector al Sanctuarului, pentru un mandat de 5 ani. Dar nu a apucat să fie pentru mult timp. În seara zilei de joi 31 iulie 2014, p. Jean Baptiste Robin s-a întors în casa Tatălui ceresc. Ceremonia înmormântării a avut loc în 5 august 2014, la ora 13.00, în Catedrala din Blaj, după care trupul neînsuflețit a fost dus la Cărbunari pentru a fi înmormântat. Slujba înmormântării a fost oficiată de Preafericirea Sa Cardinalul Lucian, împreună cu Preasfinţia Sa Claudiu, Episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore și cu Preasfinţia Sa Vasile, Episcop de Maramureș.

În anul 2018 a fost numit al doilea rector al Sanctuarului, în persoana părintelui Petru Dumitru. Părintele Dumitru Petru s-a născut la data de 13 februarie 1982. Studiile liceale le-a urmat la Liceul Teologic Greco-Catolic „Sfântul Vasile cel Mare” Blaj, iar în perioada 2000-2005 a urmat cursurile Facultăţii de Teologie Greco-Catolică, Departamentul Blaj, din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, unde şi-a susținut licenţa în teologie.

A studiat apoi la Universitatea Pontificală „Urbaniana” din Roma, unde a obţinut licenţa în teologie (2007) şi masteratul în teologie morală (2009). Căsătorit, tată a două fetițe, părintele Dumitru Petru a fost, în perioada 2009-2015, director educativ la Seminarul Teologic din Blaj, iar din 2015 este consilier administrativ în cadrul Mitropoliei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

În acest loc de pelerinaj s-au acordat indulgențe pelerinilor. Astfel, printr-un decret semnat de Preafericitul Părinte Lucian Cardinal Mureșan, s-a acordat indulgență plenară tuturor credincioșilor creștini ai Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică, care au participat la pelerinajele organizate la Capela Fecioarei Săracilor din Cărbunari (Blaj) închinată Aparițiilor Preasfintei Fecioare Maria de la Banneux (Belgia) în Anul Credinței 2013. Cu prilejul Anului Sfânt al Milostivirii Divine 2016 a fost instituit un Pelerinaj Național pentru întreaga Biserică Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, la Sanctuarul Arhiepiscopal Major al Fecioarei Săracilor din Cărbunari (Blaj).

sursă: radioblaj, Facebook, Sanctuarul Fecioarei Săracilor din Cărbunari-Blaj.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

BLAJ

Zece dintre jucătoarele Volei Alba Blaj care au realizat tripla istorică în acest an vor evolua și în sezonul următor la echipă

Publicat

Zece dintre jucătoarele Volei Alba Blaj, care au realizat tripla istorică în acest an (Campionat – Cupă – Supercupă), vor evolua și în sezonul 2022/2023 pentru formația din Mica Romă.

În ordinea numerelor pe care le-au purtat în sezonul trecut, cele 10 voleibaliste care continuă cu echipa Volei Alba Blaj sunt:

  • Gergana Dimitrova (26 ani, 1,84 m) – secund (extremă)
  • Nađa Ninković (30 ani, 1,90 m) – centru
  • Sorina Miclăuș (23 ani, 1,80 m) – secund (extremă)
  • Victoriia Russu (23 ani, 1,94 m) – universal/fals
  • Iarina Axinte (17 ani, 1,78 m) – coordonator
  • Jovana Kocić (24 ani, 1,90 m) – centru
  • Ștefania Cheluță (18 ani, 1,92 m) – universal/fals
  • Andreea Ispas (32 ani, 1,70 m) – libero
  • Jovana Cirković (18 ani, 1,92 m) – secund (extremă)
  • Slađana Mirković (26 ani, 1,85 m) – coordonator

În sezonul 2022/2023, Stevan Ljubičić se va baza, cu o singură excepție, pe același staff tehnic, alături de care a realizat tripla istorică în acest an (Campionat – Cupă – Supercupă) și a disputat semifinala Cupei CEV.

Noutatea o reprezintă revenirea statisticianului Ognjen Marković, care a mai activat la Volei Alba Blaj în sezonul 2020/2021.

Componența staffului tehnic:

  • Stevan Ljubičić (41 ani) – antrenor principal
  • Ivan Bučevac (34 ani) – antrenor secund
  • Dobrica Šopalović (26 ani) – preparator fizic
  • Petru Ban (34 ani) – fizioterapeut
  • Tudor Glogovețan (33 ani) – fizioterapeut
  • Ognjen Marković (27 ani) – statistician

sursa: Volei Alba Blaj, Facebook

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

8-12 august: Atelierul de creație artistică „Sebeșul în culori”, prima ediție. 12 artiști vor imortaliza frumuseți ale orașului

Publicat

Luni, 8 august, la Sebeș începe prima ediție a atelierului de creație artistică „Sebeșul în culori”, eveniment organizat de Centrul Cultural „Lucian Blaga” cu susținerea municipalității.

Pentru prima dată, 12 artiști plastici locali consacrați vor imortaliza simultan frumuseți ale orașului, dar și din împrejurimi, clădiri și ansambluri urbane reprezentative, monumente istorice și ale naturii, peisaje și scene de gen, în tehnicile acuarelă, pastel și ulei pe pânză.

La final, lucrările rezultate vor fi prezentate publicului sub forma unei expoziții găzduite de Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș, în cadrul Zilelor Municipiului Sebeș, eveniment care va avea loc în perioada 19-21 august 2022.

Au răspuns invitației organizatorilor pictorii: Eugen Măcinic, Aurel Sârbu, Voicu Preja, Dorică Susan, Ilie Tomescu, Elena Anghel, Dan Popescu, Marieta Constantin, Nelica Duiculete, Corina Corpodean, Camelia Zurman și Ioan Fulea, bine-cunoscuți publicului iubitor de artă din Sebeș.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Peştera Pojarul Poliţei, muzeul natural din Munții Apuseni. Imagini impresionante surprinse în subteran

Publicat

foto: A.S. SFINX
Foto: Asociația Speologică Sfinx

Peştera Pojarul Poliţei din Munții Apuseni, aflată pe teritoriul comunei Gârda de Sus din județul Alba, reprezintă un adevărat muzeu natural. Este una dintre peșterile cele mai bogate în concrețiuni din România, în care însă nu numărul formațiunilor contează, ci varietatea lor.

Prezenţa masivă a argilei roşii pune în evidenţă cristalele de calcit alb, arborescente sau dispuse în plăci subţiri. Apar formaţiuni perlate, stalactite coralitice, sau sub formă de ciorchini, coloane, stalagmite, perdele sau cascade de montmilch cu microgururi peste tot. Peștera cu o lungime de 450 de metri este interesantă și ca forme de sculptare, și ca geneză, fiind rezultatul legării întâmplătoare a unor goluri formate independent.

Pentru protejarea ei, este închisă, fiind încadrată în categoria A, grupă în care se regăsesc peşterile de valoare excepţională care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional.

Prima mențiune a peșterii este făcută de R. Jeannel și E. G. Racoviță sub numele de Peștera de la Pojarul Ghețarului (1929).

Explorarea întregii peșteri a fost făcută în anul 1949 de M. Șerban, I. Viehmann și Șt. Rotarides, iar ridicarea hărții, în 1955 de I. Viehmann, M. Bleahu și J. Dan. Este declarată monument al naturii și închisă cu o poartă de fier în 1952.

Localizare și cale de acces

Pojarul Poliţei este amplasată în Munţii Apuseni pe teritoriul comunei Gârda de Sus, nu departe de o altă peşteră celebră – Gheţarul de la Scărişoara. Peștera se află pe versantul sudic al Dealului Pojarului, spre Valea Poliței, la altitudinea de 1000 m. Se ajunge la ea urmând marcajul triunghi roșu, de la Cabana Scărișoara la Arieșeni. După bifurcația ce duce la Ghețar se merge până la o poiană mare, unde se părăsește marcajul și se urmează curba de nivel înapoi, la stânga, până la gura avenului.

Denumirea peşterii vine de la cuvântul ”pojar”, care pe lângă boala cunoscută din copilărie mai are şi sensul de incendiu, căldură mare, aici are înţelesul de loc călduros, adică versantul sudic al unui deal sau munte expus soarelui unde temperatura este mai ridicată. Poliţa este un raft, aici loc orizontal pe panta muntelui. Deci Peştera Pojarul Poliţei este peştera situată pe locul drept de pe panta sudică a muntelui.

Descriere

Peștera Pojarul Poliţei este o peșteră fosilă, constituită din galerii strâmte dezvoltate pe diaclaze și dintr-o sală mare, la un nivel inferior, aparținând unui sistem de drenaj independent.

Gura reprezintă un aven format secundar. Intrarea are o formă triunghiulară, de 2,5 metri lățime și 2 metri înălțime. O verticală de 3 metri duce într-un culoar puternic descendent. El este împărțit mai jos în două de o concrețiune verticală.

Se coboară prin dreapta cu asigurare, căci câțiva metri mai jos galeria se termină deasupra unei verticale de 10 metri, ce necesită o scară. La baza rupturii se află o sală de 15 metri lungime, plină de bolovani și trunchiuri de pomi căzuți.

Din ea, la stânga, imediat sub locul prin care s-a coborât, se deschide o fereastră ce duce în sectorul vestic, iar la capătul din dreapta începe galeria ce conduce la sectorul estic, cu galerii puternic ornamentate.

Peștera este alcătuită din:

Sectorul vestic este constituit în principal din Sala Mare, la care se ajunge printr-o fereastră de acces din Sala Scării, după se coboară o diferență de nivel de 3 m în ramonaj, pe concrețiuni. Urmează o galerie strâmtă de 12 m, pe care se coboară până în Sala Mare. Aici încep să apară concrețiunile specifice acestei părți a peșterii: cristale de calcit alb ce formează un fel de boboci pe un fond de calcit roșu, precum și formațiuni perlate de tipul coralite, cu broboane cu pedunculi lungi. Pe pereții sălii și în diversele ei nișe se găsesc cristalictite, cristale de calcit arborescente, plăci subtiri cu cristale de calcit dispuse în benzi (tipul denumit „furnir”), precum și formațiuni de mondmilch cu microgururi.

Sala Mare are o lungime de 23 m, este orizontală, iar în cele două capete are nișe mai ridicate. Spre sud se află două galerii distincte ascendente, la 8 m, sus terminându-se spre Sala Mare cu un fel de estrada de depuneri albe. În capătul nordic apare o galerie ascendentă mai putin ornată, cu multe prăbușiri și cu un aport masiv de argilă roșie.

În sfârșit, lângă peretele estic, cel pe unde am ajuns în sală, se află o imensă formațiune stalagmitică (Căpița) cu diametrul de 6 m și înălțimea de 8 m, care izolează în spatele ei un culoar scurt și o cămăruță extrem de concreționată. În ansamblu, Sala Mare este una dintre cele mai bogat, interesant și frumos concreționate goluri subterane din țară.

Sectorul estic începe din Sala Scării, unde în dreapta se află o parte coborâtă în care se adună apă sub forma unui lac. Aici se urcă o diferență de nivel de 10 metri pe un planșeu calcitic ce formează podeaua culoarului înaltat. Acesta este bogat concreționat cu coloane, stalagmite și valuri acoperite draperii albe de mondmilch întărit, cu pereții încrustați cu cristale fibe-roșii, cu clustente și diaclaze cu cristalictite perlate.

Culoarul acesta este înălțat față de podeaua de rocă a peșterii căci imediat dincolo de el planșeul care l-a constituit este prăbușit, facând loc unei gropi de circa 8 m diametru și adâncă de 5 m, al cărui fund este ucupat de apă. Sala cu Gururi contrastează în mod izbitor cu splendoarea dinainte, având pereții goi, sfârtecați de coroziune, podeaua plină de namol și argilă moale. Dincolo de groapă se trece târâș printr-o poartă de numai 0,80 m înălțime într-o sala lipsită de concrețiuni. Apoi, pe sub o arcadă de rocă cu perforații – semn al curgerii sub presiune de odinioară – se trece în Sala Albă, în care se revărsa o splendidă cascada de mondmilch, cizelată extrem de fin în microgururi. Este Patul Zânei, în fața căruia se află un mare bloc prăbușit din tavan, asemănător unui animal înfundat în noroi, Cerberul. Pe sub arcada de stalactite de mondmilch alb se trece într-o nouă sală, care și ea are pe dreapta o scurgere de mondmilch în cascadă, lunga de 8 m, fasonată și ea de microgururi și care se continuă pe podea cu mondmilch cu gururi mai mari, de unde numele de Sala cu Bazine.

Câteva stalagmite perlate din extremitatea sălii anunță un nou aspect al peșterii. Faciesul dominant este cel de clusterite, adică de concretiuni sub formă de boabe de struguri, adunate în ciorchini și mase de o nemaipomenită bogăție. Pe parcursul a circa 30 m în această diaclază strâmtă și foarte înaltă s-au acumulat numeroase formațiuni de calcit. Galeria face apoi un cot brusc la stânga, unde podeaua dispare în adânc. Prăpastia, adâncă de 5 m, se trece pe o bârnă de lemn proptită de peretele stâng sau coborând cu o scară și urcând pe partea cealaltă. Odată ajunși dincolo de prăpastie, galeria face un cot de 90 grade la dreapta și prezintă o denivelare de 2 m, care se urcă ușor. Ea marcheaza din nou o schimbare de facies, căci se trece acum în galerii cu pereții nuzi, foarte alterați, roșii, cu vine de calcit proeminente și cu cristalictite de talie mare, plasate în lungul fisurilor sau în zone cu aport de apă.

Coborând ușor, trecem în Galeria Excentricelor, din care se desprinde la stânga culoarul ascendent ce duce la etajul superior al peșterii. Galeria Excentricelor prezintă pe dreapta două cuiburi de concrețiuni excentrice. Alte excentrice se află în capătul galeriei.

Etajul superior este constituit în principal dintr-un culoar orientat spre nord, la care se ajunge mergând pe un fel de tobogan abrupt, puternic concreționat. Urcând pe numeroasele formațiuni existente se ajunge într-o galerie situată la circa 20 m mai sus față de galeria cu prăpastia și care reprezintă de fapt prelungirea normală a acesteia la un nivel superior, ele utilizând aceeași diaclază. Dealtfel, îndreptindu-ne spre sud ajungem deasupra unui abis în fundul căruia zărim bârna de peste Prăpastie.

Înaintând spre nord, se urcă pe lângă o frumoasă placă albă de concrețiuni, de unde un cot la stânga conduce în partea cea mai bogat ornamentată a peșterii, cu nenumărate stalactite și stalagmite perlate, cu o placă „furnir” translucidă și cu alte formațiuni ce creează un peisaj de basm. Galeria se termină cu o porțiune descendentă cu mondmilch, un sorb al apelor ce se adună pe timp de infiltrații puternice.

Condiții de vizitare

Pentru conservarea perfectă a „muzeului natural” ce se găsește aici și pentru explorarea lui doar în interes științific, pestera Pojarul Poliței nu este amenajată turistic și nu este accesibilă vizitatorilor, fiind închisă cu o poartă metalică

informaţii extrase din Marcian Bleahu, Vasile Decu, Ştefan Negrea, Corneliu Pleşa, Ioan Povară, Iosif Viehmann – Peşteri din România – Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1976

sursă imagini, video: Hans-Werner Ziegler, Ovidiu Băcioiu, Cosmin Berghean, Asociația Speologică Sfinx

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

FOTO: La Aiud au început lucrările pentru implementarea unui transport public ecologic. Investiție de peste 61,9 milioane de lei

Publicat

La Aiud au demarat recent lucrările în cadrul proiectului „Transport public ecologic în municipiul Aiud”.

Potrivit reprezentanților Primăriei Aiud, pe strada Pandurilor din Măgina a fost deja efectuată săpătura în casetă și a început așezarea stratului de fundație pentru stabilizarea solului.

Pe strada Tudor Vladimirescu, în zona IAS, se lucrează la fundația viitorului depou al autobuzelor electrice.

Proiectul „Transport public ecologic în municipiul Aiud” este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3, Prioritatea de investiții 4e, Obiectiv specific 3.2, apelul de proiecte nr. POR/2017/3/3.2/1/7 REGIUNI și are o valoare totală de 61.919.006,01 lei.

Lucrările vor include:

  • Construirea și utilarea cu echipamente tehnologice a depoului situat pe str. Tudor Vladimirescu;
  • Asfaltarea străzii Pandurilor din Măgina;
  • Sistem inteligent de transport (ITS);
  • Amenajarea punctelor de încărcare auto;
  • Amenajarea/modernizarea stațiilor pentru călători;
  • Amenajarea stațiilor de încărcare a automobilelor electrice;
  • Amenajarea zone pietonale;
  • Amenajarea piste de biciclete;
  • Înființarea a trei puncte de bike-sharing și achiziționarea a 50 de biciclete.

De asemenea, în cadrul proiectului vor fi achiziționate 16 autobuze electrice noi pentru transportul urban, respectiv furnizate, montate și puse în funcțiune 16 stații de încărcare lentă și 4 stații de încărcare rapidă.

sursa, foto: Facebook – Primăria municipiului Aiud

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax