Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Tradiții și obiceiuri de Sânpetru de vară. Vestit de apariția licuricilor și tăcerea cucilor


Publicat

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt prăznuiți de către Biserica Ortodoxă în data de 29 iunie a fiecărui an. Aceștia sunt sărbătoriți împreună, datorită faptului că ambii s-au săvârșit la Roma.

Sfântului Apostol Pavel i s-a tăiat capul, iar Sfântul Apostol Petru a fost răstignit cu capul în jos.

Citește și MESAJE pentru sărbătoriţi de Sfinţii PETRU și PAVEL 2020: Idei de felicitări pentru cei care-şi celebrează ziua numelui

Petru și Pavel au fost aleși de către Iisus Hristos în niște condiții deosebite, motiv pentru care aceștia au primit misiuni speciale. Petru era cel mai înaintat în vârstă dintre apostoli, dar și cel mai sensibil și uman decât toți. Acesta era descris ca fiind o fire nestatornică, vorbind mereu înainte de a gândi.

Pavel a fost cel care a lăsat în urma sa principiul fundamental al creștinului ortodox.

Sfântul Apostol Petru provine din orașul Betsadia, localitate situată pe malul nordic al lacului Ghenizaret, astăzi cunoscuta sub numele de El Aradsch, situata în Siria. Numit la naștere Simon, Petru era fratele Sfântului Apostol Andrei.

De asemenea, în Sfânta Scriptură este pomenit faptul că Petru, în momentul în care și-a început activitatea, era căsătorit.

Acesta devine ucenic al Mântuitorului în urma unei partide de pescuit. Acela este momentul care marchează renunțarea lui Petru la toate averile materiale și decide să îl urmeze pe Iisus, devenind astfel “pescar de oameni”.

Sfântul Apostol Pavel s-a născut în jurul anului 7, într-o familie de evrei provenind din Tarsul Ciliciei.

Numele său la naștere a fost Saul. Acesta ajunge să învețe sub îndrumarea rabinului Gamaliel. Totuși, Pavel nu l-a cunoscut pe Hristos cât timp acesta din urmă a luat forma pământeană, în schimb, a fost martor la martirizarea Sfântului Ștefan.

Acest lucru îl determina să devină unul dintre cei mai aprigi apărători ai credinței în Dumnezeu. Pavel este botezadat de către episcopului Damascului, un om pe nume Anania, moment care mărcheaza schimbarea numelui sau din Saul în Pavel.

Conform Sinaxarului, moaștele celor doi apostoli au fost puse împreună. Conform cercetărilor recente, Petru a fost răstignit în anul 64, iar Pavel a fost decapitat în anul 67. Petru și Pavel sunt, de asemenea, autori a unor epistole incluse de către Biserică în textele canonice ale Noului Testament (Pavel -14; Petru – 2).

Aceștia sunt considerați ca fiind printre cei mai importanți oameni care au luat parte la Biserica lui Hristos.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfinţii Petru şi Pavel – Sânpetru de Vară – 29 iunie:

În ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi – sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de Sânpetru.

Conform credinţei populare, moşii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune şi minuni peste tot pe unde mergeau.

De ziua Moşilor de Sânpetru sau de Vară, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă; tot în această zi oamenii au voie să lucrează orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi.

În ziua Moşilor de Sânpetru, femeile dau de pomană şi vase cu vine, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe.

Până în această zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că, respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.

Dacă tună şi fulgeră azi, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

Se spune despre Sfinţii Petru si Pavel că stau în Lună, unul în dreapta și unul în stânga acesteia. Petru este cel care ţine cheile de la porţile Raiului, el fiind considerat mâna dreaptă a lui Dumnezeu.

Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

Sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel se ţine timp de trei zile, pentru ca agricultorii să fie protejaţi de potoape și pentru ca grânele lor să fie bogate. În lumea rurală, sărbatoarea marchează vremea secerişului şi jumătatea verii agrare.

Ziua de dinaintea sărbătorii este dedicată spiritelor cerului care, până în această zi, umblă libere prin lume şi îi pedepsesc pe cei care dorm pe afară. Un mod de protecţie împotriva acestor duhuri sunt usturoiul şi pelinul.

ziua cucului

Se spune că, în ziua Sfinţilor Petru şi Pavel, privighetorile şi cucii nu mai cântă, iar femeile nu ar avea voie să mănânce mere până în această zi. Femeile văduve nu au voie să mănânce mere până în ziua Sfântului Ilie, ca să fie sănătoase.

Și despre cuci se spune că se transformă în șoimi în această zi, ei revenind la forma lor originală în ziua Bunei Vestiri. Sânpetru este cel mai cunoscut din calendarele populare romanești, el neavând un număr fix de zile de post și fiind vestit de către apariția licuricilor și tăcerea cucilor.

În Panteonul românesc, Sânpetru de Vară este despărţit de fratele său, Sânpetru de Iarnă, patron al lupilor, de aproximativ o jumătate de an. În tradiţia populară, Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă.

Se spune că, la marile sărbători calendaristice (Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Macinici, Sângiorz, Sânziene), Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii, şi cel mai cunoscut  „sfânt” al calendarului popular.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

LIVE VIDEO: Klaus Iohannis și Ludovic Orban lansează planul economic al Guvernului. Declarații

Publicat

Președintele Klaus Iohannis și premierul Ludovic Orban lansează, miercuri, planul economic al Guvernului, care cuprinde zeci de măsuri de sprijin pentru economie, inclusiv granturi nerambursabile.

Planul Național de Investiții și Relansare Economică elaborat de Guvern este lansat cu puțin timp înainte de începerea campaniei electorale.

Evenimentul a început cu intonarea imnului de stat.

Programul executivului face o trecere în revistă a principalelor măsuri de sprijin adoptate în timpul pandemiei, pentru a merge la măsuri cu aplicabilitate pe termen scurt și mediu, dar și la proiecte cu termen de implementare pe termen chiar și de 10 ani, precum proiecte de infrastructură – Autostrada Unirii, metroul din Cluj sau cel spre Aeroportul Otopeni, construcția a trei spitale regionale și modernizarea și reabilitarea a aproape 2.500 de școli.

Mare parte dintre acestea nu au însă trecute și sursele de finanțare, lucru ce le face să arate ca planuri ambițioase bune pentru campanie electorală ce urmează, dar fără fundament în situația economică actuală.

Criza sanitară și economică provocată de pandemia globală cu Covid-19 a arătat vulnerabilitățile României determinate de modelul de dezvoltare promovat de guvernările anterioare„, subliniază executivul în preambulul programului de relansare economică.

Astfel, Guvernul își propune schimbarea modelului de dezvoltare a României de la unul bazat pe consum și politici pro-ciclice la o creștere economică bazată pe:

  • stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești
  • investiții în domenii strategice ale infrastructurii publice
  • transformarea digitală a economiei și a administrației publice
  • pregătirea economiei pentru noua revoluție tehnologică
  • tranziția către o economie durabilă

Obiectivul trasat pentru anul 2025 este ca Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27.

Un important factor pe care executivul își bazează relansarea economică post-pandemică îl reprezintă oferirea de granturi de sprijin pentru companii, care variază de la sprijinirea microîntreprinderilor pentru plata datoriilor, chiriilor sau utilităților, până la sprijin pentru repornirea activității în domenii grav afectare de măsurile restrictive (HoReCa, transporturi, turism, evenimente), la reconversia economică a unor IMM-uri sau creșterea competivității și dezvoltarea micilor afaceri prin fonduri din Programul Operațional Regional.

Digitalizarea reprezintă un alt obiectiv pe care guvernul dorește să îl atingă, iar aici se bazează pe dezvoltarea de start-up-uri de către studenți (finanțate cu granturi de până la 100.000 de euro) sau dezvoltarea Star-Tech Innovation (venit să înlocuiască Start-Up Nation) unde se oferă până la 42.000 de euro în granturi pentru circa 7.000 de noi IMM-uri.

Fonduri mai sunt alocate și pentru dezvoltarea agriculturii și a industriei agro-alimentare, dar și pentru programe de finanțare pentru investiții noi și relocarea de companii în România.

Guvernul mai propune înființarea Fondului Român de Investiții (pentru finanțarea unor investiții în domenii de interes strategic), respectiv înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare (instituție de credit pentru proiecte de investiții).

Executivul a mai prevăzut și acordarea unui sprijin în valoare de 50% din salariul brut al angajatului dar nu mai mult de 2.500 lei pentru angajatorii care încadrează în muncă:

  • Tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 ani;
  • Persoanele cu vârsta de peste 50 ani ale căror raporturi de muncă au încetat în perioada stării de urgență;
  • Cetățeni români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatori străini, din motive neimputabile lor.

Planul național de investiții este următorul:

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

UPDATE: Persoanele infectate cu COVID la Curtea de Apel Alba Iulia ar fi judecători. Instituția și-a suspendat activitatea

Publicat

curtea de apel alba

În urma recomandărilor primite de la reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Alba echipa managerială a Curții de Apel Alba Iulia a hotărât suspendarea întregii activități a instanței în zilele de joi 02.07.2020 și vineri 03.07.2020 pentru efectuarea unor proceduri de dezinfecție și igienizare generală în Palatul de Justiție, în toate spațiile ocupate de instanță, au anunțat reprezenanții instituției. 

UPDATE: Sursele Alba24 spun că este vorba despre 5 judecători.

Prin urmare, atât cauzele aflate pe rolul Curții de Apel Alba Iulia în zilele de joi și vineri, cât și amânările de pronunțare din aceste zile vor fi reprogramate la date ulterioare, ce vor fi aduse la cunoștința părților și persoanelor interesate.

Citește și: Focar de coronavirus la Curtea de Apel Alba Iulia. Alte 5 persoane infectate și două teste incerte, după cazul de luni

De asemenea, se suspendă temporar în zilele de joi 02.07.2020 și vineri 03.07.2020 programul cu publicul al compartimentelor Arhivă, Registratură și Biroul de informare și relații publice.

În perioada 02.07-03.07.2020, pentru comunicarea de documente către instanță sunt disponibile adresa de e-mail ca-albaiulia@just.ro sau numărul de fax 0258810286 iar pentru informații suplimentare puteți contacta telefonic Biroul de informare și relații publice din cadrul instanței, exclusiv la numărul de telefon mobil 0746100207.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Înscrieri la CREȘĂ 2020 în Alba Iulia, până în 10 iulie. Câte cereri au fost depuse în prima zi. Condiții și acte necesare

Publicat

La Alba Iulia, în prima zi de înscrieri la creșe, au fost depuse 50 de cereri, până la ora 14.00. Înscrierile au început miercuri și se desfășoară până în 10 iulie.

La creșele din Alba Iulia sunt disponibile 165 de locuri, din care 90 locuri pentru anul școlar 2020-2021 și 5 locuri pentru cazuri sociale.

Citește și Ajutoare financiare pentru angajarea de bone. Cuantum și condiții din proiectul pus în consultare publică de Primăria Alba Iulia

Comparativ, în anul școlar 2019-2020, pentru 59 de locuri disponibile la creșe au fost depuse 213 cereri.

Cele trei creşe de stat din Alba Iulia sunt în cartierele Cetate şi Ampoi, cu sedii la adresele: Creșa 1 (Cetate Str. Alexandru cel Bun, nr.13) – capacitate 55 de locuri, Creșa 1 (Ampoi Str. Livezii, nr.41E) – capacitate 50 de locuri și Creșa 2 (Ampoi Str. Livezii, nr.47 ) – capacitate 60 de locuri.

Dosarele se depun în format fizic la Registratura Primăriei din Alba Iulia, Calea Moților, nr. 5A, camera 8, după verificarea prealabilă de către comisia de înscriere prezentă în instituție.

Portrivit Primăriei, părinții trebuie să prezinte la înscriere acte justificative privind veniturile familiei realizate în cele 6 luni anterioare înscrierii. Adeverințele de venit de la locul de muncă se vor completa cu veniturile brute.

Vezi și REGULI pentru redeschiderea creșelor

Dosarele de înscriere se depun la sediul Primăriei, în perioada 1-10 iulie, între orele 8.00-16.00. Pentru informații suplimentare, 0730/ 240 764 sau 0720/ 660 818.

Vezi criterii de departajare: Criterii_inscriere_cresa

Vezi acte necesare pentru înscriere: Lista_acte_necesare_înscrierii

Citește și VIDEO: Se deschid gradinițele, creșele și unitățile de tip after school. Anunțul ministrului Tătaru după ședința de guvern

Alte informații, aici.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Guvernul confirmă: S-a tăiat pe rupte în timpul pandemiei. Exporturile de masă lemnoasă, aproape duble față de anul trecut

Publicat

Guvernul Orban confirmă, într-un răspuns la o interpelare a deputatei Ionela-Viorela Dobrică, faptul că exporturile de masă lemnoasă în perioada 1 ianuarie 2020 – 10 aprilie 2020 au fost aproape duble faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Datele vin să confirme temerile că lemnul românesc a părăsit ţara într-un volum mai mare în perioada stării de urgenţă, după ce numeroşi cetăţeni au raportat transporturi masive pe şosele şi pe căile ferate.

Astfel, în perioada 1 ianuarie 2020 – 10 aprilie 2020, 566.370,88 de metri cubi de material lemnos au ieşit prin punctele de trecere a frontierei de stat, informează Guvernul. În aceeaşi perioadă a anului 2019, au ieşit din România 307.345,33 de metri cubi de material lemnos.

Potrivit sursei citate, deocamdată nu există date despre evoluţia suprafeţei fondului forestier în această perioadă. Suprafaţa la data de 31 decemrbie 2019 era de 6.592.172 de hectare.

Guvernul prezintă şi situaţia sancţiunilor contravenţionale aplicate în domeniu. În primele trei luni ale anului Poliţia a aplicat 3938 de sancţiuni contravenţionale, conform Legii nr. 171/2010 privind stabilitatea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. Poliţia de Frontieră a aplicat 17 sancţiuni contravenţionale, iar Jandarmeria a aplicat 918 sancţiuni contravenţionale.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a transmis că în primele trei luni s-au desfăşurat 24.596 de acţiuni de control a circulaţiei materialelor lemnoase, s-au aplicat 30.702 de sancţiuni contravenţionale în cuantum de 1.502.650 de lei, iar 5.920,99 metri cubi de materiale lemnoase au fost confiscate.

Sursă: stiripesurse.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate