Echinocțiu de primăvară 2026: Când are loc momentul în care ziua este egală cu noaptea. Semnificații, tradiții și superstiții

Echinocțiu de primăvară 2026: această zi marchează începutul primăverii astronomice. În 2026, are loc vineri, 20 martie, la ora 16:46 (ora României), când durata zilei și a nopții va fi aproape egală.

La echinocțiu, Soarele se află exact deasupra ecuatorului Pământului. El traversează ecuatorul ceresc și trece din emisfera sudică în cea nordică.

Echinocțiul, numit și echinox, reprezintă momentul în care ziua și noaptea au aproape aceeași durată pe tot globul. Acest lucru se întâmplă deoarece Soarele se află pe ecuatorul ceresc.

Echinocțiul de primăvară - începutul primăverii astronomice

Această poziție poartă numele de "punct vernal". În această zi, Soarele răsare exact în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest, scrie Mediafax.

După data de 20 martie, ziua începe să crească din ce în ce mai mult, iar noaptea să scadă treptat. Acest proces continuă până la solstițiul de vară, care are loc, de obicei, în jurul datei de 21 iunie.

Publicitate

Explicația este valabilă pentru emisfera nordică. În emisfera sudică, echinocțiul din martie marchează începutul toamnei. În zonele polare, fenomenul aduce începutul zilei polare în nord și al nopții polare în sud, perioade care durează aproximativ șase luni.

VEZI ȘI Când se trece la ora de vară 2026: Data la care românii dau ceasul înainte cu o oră. Ce efecte poate avea asupra organismului

Echinocțiul are loc de două ori pe an

Așadar, acest fenomen are loc de două ori pe an:

• Echinocțiul de primăvară (marchează începutul primăverii astronomice);
• Echinocțiul de toamnă (marchează începutul toamnei astronomice).

Punctele în care traiectoria aparentă a Soarelui, numită ecliptică, intersectează ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale.

Aceste puncte își schimbă poziția din cauza mișcării axei Pământului, fenomen cunoscut sub numele de precesie.

Echinocțiile de primăvară și de toamnă nu se produc la date exacte în raport cu stelele fixe, datorită fenomenului de precesie a axei Pământului, potrivit Mediafax.

În ziua echinocțiului, durata zilei este aproape egală cu cea a nopții pe tot globul, de unde și denumirea sa, derivată din limba latină („aequus” - „egal” și „nox” - „noapte”).

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane.

În trecut, când oamenii aveau metode mai puțin precise de a măsura timpul, li se părea că ziua și noaptea au aceeași durată. În zilele noastre, știm că ele nu sunt perfect egale.

Echinocțiu de primăvară 2026. Explicații

La echinocțiul de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc, iar punctul în care razele sale cad perpendicular (la amiază) se află pe ecuator.

În acest moment, nici emisfera nordică, nici cea sudică nu este înclinată spre Soare, astfel că lumina este împărțită aproximativ egal între cele două emisfere. De aceea, ziua și noaptea au durate aproape egale.

Echinocțiul este rezultatul mișcării de revoluție a Pământului în jurul Soarelui, împreună cu înclinarea axei terestre de aproximativ 23,5° față de perpendiculara pe planul orbitei.

Echinocțiul de primăvară. Ce schimbări aduce

După echinocțiul de primăvară, în emisfera nordică, zilele încep să fie mai lungi, iar nopțile mai scurte, pe măsură ce ne apropiem de solstițiul de vară (în jurul datei de 21 iunie).

Temperaturile cresc treptat, semn că iarna trece și începe să se încălzească.

De asemenea, încep să se vadă semnele primăverii: copacii înverzesc, apar florile, iar păsările migratoare revin din zonele mai calde.

În schimb, în emisfera sudică, echinocțiul de primăvară din nord coincide cu începutul toamnei astronomice.

Echinocțiul de primăvară 2026. Tradiții și superstiții

Potrivit tradiției populare, la echinocțiul de primăvară începe noul an agrar. Pe vremuri, copiii "băteau" pământul cu bețe, pentru a alunga frigul.

"Intră frig şi ieşi căldură

Să se facă vreme bună

Pe la noi pe bătătură"

În unele zone, copiii și tinerii se strângeau în grupuri și împodobeau cu flori o creangă de copac. Apoi colindau în casele gospodarilor și primeau în schimb o floare, bani, ouă sau cadouri.

Fetele purtau în păr florile primite.

Mai exista obiceiul de a aprinde focuri pe dealuri, pentru a alunga iarna.

Se spune că în această zi nu este bine să te cerți. Altfel, vei strica armonia și liniștea așteptate.

De asemenea, ar fi bine să acorzi o atenție mai bună plantelor și, mai ales, să nu le faci rău. Altfel, se spune că răul se poate întoarce împotriva ta.

În unele tradiții se spune că nu este bine să te speli pe față până la apus. Tot ca semn de noroc și bunăstare, se mai spune că e bine să mănânci pâine înainte să ieși din casă.