Filmările din trafic pot aduce amenzi. Ce spune legea despre situațiile în care pot fi publicate pe Facebook sau TikTok

Accidente, depășiri periculoase, șoferi agresivi sau alte incidente din trafic sunt surprinse zilnic în imagini înregistrate pe camerele de bord sau telefoane. O înregistrare poate deveni o probă importantă pentru Poliție, dar publicarea ei pe Facebook, TikTok, YouTube sau alte rețele sociale ridică o problemă diferită: protecția datelor personale și dreptul la imagine al persoanelor implicate.

În plus, șoferul care încearcă să filmeze el însuși cu telefonul în timp ce conduce riscă să fie sancționat chiar dacă intenția sa este de a documenta abaterea altui conducător auto.

Legislația în vigoare permite Poliției Rutiere, în anumite condiții, să sancționeze comportamentul agresiv în trafic pe baza filmărilor trimise de participanții la trafic. Procedura nu se aplică însă automat oricărei abateri surprinse cu o cameră de bord.

Publicitate

Filmări din trafic cu camere de bord

Codul rutier nu instituie o interdicție generală privind înregistrarea automată a traficului cu o cameră montată pe mașină. Problema juridică apare însă în două planuri diferite: modul în care este realizată filmarea și ce face ulterior persoana cu imaginile.

O cameră de bord fixată pe mașină, care funcționează automat și nu necesită manipularea ei în timpul deplasării, trebuie diferențiată de situația în care conducătorul auto scoate telefonul, îl ține în mână și începe să filmeze în timp ce conduce.

Totodată, faptul că imaginile sunt obținute pe un drum public nu înseamnă că acestea pot fi utilizate ulterior în orice mod. Dacă în filmare apar persoane identificabile, fețe, voci, numere de înmatriculare sau alte elemente care pot conduce la identificarea unei persoane, pot deveni aplicabile regulile privind protecția datelor cu caracter personal. GDPR definește datele personale ca orice informație referitoare la o persoană identificată sau identificabilă, inclusiv atunci când identificarea se poate face indirect. Înregistrarea, stocarea și publicarea reprezintă, la rândul lor, forme de prelucrare a datelor.

Publicitate

Numărul de înmatriculare poate fi considerat dată cu caracter personal

Un număr de înmatriculare identifică în primul rând vehiculul, nu dovedește singur identitatea persoanei care se afla la volan. Proprietarul sau deținătorul vehiculului poate însă fi identificat prin raportarea numărului la evidențele corespunzătoare, iar șoferul poate fi stabilit ulterior pe baza altor informații.

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a arătat, în documentele sale privind supravegherea video, că imaginile pot constitui date personale chiar dacă nu surprind figura unei persoane, atunci când conțin alte informații care permit identificarea acesteia, indicând expres, ca exemplu, numărul de înmatriculare al vehiculului. Această abordare este compatibilă cu definiția actuală, foarte largă, a datelor personale din GDPR.

De aceea, formularea potrivit căreia „numărul mașinii este întotdeauna o dată anonimă, pentru că numai Poliția știe cine este proprietarul” este interpretabilă.

La fel, nu orice fotografie sau filmare în care apare o plăcuță de înmatriculare poate fi automat ilegală. Contează scopul prelucrării, contextul, posibilitatea de identificare, temeiul juridic și proporționalitatea publicării.

Filmarea și publicarea pe Facebook sau TikTok

Păstrarea unei înregistrări pentru a documenta un accident sau un incident și publicarea aceleiași înregistrări către mii sau milioane de utilizatori nu au același impact asupra persoanelor filmate.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că publicarea fără restricții pe internet a unei înregistrări care conține date personale, astfel încât aceasta devine accesibilă unui număr nedeterminat de persoane, nu mai poate fi considerată pur și simplu o activitate exclusiv personală sau domestică.

Cu alte cuvinte, argumentul „este contul meu personal de Facebook” nu înseamnă automat că GDPR nu mai este relevant dacă postarea este publică și pune datele unor alte persoane la dispoziția unui public nedeterminat.

Când poate deveni problematică sau nelegală publicarea unei filmări din trafic

Riscul juridic crește atunci când cel care postează face publice mai multe informații decât sunt necesare pentru scopul urmărit.

De exemplu, o filmare în care se văd clar numărul de înmatriculare, fața conducătorului, pasagerii, vocile, locul exact sau alte elemente de identificare poate permite identificarea unor persoane care nu au nicio legătură relevantă cu incidentul.

GDPR impune, printre altele, existența unui temei pentru prelucrare și respectarea unor principii precum legalitatea, limitarea la scop și reducerea la minimum a datelor. Consimțământul persoanei filmate nu este singurul temei juridic posibil, însă nici simplul fapt că evenimentul s-a produs pe stradă nu transformă automat orice publicare într-una legală.

Pot apărea probleme, de exemplu, dacă materialul este publicat în principal pentru expunerea sau umilirea unei persoane, dacă sunt dezvăluite inutil date care permit identificarea acesteia sau dacă imaginile sunt însoțite de acuzații care depășesc ceea ce poate fi demonstrat din înregistrare.

Trebuie blurate numerele de înmatriculare înainte de publicare?

Nu există în legislația românească o regulă generală potrivit căreia orice număr de înmatriculare trebuie obligatoriu blurat înainte ca o filmare din trafic să fie publicată.

Totuși, atunci când identificarea vehiculului sau a persoanei nu este necesară pentru informarea publicului, mascarea numărului de înmatriculare reprezintă una dintre cele mai simple metode de reducere a riscurilor privind protecția datelor.

Aceeași logică este valabilă pentru fețele persoanelor, vocile identificabile, adresele sau alte informații fără relevanță pentru incident.

În practică, o soluție prudentă este ca persoana care deține înregistrarea să păstreze fișierul original, nemodificat, pentru Poliție sau pentru o eventuală procedură judiciară, iar dacă dorește să publice materialul să realizeze separat o copie în care datele care nu sunt necesare publicului sunt mascate.

Această regulă este cu atât mai importantă deoarece, pentru o sesizare e-SAR, numărul de înmatriculare nu trebuie ascuns: legea cere ca vehiculul și numărul său de înmatriculare sau de înregistrare să poată fi identificate în filmarea trimisă Poliției.

O postare poate fi protejată de libertatea de exprimare

Protecția datelor nu anulează libertatea de exprimare și dreptul publicului la informație.

Legea nr. 190/2018, care completează GDPR în România, prevede derogări pentru prelucrarea în scopuri informative, academice, artistice sau literare atunci când, între altele, datele sunt strâns legate de caracterul public al faptelor în care este implicată persoana.

Curtea de Justiție a UE a arătat că esențial este ca scopul să fie comunicarea către public a unor informații, opinii sau idei.

În cazul unei filmări din trafic, evaluarea trebuie făcută concret. Un material publicat pentru a documenta o problemă reală de siguranță rutieră poate avea o justificare mai puternică decât o filmare publicată exclusiv pentru „a face de râs” un șofer.

Șoferul filmat are și drept la imagine și la reputație

Pe lângă GDPR, trebuie avute în vedere și drepturile prevăzute de Codul civil.

Codul civil protejează viața privată, demnitatea, reputația și dreptul la propria imagine. O persoană poate, în condițiile legii, să se opună reproducerii sau utilizării înfățișării ori vocii sale.

Persoana care postează o filmare ar trebui să evite și afirmațiile categorice pe care imaginile nu le pot demonstra. Faptul că un conducător auto apare efectuând o anumită manevră nu justifică automat publicarea numelui său și atribuirea unor fapte penale sau a altor acuzații care nu au fost stabilite de autorități.

Ce trebuie făcut dacă o cameră de bord surprinde un șofer agresiv

Din 27 octombrie 2024 funcționează mecanismul e-SAR – Sesizări Abateri Rutiere, disponibil prin HUB-ul de servicii al Ministerului Afacerilor Interne.

Prin această procedură, Poliția Rutieră poate constata și sancționa conduita agresivă pe baza sesizării unui participant la trafic care a văzut în mod direct și întâmplător manevra și a surprins-o într-o înregistrare video sau audio-video.

Sesizarea se transmite electronic prin platforma MAI. Legea cere identificarea persoanei care face sesizarea, date de contact, o declarație pe propria răspundere privind veridicitatea celor relatate și a înregistrării, data, ora și locul faptei, semnătura și filmarea propriu-zisă.

Filmarea trebuie să surprindă manevra agresivă, data și ora, locul ori elemente care permit localizarea acestuia, vehiculul și numărul de înmatriculare, precum și semnalizarea rutieră relevantă pentru constatarea faptei.

Filmarea trebuie trimisă în cel mult 30 de zile

Codul rutier prevede că sesizarea este clasată dacă este transmisă după mai mult de 30 de zile de la data la care a fost surprinsă manevra agresivă. Sesizarea poate fi clasată și dacă lipsesc datele obligatorii, dacă autorul nu a fost participant la trafic, nu a perceput direct și întâmplător manevra ori dacă înregistrarea nu conține elementele cerute de lege.

Înregistrarea și sesizarea primite de Poliție se păstrează, ca regulă, timp de un an, cu excepția cazului în care sunt folosite într-o procedură judiciară, situație în care urmează regimul probelor. Legea obligă Poliția Rutieră și să asigure confidențialitatea datelor personale ale persoanei care a formulat sesizarea.

Serviciul poate fi accesat prin HUB-ul MAI, secțiunea e-SAR.

Nu orice abatere filmată poate fi sancționată prin e-SAR

e-SAR nu reprezintă, în forma actuală a legislației, un sistem general prin care cetățenii pot încărca orice filmare cu o încălcare a Codului rutier, iar Poliția să emită automat o amendă.

Articolul 109^3 din OUG nr. 195/2002 se referă expres la comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor, în sensul art. 54^1 din Codul rutier.

Printre manevrele pe care legea le consideră agresive se află deplasarea repetată de pe o bandă pe alta pentru depășirea unui șir de vehicule, apropierea foarte mare de alt vehicul sau frânarea bruscă nejustificată pentru intimidare, folosirea repetată a claxonului sau luminilor pentru a obliga nejustificat vehiculul din față să elibereze banda, mersul cu spatele în scop de intimidare, derapajele intenționate și alte manevre enumerate expres în art. 54^1.

Prin urmare, o filmare care surprinde o altă abatere nu intră automat în procedura specială de sancționare prin e-SAR numai pentru că numărul mașinii este vizibil.

Ce riscă șoferul sancționat pentru comportament agresiv

Comportamentul agresiv este sancționat de art. 100 alin. (3) lit. i) din Codul rutier cu amendă din clasa a II-a și suspendarea dreptului de a conduce pentru 30 de zile.

La data de 25 august 2026, punctul-amendă reprezintă 5% din salariul minim brut, iar salariul minim este de 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026. Clasa a II-a înseamnă 4-5 puncte-amendă, adică între 865 lei și 1.081,25 lei, pe lângă suspendarea permisului pentru 30 de zile.

Cuantumul în lei se poate modifica dacă se schimbă salariul minim sau modul legal de calcul al punctului-amendă.

Filmarea la volan

Articolul 36 alin. (3) din OUG nr. 195/2002 interzice conducătorilor de vehicule folosirea telefoanelor mobile în timpul deplasării pe drumurile publice, cu excepția dispozitivelor de tip „mâini libere”.

Așadar, faptul că un șofer observă o abatere comisă de altcineva nu îi oferă dreptul să ia telefonul și să filmeze în timp ce mașina sa se deplasează.

Folosirea telefonului mobil în timpul deplasării este prevăzută de art. 101 alin. (1) pct. 19 și atrage amenda din clasa a III-a; pentru această faptă sunt prevăzute și 4 puncte de penalizare.

Clasa a III-a înseamnă 6-8 puncte-amendă. La valoarea punctului-amendă de 216,25 lei (august 2026), sancțiunea este între 1.297,50 lei și 1.730 lei, la care se adaugă cele 4 puncte de penalizare.

Telefonul la volan plus o altă abatere poate duce la suspendarea permisului

Sancțiunea devine mai severă dacă folosirea telefonului are loc concomitent cu încălcarea unei alte reguli de circulație.

Articolul 100 alin. (3) lit. h) prevede în această situație amenda din clasa a II-a și suspendarea dreptului de a conduce pentru 30 de zile.

De exemplu, dacă un conducător auto filmează cu telefonul în timp ce se deplasează și, în același timp, comite o altă abatere rutieră, poate ajunge în această situație juridică.

Codul rutier sancționează separat și efectuarea de activități care îi distrag șoferului atenția de la conducere.

Din perspectiva siguranței și a riscului de sancționare, soluția indicată pentru documentarea incidentelor este o cameră de bord fixă, care înregistrează automat, nu manipularea telefonului în timpul mersului.

Ce poate face un șofer dacă apare într-o filmare publicată pe Facebook, TikTok sau YouTube

Persoana surprinsă într-o filmare din trafic și identificabilă prin imagine, voce, număr de înmatriculare ori prin asocierea mai multor informații nu este lipsită de mijloace legale de apărare dacă înregistrarea ajunge pe rețelele sociale.

În funcție de împrejurări, aceasta poate solicita ștergerea imaginilor, anonimizarea lor, restricționarea utilizării datelor, corectarea informațiilor inexacte, poate formula o plângere la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și poate apela la instanță.

Drepturi GDPR

Dacă Regulamentul general privind protecția datelor este aplicabil publicării respective, persoana vizată poate contacta autorul postării și îi poate solicita să înceteze prelucrarea care o privește.

În funcție de situație, poate cere:

• eliminarea filmării;
• blurarea feței;
• mascarea numărului de înmatriculare;
• eliminarea numelui sau a altor informații care permit identificarea;
• restricționarea utilizării materialului;
• corectarea informațiilor inexacte publicate împreună cu filmarea.

Articolul 17 din GDPR consacră dreptul la ștergerea datelor – „dreptul de a fi uitat”. Acesta poate fi invocat, între altele, dacă datele nu mai sunt necesare pentru scopul în care au fost prelucrate, dacă prelucrarea este ilegală sau dacă persoana s-a opus prelucrării și nu există motive legitime care să prevaleze.

GDPR conține excepții, inclusiv atunci când prelucrarea este necesară pentru exercitarea libertății de exprimare și de informare, iar legislația română stabilește derogări speciale pentru prelucrările în scop jurnalistic, artistic, literar sau academic.

surse: OUG nr. 195/2002 Codul rutier, forma actualizată; Poliția Română/ e SAR, Regulamentul (UE) 2016/679 – GDPR; Legea nr. 190/2018 pentru punerea în aplicare a GDPR în România; proceduri oficiale ANSPDCP (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal); Codul civil; CJUE; Regulamentul (UE)– Digital Services Act (DSA)