Floriile, sărbătorite în 2026 pe 5 aprilie, sunt una dintre cele mai importante sărbători creștine și marchează Intrarea Domnului în Ierusalim, momentul în care Iisus Hristos a fost întâmpinat de mulțimi cu ramuri verzi în mâini, în semn de bucurie, respect și credință.

Publicitate

Celebrată în ultima duminică din Postul Mare, sărbătoarea deschide drumul către Săptămâna Patimilor, Moartea și Învierea Domnului și ocupă un loc aparte în tradiția românească, fiind însoțită de numeroase obiceiuri, credințe și rituale păstrate din vechime. Vezi și Mesaje, urări și felicitări de Florii

Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim a fost menționată pentru prima dată în secolul al IV-lea. Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte.

Publicitate
Clinica Balneomed Articol 728x90

După minunea învierii lui Lazăr, mulțimile L-au întâmpinat pe Iisus la intrarea în Ierusalim cu ramuri verzi și strigăte de bucurie, recunoscând în El pe Mântuitorul. Floriile îi pregătesc astfel pe credincioși pentru Săptămâna Patimilor și pentru marea bucurie a Învierii Domnului.

Ziua în care sunt sărbătoriți toți românii care poartă nume de flori mai poartă denumirea populară de Duminica Stâlpărilor (ramurile de palmier sau finic, cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, n.r.). Este una dintre cele 12 praznice împărăteşti din cursul anului bisericesc.

Publicitate

Floriile deschid "Săptămâna Mare"

Săptamâna Mare sau Săptămâna Patimilor este cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, după cele 40 de zile de post.

De Florii este a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri. Astfel, în această zi se mănâncă pește.

De asemenea, potrivit Calendarului Ortodox 2026, Duminica Floriilor, sărbătorită pe 5 aprilie, este primul mare praznic cu dată schimbătoare.

Sărbătoarea este una de bucurie pentru toți creștinii, chiar dacă zilele ce urmează sunt unele ale tristeţii.

Astfel, Floriile au o puternică semnificație spirituală, deoarece mulțimile care Îl întâmpină pe Iisus cu strigătul "Osana!" sunt puse, în numai câteva zile, în contrast cu cei care vor cere răstignirea Lui.

Publicitate

Intrarea în Ierusalim, pe mânzul asinei, împlinește profeția mesianică din Vechiul Testament și arată că Hristos vine ca Împărat smerit, nu ca un conducător războinic. În tradiția creștină, acest episod este văzut ca început al drumului spre Cruce, notează crestinortodox.ro.

Săptămâna Patimilor

Intrarea Domnului în Ierusalim marchează începutul ultimei săptămâni din viața Sa pământească, cunoscută sub numele de Săptămâna Patimilor.

Astfel, în această perioadă, în fiecare seară se oficiază slujbele de Denii, în care credincioșii sunt invitați să-L urmeze pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte și Înviere.

Publicitate

Această săptămână este o perioadă de pocăinţă şi îndreptare duhovnicească pentru toţi creştinii, care retrăiesc tensiunea zguduitoare a clipelor de la sfârşitul vieţii pământeşti a Mântuitorului Iisus Hristos.

Rugăciune de Florii

De Florii, preoții le recomandă tuturor credincioșilor să rostească rugăciunea de binecuvântare a salciei, pentru noroc și bunăstare:

"Doamne, Dumnezeul nostru, Care şezi pe heruvimi;

Cel ce ai arătat puterea Ta şi ai trimis pe Unul Născut Fiul Tău,

Domnul nostru Iisus Hristos, ca să mântuiască lumea prin Crucea,

Publicitate

prin îngroparea şi prin învierea Sa; Căruia, venind în Ierusalim spre patima cea de bunăvoie,

poporul care şedea întru întuneric şi în umbra morţii,

luând semnele biruinţei, ramuri de copaci şi stâlpări de finic, I a prevestit învierea,

Însuţi, Stăpâne, păzeşte ne şi pe noi, care urmând acelora purtăm în mâini

ramuri de copaci în această zi de înainte prăznuire.

Şi precum pe acele popoare şi pe acei prunci care Ţi au strigat Ţie:

osana, apără ne şi pe noi, ca prin laude şi cântări duhovniceşti

Publicitate

să ne învrednicim de dătătoarea de viaţă învierea cea de a treia zi,

în Hristos Iisus Domnul nostru, cu Care împreună eşti binecuvântat,

cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh,

acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin"

Tradiții și superstiții

Pe lângă semnificația religioasă profundă, Floriile ocupă un loc aparte în tradiția populară românească, fiind asociate atât cu renașterea naturii, cât și cu numeroase obiceiuri și ritualuri păstrate din vechime, legate de sănătate, belșug și protecție:

  • De Florii, pe masa de sărbătoare se mănâncă pește, pentru că este dezlegare.
  • Credincioșii duc la biserică ramuri de salcie, care sunt sfințite și apoi păstrate acasă, la icoane, uși sau ferestre, pentru protecție și binecuvântare.
  • În unele localități se fac procesiuni religioase cu ramuri de salcie, care amintesc de intrarea lui Iisus în Ierusalim.
  • De Florii sunt sărbătoriți cei care poartă nume de flori.
  • Se spune că fetele care pun o ramură de salcie sfințită sub pernă își pot visa ursitul.
  • În credința populară, dacă pomii înfloresc de Florii, anul va fi roditor.
  • Dacă plouă de Florii, se spune că va ploua și de Paște.
  • În unele zone, copiii și animalele sunt atinși cu ramuri de salcie sfințite, pentru a fi feriți de boli și necazuri.
  • La sate, în ziua de Florii nu se lucrează și nu se fac treburi grele în gospodărie.
  • Femeile nu torc de Florii, potrivit tradiției populare.
  • Se spune că nu este bine să te speli pe cap de Florii, ca să nu albești sau să încărunțești înainte de vreme.
  • Dacă este neapărat nevoie, în unele zone se spune că părul trebuie spălat doar cu apă sfințită sau descântată.
Publicitate

Obiceiuri populare de Florii

De asemenea, se crede că persoana care se împărtășește de Florii și își pune o dorință are șanse mari să i se împlinească.

În unele locuri, oamenii se încing cu ramuri de salcie sfințite, ca să le treacă durerile. Fetele puneau sub un pom altoit o oglindă și o cămașă curată, folosite apoi în descântece de dragoste și sănătate.

În unele zone, fetele fierb busuioc în apă și se spală cu ea pe cap, ca să aibă păr frumos și să fie plăcute de băieți. Gospodinele coc plăcinte sau pâini împletite, pe care le dau de pomană săracilor.

Publicitate

În credința populară, dacă sunt aprinși mâțișori și casa este afumată cu ei în vreme de furtună, locuința va fi ferită de fulgere.

De asemenea, se spune că cine înghite trei mâțișori de salcie de Florii va fi ferit tot anul de dureri de gât.

Floriile 2026. Cum se sărbătoresc la Alba Iulia

Alba Iulia este un oraș cu o viață religioasă bogată și diversă, iar Floriile sunt sărbătorite aici pe mai multe paliere confesionale, ceea ce îi conferă sărbătorii o dimensiune aparte față de alte orașe din România.

Centrul ortodox al sărbătorii este Catedrala Încoronării, unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult din Transilvania și simbol al Unirii de la 1918. Slujba de Florii este oficiată la Catedrala Încoronării de Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Irineu.

Publicitate

Ca în toată țara, credincioșii vin cu ramuri de salcie care sunt sfințite în cadrul slujbei, după care sunt duse acasă și așezate la icoane sau la ferestre, ca semn de binecuvântare și protecție a casei.

Cu ziua de Florii începe ultima săptămână a Postului Pașților, numită Săptămâna Patimilor, iar începând din seara de Florii și până în Vinerea Mare, în biserici se săvârșesc deniile, slujbe de seară specifice acestei perioade. În Transilvania, denia se mai numește și „straste", cuvânt care înseamnă „patimă".