Sâmbăta lui Lazăr, una din zilele cu o puternică încărcătură religioasă în perioada de dinaintea Paștelui

Sâmbăta lui Lazăr, cunoscută în tradiția creștină și ca Sâmbăta lui Lazăr din Betania, este una dintre zilele cu o puternică încărcătură religioasă din perioada premergătoare Paștelui. Ea este prăznuită în sâmbăta de dinaintea Floriilor și amintește de minunea învierii lui Lazăr, săvârșită de Iisus Hristos înainte de intrarea Sa în Ierusalim.

În calendarul creștin, această zi are un loc aparte pentru că face legătura între timpul postului și săptămâna patimilor.

Din punct de vedere spiritual, Sâmbăta lui Lazăr este văzută ca o prevestire a Învierii Domnului și, totodată, ca un semn al biruinței vieții asupra morții.

Ce semnifică învierea lui Lazăr

Potrivit Evangheliei după Ioan, Lazăr din Betania, fratele Martei și al Mariei, murise de patru zile când Iisus a ajuns la mormântul său. În fața celor adunați, Hristos l-a chemat afară din mormânt, iar Lazăr a înviat.

Publicitate

Pentru credincioși, acest episod este una dintre cele mai puternice dovezi ale dumnezeirii lui Iisus și ale puterii Sale asupra morții.

Minunea are și o semnificație simbolică profundă. Ea nu vorbește doar despre învierea unui om, ci și despre speranța mântuirii, despre înnoirea sufletului și despre promisiunea vieții veșnice.

Mormântul Sfântului Lazăr se află la Larnaca. Foto: Alba24

În tradiția creștină ulterioară au apărut și relatări despre viața lui Lazăr după înviere, dar acestea țin mai mult de tradiție decât de textul biblic propriu-zis.

Cea mai cunoscută spune că ar fi ajuns episcop în Cipru, unde a fost înmormântat (Larnaca). Această informație apare în tradiția bisericească, nu în Evanghelia după Ioan.

Legătura cu Floriile și cu Paștele

Sâmbăta lui Lazăr este urmată imediat de Duminica Floriilor, ziua în care este amintită intrarea lui Iisus în Ierusalim.

Vezi și Zile libere de Paște 2026: când au liber angajații, ce drepturi au și câte sărbători legale sunt anul acesta

În tradiția creștină, învierea lui Lazăr este momentul care a sporit și mai mult faima lui Iisus în rândul oamenilor, contribuind la primirea Sa triumfală în cetate.

De aceea, Sâmbăta lui Lazăr este considerată un prag liturgic important. Ea încheie, într-un anumit sens, perioada postului și deschide drumul spre Săptămâna Mare, adică spre ultimele zile dinaintea Învierii.

Cum este privită în tradiția populară

În tradiția populară românească, Sâmbăta lui Lazăr este legată și de obiceiuri vechi, mai ales în mediul rural.

În unele zone, fetele mergeau cu „Lazărița” sau „Lăzărelul”, un obicei asemănător colindatului, în care era evocată moartea și renașterea simbolică a lui Lazăr.

Aceste tradiții populare au amestecat, de-a lungul timpului, sensurile religioase cu elemente de rit agrar și de primăvară.

Ziua mai este privită și ca un moment de pomenire a morților, tocmai pentru că tema centrală este trecerea de la moarte la viață.

Sâmbăta lui Lazăr, O zi a speranței

Dincolo de semnificația liturgică, Sâmbăta lui Lazăr este pentru credincioși o zi a speranței. În mijlocul perioadei de reculegere și apropiindu-se de Patimile lui Hristos, această sărbătoare aduce un mesaj de lumină: moartea nu are ultimul cuvânt, iar Învierea este deja anunțată.

În acest sens, Sâmbăta lui Lazăr nu este doar o comemorare a unei minuni biblice, ci și o chemare la credință, răbdare și încredere în biruința vieții.