Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FLORIILE, sărbătoare cea mai importantă care vestește Paștele. Ce semnificație are la români Duminica Patimilor


Publicat

floriile

Creștinii ortodocşi prăznuiesc în 12 aprilie,  Floriile sau Duminica Stâlpărilor. I se mai spune și Duminica Patimilor și este cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim şi sărbătorindu-i, totodată, pe cei cu nume de flori.

Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (ramurile de palmier sau finic, cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, n.r.) este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc.

VEZI: MESAJE de FLORII 2020: Idei de urări pentru cei care poartă nume de flori. Felicitări în zi de sărbătoare

Menţionată, pentru prima dată, în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, oraşul unde a şi început să fie celebrată, a cuprins, în scurt timp, întreaga lume creştină, fiind celebrată cu mare fast.

Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.

VEZI: URĂRI DE PAŞTE 2020 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Totodată Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post.

Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl petrec pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere, a explicat pentru MEDIAFAX, părintele Constantin Stoica.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.

Sâmbăta din ajunul sărbătorii este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletele celor decedaţi, încheindu-se acum Sărindarele, adică pomenirea morţilor făcută în fiecare sâmbătă din Postul Mare.

Sărbătoarea Floriilor este una de bucurie pentru întreaga creştinătate, dar cu înţelegerea faptului că zilele ce urmează sunt unele ale tristeţii.

În fiecare an de Florii se fac procesiuni, acestea rememorând intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, după ce cu o zi înainte îl înviase pe Lazăr din morţi. Mulţimea era atât de uimită de minune, încât era convinsă că a venit vremea regelui prevestit de profeţi.

„Osana!”, îi strigau pruncii, iar oamenii toţi adunaţi pe drum aşterneau în faţa Domnului hainele lor şi veneau să-L întâmpine cu ramuri de finic. Blând şi smerit, Iisus a intrat în cetate pe mânzul asinei.

Acum, peste veacuri, pelerinii refac, pe jos, drumul triumfal, cu tristeţea care premerge Patimile Domnului, dar şi cu bucuria care prevesteşte Învierea Sa, mai spune părintele Stoica.

În prescripţiile iudaice se arăta că fiecare evreu trebuie să meargă măcar o dată pe an la Templul din Ierusalim, pentru a aduce jertfe lui Dumnezeu.

Venirea lui Iisus cu o săptămână înainte de patimile sale şi de Învierea sa din morţi au fost profeţite cu mai bine de patru sute de ani înainte de sfântul proroc Zaharia, prin cuvintele „Bucură-te foarte fiica Sionului, veseleşte-te fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine drept şi biruitor, smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei”.

La început, Duminica Stâlpărilor a fost ţinută numai de comunitatea creştină din Ierusalim. Având un caracter local, nefiind cunoscută şi de alte biserici, sărbătoarea nu figurează în rândul celorlalte enumerate în „Constituţiile Apostolice”-document elaborat spre sfârşitul secolului al IV-lea.

Este menţionată însă de Sfântul Ioan Gură de Aur (407), de Sfântul Epifanie de Salamina (403), de Sfântul Chiril al Alexandriei (444), care au scris omilii la această sărbătoare, precum şi de pelerina spaniolă, Egeria, care o descrie în jurnalul său de călătorie la Locurile Sfinte.

Din Ierusalim, sărbătoarea Duminicii Stâlpărilor a trecut mai întâi în Egipt, apoi în Siria şi în Asia Mică. În secolul al V-lea era celebrată deja în capitala imperiului, Constantinopol, când împăratul şi curtea sa participau la procesiunea solemnă ce avea loc în Duminica Intrării în Ierusalim.

Cu acest prilej, mulţimea credincioşilor purta atât ramuri de finic, cât şi de măslin şi de liliac.

Pe tot parcursul procesiunii care se desfăşura pe străzile oraşului, credincioşii intonau frumoase cântări compuse de imnografi precum Andrei Criteanul, Teodor Studitul sau Iosif Studitul. Obiceiul ca însuşi conducătorul să participe la procesiunea din Duminica Floriilor a fost urmat şi de curţile domneşti din Ţările Române.

În timpul secolelor al VI-lea şi al VII-lea, sărbătoarea se răspândeşte şi în Occident, fiind menţionată de Isidor de Sevilia (636). Tot în această perioadă, se introduce şi binecuvântarea ramurilor de finic, aduse de credincioşi la biserică, iar procesiunea se mută dimineaţa.

Intrarea lui Iisus în Ierusalim este relatată de toţi cei patru evanghelişti, Ioan, Luca Matei şi Marcu. Noul Testament relatează faptul că apostolii au întins hainele lor pe asin, pe ele şezând Mântuitorul în timpul acestei procesiuni.

Acest gest a fost interpretat de Sfinţii Părinţi ca fiind mărturisirea faptului că învăţătura apostolilor va aduce la ascultare toate neamurile de pe pământ. Hainele Sfinţilor Apostoli simbolizează noua haină pe care o îmbracă oamenii, haina Sfântului Botez.

După modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului, care l-a întâmpinat pe Mântuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârşirea Sfintei Liturghii, să se sfinţească ramurile de salcie aduse de credincioşi.

Slujitorii Bisericii citesc rugăciuni de sfinţire a salciei, ţinând în mâini aceste ramuri înmugurite, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii, fiind cunoscut faptul că salcia are o putere mare de regenerare.

Semnificaţia creştină a acestei zile este una foarte puternică, reprezentări ale lui Hristos intrând în oraş călare pe un măgar fiind întâlnite frecvent în pictură.

Sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim a fost suprapusă peste cea a zeiţei romane a florilor, Flora, de unde şi denumirea populară pe care a primit-o. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână.

De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă pentru aerisire.

Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.

De asemenea, la miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.

În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.

La toate popoarele creştine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiţii nu au nimic în comun cu spiritul creştinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim.

Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor lor şi păstrând rânduiala postului.

Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii obişnuiesc şi să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte.

Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar şi renaşterea vegetaţiei, amintind totodată de ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, în această zi.

În sâmbăta dinaintea Floriilor, femeile din unele zone ale ţării aduc ofrandă de pomenire a morţilor împărţind plăcinte de post.

Tot în sâmbăta Floriilor se mai făcea un ceremonial complex numit Lazăriţa, după modelul colindelor, la care participau doar fetele. Una dintre fete, numită „Lazăriţa”, se îmbraca în mireasă şi colinda, împreună cu celelalte, în faţa ferestrelor caselor unde erau primite.

Lazăriţa se plimba cu paşi domoli, înainte şi înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simplă, drama lui Lazar sau „Lazărica”:plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunză, moartea neaşteptată prin căderea din copac, căutarea şi găsirea trupului neînsufleţit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc şi aruncarea scaldei mortului pe sub nuci.

În trecut, ramura de salcie sfinţită era folosită şi în scopuri terapeutice. Oamenii înghiţeau mâţişori de pe ramura de salcie pentru a fi feriţi de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară şalele.

De asemenea, exista şi obiceiul ca părinţii îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când veneau de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.

De Florii, arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiaţi să îşi dăruiască ramuri de salcie în această zi.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

VIDEO: Persoanele cu febră sau cu simptome respiratorii au acces prioritizat în secțiile de votare. REGULI și MĂSURI OBLIGATORII

Publicat

Persoanele cu febră, cu simptome respiratorii sau cu risc mare de îmbolnăvire vor avea acces în secțiile de votare la alegerle locale și pot solicita accesul cu prioritate la urne. Cetăţenii cu drept de vot care se vor prezenta duminică la urne trebuie să respecte anumite reguli de protecţie sanitară în contextul pandemiei de COVID-19.

Autorităţile au instituit măsuri care privesc accesul şi fluxul alegătorilor în sediul secţiei de votare, dar şi exercitarea propriu-zisă a dreptului de a alege.

Persoanele cu risc mare de îmbolnăvire pot solicita acces prioritar în localul de vot, iar în cazul în care un alegător prezintă simptome respiratorii evidente sau este febril va fi organizat accesul prioritizat al acestuia la urne.

Accesul alegătorilor în sediul secţiei de votare se va face eşalonat spre a evita aglomerările din interiorul acestuia. Alegătorii sunt obligaţi să poarte masca de protecţie şi să îşi dezinfecteze mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare şi la ieşirea din acesta.

În situaţia în care se formează aglomerări la intrarea în sediile secţiilor de votare, personalul de pază va asigura distanţarea de minimum un metru între persoane. Persoanele care prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 (de exemplu vârsta de peste 65 de ani, persoane ce se declară cu diabet zaharat sau alte boli cronice, persoane cu imunitate deficitară) pot solicita acces prioritar în localul de vot. Accesul va fi dispus de preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare prin măsuri organizatorice.

Distanţarea de minimum un metru poate fi asigurată şi prin marcarea acesteia între persoanele ce aşteaptă în curtea sau în faţa sediului secţiei de votare. Este recomandabil ca şi în curtea sau în faţa sediului secţiei de votare alegătorii să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, precizează autorităţile.

La intrarea în sediul secţiei va fi organizat un filtru, asigurat de personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare desemnat, dotat cu termometru, materiale de protecţie sanitară şi flacon cu dezinfectant, iar alegătorii vor fi supuşi unui triaj observaţional şi vor fi termometrizaţi cu ajutorul unui termometru noncontact.

Dacă nu sunt evidenţiate temperatura de peste 37,3 grade C şi/ sau simptome respiratorii evidente (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie), alegătorul îşi va dezinfecta mâinile, va intra în sediul secţiei de votare, păstrând distanţa de minimum un metru faţă de celelalte persoane şi evitând atingerea pe cât posibil a suprafeţelor. În cazul în care un alegător nu dispune de masca de protecţie, acestuia i se va pune la dispoziţie una, pe care o va purta pe tot parcursul prezenţei în interiorul sediului secţiei de votare şi în localul de vot.

Alegător cu febră sau simptome respiratorii – care este procedura stabilită în secțiile de votare

În cazul în care un alegător prezintă simptome respiratorii evidente (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie) sau este febril (este depistat cu temperatura de peste 37,3 grade C), personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare va organiza accesul prioritizat al acestuia în localul de vot astfel:

– alegătorul va purta mască, astfel încât să acopere nasul şi gura, şi va fi menţinut la distanţă de celelalte persoane în exteriorul sediului secţiei de votare;

– se va identifica rapid numărul secţiei de votare la care alegătorul este arondat şi va fi anunţat preşedintele biroului electoral al secţiei de votare de existenţa cazului unui alegător ce necesită acces prioritizat;

– în localul de vot se vor face pregătirile necesare, astfel încât respectivul alegător să stea cât mai puţin timp în interiorul acestuia;

– alegătorul îşi va dezinfecta mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare;

– va fi condus în interiorul sediului secţiei de votare până la intrarea în localul de vot, evitând contactul fizic cu suprafeţele sau cu alte persoane;

– după îndeplinirea cu celeritate a formalităţilor prevăzute de lege, alegătorul va vota în cabina de vot care este mai apropiată de intrarea în local;

– după finalizarea procedurilor de votare prevăzute de lege, alegătorul va fi condus în afara sediului secţiei de votare;

– cabina de vot va fi dezinfectată prin ştergerea suprafeţelor prin pulverizare cu un dezinfectant pe bază de alcool şi prin ştergere cu o lavetă curată ce va fi aruncată după folosire; acolo unde este posibil, după primul alegător febril şi/ sau cu simptome respiratorii, cabina va fi rezervată până la sfârşitul zilei de votare doar alegătorilor febrili şi/ sau cu simptome respiratorii;

– alegătorului i se va recomanda purtarea măştii de protecţie până la domiciliu, evitarea transportului în comun, contactarea medicului de familie sau a serviciului 112, după caz;

– în cazul în care starea medicală a alegătorului este deteriorată, se va contacta serviciul 112, iar acesta va fi izolat într-o sală separată, evitând contactul cu alţi alegători sau cu alte persoane, şi va fi supravegheat până când va fi preluat de personalul medical.

Accesul alegătorilor în localul de vot se va face eşalonat, astfel încât în sala unde se votează să nu fie prezenţi, în acelaşi timp, mai mult de 5 alegători şi să se respecte distanţarea de minimum un metru între persoane.

Alegătorii sunt obligaţi să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, şi să îşi dezinfecteze mâinile la intrarea în localul de vot şi la ieşirea din acesta.

Potrivit ordinului emis de ministrul Sănătăţii şi cel al Afacerilor Interne, alegătorul va fi instruit să poziţioneze actul de identitate sau documentul de identitate în suportul terminalului informatic, astfel încât datele sale de identificare să poată fi preluate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal – SIMPV.

Dacă acest lucru nu este posibil, operatorul de calculator va realiza această procedură, după care îşi va dezinfecta mâinile prin aplicarea unei soluţii dezinfectante pe baza de alcool sau va schimba mănuşile.

În vederea identificării de către operatorul de calculator şi de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, alegătorul va fi instruit să îşi îndepărteze pentru scurt timp masca spre a fi identificat, la o distanţă de minimum 1,5 metri faţă de operatorul de calculator şi membrii biroului electoral al secţiei de votare; după identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca, astfel încât să acopere nasul şi gura.

Alegătorul se va îndrepta către biroul sau banca la care se află membrul biroului electoral al secţiei de votare care îi va prelua semnătura în lista electorală şi va poziţiona actul de identitate sau documentul de identitate, după caz, pe biroul sau banca respectivă, astfel încât atingerea acestuia de către membrii biroului electoral al secţiei de votare să nu fie necesară.

Totodată, se va evita contactul fizic cu membrii biroului electoral al secţiei de votare în timp ce alegătorul semnează în lista electorală, la preluarea buletinelor de vot şi a ştampilei cu menţiunea ”Votat”. Pe cât posibil, buletinele de vot, ştampila şi pixurile ce vor fi utilizate de către alegători pentru semnare vor fi dispuse astfel încât alegătorul să le poată prelua singur, fără a avea contact direct cu membrii biroului electoral, sub supravegherea şi la indicaţia acestora.

Dacă alegătorul şi-a dezinfectat mâinile la intrarea în localul de vot şi a purtat masca de protecţie pe durata staţionării în localul de vot, ştampila cu menţiunea ”Votat”, buletinele de vot, pixul şi documentele atinse vor fi considerate necontaminate.

După exercitarea dreptului de vot, alegătorul îşi va aplica singur, la indicaţia şi sub supravegherea membrilor biroului electoral al secţiei de votare, timbrul autocolant ori ştampila cu ”Votat”, după caz, pe actul de identitate sau documentul de identitate.

La urne, fiecare alegător va primi patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ”Votat” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi introduce fiecare buletin de vot în urna corespunzătoare.

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea ”Votat”, care se aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul celor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea ”Votat” şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

De asemenea, persoana care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singură are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a o ajuta, un însoţitor ales de ea. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Program special la serviciile de evidența persoanelor din Alba, cu ocazia alegerilor locale 2020. Detalii pentru cetățeni

Publicat

Direcția Publică Comunitară de Evidență a Persoanelor (DPCEP) Alba anunță că programul de lucru cu publicul a fost extins și în weekend la serviciile publice comunitare locale, pentru a permite desfășurarea procesului electoral în bune condiții.

Potrivit sursei citate, în zilele de 26 și 27 septembrie 2020, programul serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor din județul Alba va fi extins pentru eliberarea actelor de identitate pentru persoanele cu drept de vot, astfel:

Programul D.P.C.E.P. Alba:

– sâmbătă, 26 septembrie 2020, între orele 8.00 – 16.00;

– duminică, 27 septembrie 2020, între orele 7.00 – 21.00.

Program servicii publice comunitare locale de evidență a persoanelor din județul Alba – sâmbătă, 26 septembrie / duminică, 27 septembrie:

AIUD 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

ALBA-IULIA 8.00 – 16.00 /  7.00 – 21.00

BLAJ 7.00 – 16.00 * / 7.00 – 21.00

SEBEȘ 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

ABRUD 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

BAIA DE ARIEȘ 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

CÂMPENI 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

CUGIR 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

OCNA-MUREȘ 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

TEIUȘ 8.00 – 16.00 / 9.00 – 21.00

ZLATNA 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

IGHIU 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

JIDVEI 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

*cu posibilitatea prelungirii programului, în funcție de solicitări

Serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor din municipiile Aiud, Alba-Iulia, Blaj și Sebeș, orașele Abrud, Baia de Arieș, Câmpeni, Cugir, Ocna-Mureș, Teiuș, Zlatna și comunele Ighiu și Jidvei vor soluționa, cu prioritate, cererile pentru eliberarea actelor de identitate pentru motivele prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. f), g) și j) (pierdere, furt, distrugere, deteriorare si anularea actului de identitate) din Ordonanța de urgență a Guvernului 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu sau fără o programare prealabilă telefonică sau online.

Cetățenii care dețin acte de identitate ale căror termen de valabilitate a expirat sau va expira în perioada 1.03.2020-27.09.2020 își pot exercita dreptul la vot în baza acestor documente.

Actele de identitate ale căror termen de valabilitate a expirat începând cu data de 1.03.2020 își mențin valabilitatea pe toată perioada stării de urgență/alertă precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia.

Informații suplimentare la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor care deservește localitatea de domiciliu/reședință.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Zece noi trasee marcate pentru alergare, în Munții Apuseni. Acestea sunt adresate atât avansaților, cât și începătorilor

Publicat

Au fost realizate zece noi trasee de alergare montană, în Munții Apuseni. 

Membrii clubului Xterra Sport Bihor au anunţat recent că alergătorii montani au la dispoziție zece noi trasee marcate şi realizate de ei, în Remeţi, Vârtop şi Stâna de Vale.

Acestea sunt dedicate atât începătorilor, cât şi avansaţilor, potrivit alerg.ro.

Traseele se adaugă celor cinci deja existente (două în Roșia și trei în Șuncuiuș) și care au fost lansate anul trecut.

Cele zece noi trasee sunt marcate cu plăcuţe desenate cu silueta unui alergător, colorată în funcţie de nivelul de dificultate al traseului: galben – pentru începători, verde şi albastru – nivel mediu şi roşu – pentru avansaţi.

În total, traseele – care sînt în circuit – au 194 de kilometri, iar cel mai lung este de 38km, în Remeți, putînd fi parcurs în circa 5h:30min. Cel mai scurt traseu are 12 km.

Detalii despre noile trasee pot fi găsite pe site-ul SportinApuseni.ro, care oferă informații şi despre atracţiile turistice de pe trasee, cu posibilităţile de cazare din zonă, producători locali, meşterii populari, alte sporturi practicate în zonă: cicloturism, via ferrata, canioning, căţărare, rafting sau ski.

Proiectul de realizate a traseelor noi a fost finanţat integral de către Agenţia de Management al Destinaţiei Bihor (AMD), bugetul fiind de 35.000 lei.

Președintele Xterra Sport , Szokolszky István, a mai spus că în următorii doi ani clubul ar mai vrea să realizeze „Traversarea Apusenilor”, ce ar urma să fie cel mai lung traseu de alergare montană de la noi. „Ne-am gîndit că ar trebui să aibă peste 300 kilometri. Vrem să înceapă din Vadu Crişului şi să se sfîrşească în Zlatna, în judeţul Alba”, a arătat Szokolszky.

Citeste mai mult
Publicitate

POLITICA

Comunicat Beniamin Todosiu (președinte USR-PLUS): Alege echipa USR-PLUS, oameni care au viziune pentru viitor!

Publicat

Sunt Beniamin Todosiu și sunt un om nou în politică. Sunt un om ca și TINE care s-a sătura de promisiuni neonorate și de politicienii care își amintesc de oameni doar în campania electorală. Sunt un tânăr antreprenor. Am o afacere crescută sănătos, am o familie frumoasă și NU AM nevoie de o funcție publică pentru bani sau beneficii.

Mi-am asumat să candidez la alegerile locale, alături de colegii mei din USR – PLUS, pentru că vreau să schimb în bine comunitatea în care trăiesc.

Alegerile locale sunt despre OAMENI. Sunt, în primul rând, despre viața oamenilor din comunitatea ta, despre greutățile și problemele lor și despre străzile lor uitate de administrația locală. Alegerile locale sunt despre copiii care învață în școli și grădinițe nemodernizate, despre satele uitate parcă în Evul Mediu, despre sărăcie, deznădejde și lipsa speranței într-un viitor mai bun. Am curajul să vorbesc despre toate acestea pentru că sunt imaginea realității din jurul nostru.

Am 33 de ani și vreau ca băiețelul meu să crească într-o România cu adevărat NORMALĂ, nu o Românie a penalilor în funcții publice sau în care există hoție în instituțiile publice.

Vreau educație de calitate, vreau dezvoltare economică, vreau să oprim depopularea gravă din zona rurală a județului Alba.

Vreau viziune, transparență, cheltuirea corectă a banilor publici și respect pentru tine, CETĂȚEANUL.

Da! Sunt un om nou în politică și am decis să mă implic pentru că m-am săturat de promisiunile nerespectate ale politicienilor tradiționali. Acești politicieni sunt cei care au mințit și au furat România în ultimii 30 de ani. E o Românie amanetată de ei, o Românie cuprinsă de ciuma politică, indiferent că este roșie sau galbenă. E România incompetenței, pilelor, risipei banului public și în care cetățeanul e tratat cu dispreț.

E timpul să spunem STOP! Ajunge!

E timpul să alegem oameni care au viziunea pentru viitor.

Mesajul meu este simplu: aveți încredere în oamenii din USR-PLUS, oameni obișnuiți ca voi, care au avut curajul să facă pasul spre politică.

Haideți la vot duminică! Votați cu inima curată și cu gândul la strada pe care locuiți. E locul cel mai important din România pentru că, în următorii patru ani, acolo veți trăi și acolo vă veți crește copiii. E dreptul vostru să fie curată și modernizată, iar primarul să vă viteze frecvent, nu doar în campania electorală.

Haideți la VOT în 27 septembrie și aveți încredere în echipa USR-PLUS! Sunt oameni ca VOI, hotărâți să schimbe Alba în BINE!

#oameni_ca_tine

Acest articol a fost comandat de Partidul Uniunea Salvați România – Organizația Județeană Alba, parte a alianței electorale “Alianța USR PLUS”,

Cod mandatar financiar: 21200251

Executat de SC INDEPENDENT SRL – portal: https://alba24.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate