Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Andreea Maria Muntean din Alba Iulia, câștigătoarea Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine” 2019. PREMIILE


Publicat

Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine”, cel mai important festival concurs de muzică folk din România, s-a încheiat, duminică seara, cu Gala Laureaților în cadrul căreia au fost aflați câștigătorii ediției din acest an. Marele Premiu a fost câștigat de Andreea Maria Muntean, o adolescentă în vârstă de 14 ani din Alba Iulia.

Seara a cuprins și recitaluri susținute de Diana Porca – câștigătoarea marelui premiu la ediția din anul 2018, Daniel Avram și „Școala de Folk”, Felicia Pop, Mircea Baniciu, Alexandra Ușurelu, Mircea Vintilă.

Ultima zi a festivalului a fost o zi încărcată de emoții pentru tinerii interpreți înscriși în concursul de interpretare și compoziție. Concurenți intrați în concurs în urma unei preselecții foarte riguroase au aflat care dintre aceștia a reușit să câștige cele mai bune note oferite de juriu și să se claseze pe podiumul festivalului.

Andreea Maria Muntean, câștigătoarea ediției din acest an a Festivalului Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine”, are 14 ani și este elevă la Liceul de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia.

Premiile Festivalului Național Concurs de Muzică Folk „Ziua de Mâine”:

Premiul I: Andreea Maria Muntean (Alba Iulia) – 14 ani

Premiul II: Denisa Georgiana Miclescu (Dorohoi) – 20 de ani

Premiul III: Eugen Rareș Petrișor (Cugir) – 12 ani  

Diplomă specială de participare: Vlad Pârău (Brașov) – 31 de ani

Alba Iulia a găzduit, sâmbătă și duminică, Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine”, cel mai important festival de gen din România. Ajuns în acest an la cea de-a XV-a ediție, festivalul a cuprins, sâmbătă seara, secțiunea de concurs, dar și recitaluri susținute de Marinela Popa și Grupul „Primavera”, Poesis, Zoia Alecu, A.G. Weinberger, Ducu Bertzi și Victor Socaciu. Duminică, festivalul a continuat cu cu Gala Laureaților și recitaluri susținute de Diana Porca – câștigătoarea marelui premiu la ediția din anul 2018, Daniel Avram și „Școala de Folk”, Felicia Pop, Mircea Baniciu, Alexandra Ușurelu, Mircea Vintilă.

Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine” este organizat de Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena”. „Ziua de Mâine” este, la fel ca multe alte evenimente culturale organizate în Alba, o marcă înregistrată a Consiliului Județean Alba.

credit foto-video: Vasile Sârb – Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Cine a trăit 30 de ani în Zlatna, poate ieși la pensie cu doi ani mai devreme. LISTA orașelor aflate în aceeași situație

Publicat

turn Ampelum Zlatna drona 2

Deputații au aprobat marți un proiect de lege pentru extinderea categoriilor de persoane care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare.

Astfel, persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în Zlatna vor putea beneficia de pensionarea anticipată cu doi ani, fără a suporta penalitățile aferente. 

Sunt vizate, de asemenea, mai multe localități din Valea Jiului, respectiv Petroșani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Aninoasa și Uricani

Proiectul de Lege pentru modificarea art.65 alin.(5) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost adoptat în ședința din 14 iulie cu 279 de voturi pentru și 20 de abțineri.

„Locuitorii din această zonă au trăit într-un mediu nociv, care le scurtează semnificativ speranța de viață, inhalând substanțe nocive provenite de la exploatările miniere din Valea Jiului. Menționăm că, potrivit datelor statistice ale INS pentru anul 2017, speranța de viață în Hunedoara era sub 75 de ani, cu 1 an mai mică decât media la nivel național”, se precizează în expunerea de motive.

Astfel, potrivit proiectului de lege „persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracției, preparării și arderii cărbunelui sau a șisturilor bituminoase, a extracției și prelucrării minereurilor feroase și neferoase cu conținut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat și siliciu sau de radiații din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, a pulberilor metalice și/sau de cocs metalurgic, precum și a emisiilor de amoniac și derivate, respectiv localitățile Baia Mare, Copșa Mică, Zlatna, Târgu Mureș, Drobeta-Turnu-Severin, Târnăveni, Slatina, Turnu Măgurele, Râmnicu Vâlcea, Petroșani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Aninoas și Uricani, pe o rază de 8 km în jurul acestor localități, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare”.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

15 iulie: Ziua Mărcii Poștale Românești. Cum au apărut timbrele și care este povestea celebrului ”Cap de Bour”

Publicat

În România, primele mărci poștale au apărut în 1858, iar patrimoniul clasic al filateliei românești cuprinde timbre din perioada 1858 – 1872.

Mărcile CAP DE BOUR au fost primele mărci poștale gumate din sud-estul Europei. La gumare a fost utilizata „gummi arabicum” aplicata manual.

În Grecia, primele mărci poștale au apărut în anul 1861, în Turcia în 1863, în Serbia în 1866 și în Bulgaria în 1879.

Prima emisiune de mărci poștale românești intitulată Cap de bour a fost tipărită la 15 iulie 1858 și a intrat în circulație la 22 iulie 1858 la biroul poștal din Iași și la 8 august 1858 la celelalte birouri poștale moldovene, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă.

Emisiunea a fost tipărită la Iași la tipografia Atelia Timbrului, în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride.

A fost creat după model austriac și au fost folosite matrițe de oțel pentru tipărirea sa. Marca poștală a constituit o mare revoluție în sistemul de comunicare organizat, poștal, dar și o mișcare politică împotriva suzeranității otomane, care nu agrea, în Țările Române, niciun fel de autonomie instituțională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele sau drapelul.

Timbrul reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în cinci colțuri, legenda «porto scrisori» scrisă cu litere chirilice și valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poștale.

Cercul avea dimensiunile de 19,5 mm la valorile de 27 și 54 de parale, 19,75 mm la valoarea de 81 parale și 20,25 mm la valoarea de 108 parale.

Prima serie de mărci poștale din spațiul românesc era formată din patru valori: 27, 54, 81 și 108 parale.

Tirajul a fost mic: 6.016 la marca de 27 de parale (din care s-au vândut 3.691 exemplare), 10.016 la cea de 54 de parale (din care s-au vândut 4.772 exemplare), 2.016 la 81 de parale (din care s-au vândut 709 exemplare) și 6.016 la 108 parale (din care s-au vândut 2.574 exemplare).

Imprimarea timbrelor s-a făcut pe coli de 32 de mărci poștale în patru rânduri a câte opt bucăți.Erau astfel dispunse încât la mijlocul fiecărei coli se formau opt perechi de tête-bêche.

Hârtia era specială, de proveniență străină, având grosimea, structura și culoarea diferită.

Ca adeziv pentru gumare a fost folosită gumă arabică de culoare galben-brun care era aplicată manual în straturi inegale și neuniforme.

În Moldova, Nicolae Vogoride a fost înlocuit cu „triumviratul“ I. A. Cantacuzino, Vasile Sturdza și Anastasie Panu.

Odată cu introducerea a tarifului poștal unic, a fost întreruptă circulația acestei prime serii de timbre și la 1 noiembrie 1858 a fost pusă în circulație emisiunea a doua „Cap de bour” cu trei valori: 5 parale, 40 de parale și 80 de parale.

Această serie de mărci poștale are astăzi o valoare filatelică mai mică. Timbrul reproducea semnul heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în șase colțuri în loc de cinci, legenda «PORTO GAZETEI» sau «PORTO SCRISOREI», iar valoarea nominală a timbrului era scrisă cu latine, alfabetul chirilic folosindu-se numai la scrierea cuvântului „PAR”.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

15 iulie 2020: Drumurile din județul Alba pe care vor acționa aparatele radar. Sfaturi pentru șoferi

Publicat

Reprezentanții IPJ Alba, au transis situația amplasării radarelor în data de 15 iulie 2020, pe drumurile din județ:

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Potrivit Codului Rutier, limitele maxime de viteză sunt de:

– 50 km/oră în localităţi (în unele cazuri, limita este mai mare, dar de maximum 80 km/oră sau mai mică, dar minimum 30 km/oră);

– 90 km/oră pe drumuri naţionale, judeţene, comunale

– 100 km/oră pe drumuri expres sau drumuri naţionale europene

– 130 km/oră pe autostrazi;

Dacă depăşiţi aceste limite maxime admise de viteză riscaţi amenzi între 290 de lei şi 2.900 de lei.

– pentru depăşirea limitei cu 10-20 km/oră, se calculează 2 sau 3 puncte-amendă, adică 290 lei sau 435 lei, plus două puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 21-30 km/oră: 4 sau 5 puncte-amendă (580 lei sau 725 lei), plus trei puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 31-40 km/oră: între 6 şi 8 puncte-amendă (de la 870 la 1.160 lei), plus patru puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 41-50 km/oră: între 9 şi 20 puncte-amendă (de la 1.305 lei la 2.900 lei), plus sase puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu mai mult de 50 km/oră: între 9 şi 20 puncte-amendă (de la 1.305 lei la 2.900 lei), dar şi suspendarea permisului pentru 90 de zile.

Ceea ce poate puţini şoferi ştiu este că pot fi amendaţi şi dacă circulă prea încet. Sancţiunea este de 2 sau 3 puncte-amendă dacă rulaţi nejustificat cu viteză de cel puţin 10 km/oră sub limita minimă impusă de lege.

Reamintim că este posibilă plata a jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege, dacă este făcută în primele două zile lucrătoare de la data primirii procesului-verbal de contravenţie și chiar pe loc direct la agentul constatator.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

ACCIDENT la Alba Iulia: O persoană a fost acroșată în zona unei treceri de pietoni, de pe strada Vasile Goldiș

Publicat

sirena politia

Un accident rutier a avut loc marți seara, în jurul orei 22.15, pe strada Vasile Goldiș din Alba Iulia. 

Potrivit reprezentanților IPJ Alba, o persoană a fost acroșată în zona unei treceri de pietoni.

Persoana acroșată a fost transportată la Spitalul Județean de Urgență din Alba Iulia, în stare conștientă, pentru a primi îngrijiri medicale.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate