Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Complexul MUSEIKON va fi inaugurat în noiembrie. Descoperiri arheologice importante, în Cetatea Alba Carolina


Publicat

fatada de S_parament S_Z6 si Z6AMuseikon, proiectul prin care se restaurează și revitalizează o clădire monument istoric din Alba Iulia, locaţie ce va deveni un complex muzeal unic în Transilvania și unul dintre cele mai importante puncte de atracție ale județului Alba, a scos la lumină vestigii de o importanță istorică nebănuită, capabile să rescrie o importantă filă din istoria Transilvaniei, aceea a stăpânirii romane în Dacia. De asemenea, descoperirile contribuie substanțial la cunoașterea unei zone până acum cu totul obscură din ansamblul arhitectural al cetății medievale Alba Iulia.

În urma cercetărilor arheologice mult mai complexe decât se preconizau, termenul de finalizare a proiectului în valoare de peste 9 milioane de lei a fost prelungit, astfel că acesta va fi inaugurat cel mai probabil în data de 25 noiembrie.

Între exponatele noului complex de la Alba Iulia se vor regăsi cărţi vechi și obiecte de patrimoniu de reală valoare, dar şi o colecție impresionantă de icoane.

IMG_0834La Alba Iulia a avut loc joi, 14 iulie, o conferință de presă prilejuită de finalizarea cercetărilor arheologice la clădirea Museikon, monument istoric și de arhitectură care – datorită acestor cercetări – înnobilează cetatea Alba Iulia cu vârsta bimilenară care îi poate fi acum atribuită. La eveniment au fost prezenți, printre alții, președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, arheologul responsabil cu șantierul arheologic, Radu Ota, arheologul Cristian Florescu și muzeograful responsabil cu amenajarea noului muzeu de artă religioasă, Ana Dumitran.

„Sperăm ca această finalizare să aibă loc în luna noiembrie, inițial ar fi trebuit să terminăm în aprilie acest an. Din rațiuni legate de cercetarea arheologică mult mai complexă față de ce ne-am așteptat inițial, proiectul a fost prelungit și momentan așteptăm inaugurarea pe 25 noiembrie”, a transmis muzeograful Ana Dumitran.

Vezi și FOTO: „Museikon”, complex muzeal unic în Transilvania. Cele mai vechi icoane, obiecte de patrimoniu, laborator de restaurare şi bibliotecă

Potrivit directorului Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, din punct de vedere științific a fost o oportunitate de a cerceta o parte din istoria orașului și de ce nu, din istoria României.

„Într-o cercetare arheologică, ca să fac o comparație, ca și sacul lui Moș Crăciun, bagi mâna și nu știi ce găsești. Noi am avut noroc să găsim o grămadă de daruri pe care le vom pune la dispoziția cetățenilor și a viitorilor turiști care ne vor vizita”, a spus Rustoiu.

Arheologul responsabil cu șantierul arheologic, Radu Ota, a ținut să reamintească că Alba Iulia este cel mai mare sit arheologic din România și unul dintre cele mai mari din Europa, în care locuirile se întind din neolitic până în zilele noastre.

„Ca rezultate științifice, am identificat primul șanț de apărare de la primul castru de pământ, pentru că romanii aici au construit nu doar castrul acesta de piatră. Castrul de piatră a fost ulterior unui castru de pământ, cu val de pământ și palisade de lemn. Acela a fost castrul cel mai timpuriu, de pe timpul împăratului Traian, când a fost adusă aici Legiunea a XIII-a Gemina. Baza acelui șanț a fost la 6,40 metri adâncime”, a mai precizat Radu Ota.

Tot în cadrul cercetărilor s-a descoperit și un mormânt din a doua jumătate a secolului XX, cu ofrandă de ou păstrată intactă.

„Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu ajutorul specialiștilor s-a reușit să se descopere lucruri importante pentru istoria noastră și istoria României. Tot ce s-a descoperit cu sprijinul Consililui Județean se va pune în valoare. Este important ca aici în cetate, atât cât se poate, să se scoată la iveală vestigiile trecutului. Sunt convins că proiectul va fi finalizat la timp, că toate aceste descoperiri vor fi puse în valoare, iar când proiectul va fi gata va fi și mai frumos decât ne-am gândit. Toate acestea ne încurajează să continuăm proiectele care le avem. Odată cu finalizarea acestui proiect vom pregăti aducerea în cetate a Bibliotecii <Lucian Blaga>” și o serie de proiecte care o să facă parte din proiectul <Alba 100>. De asemenea, la Sala Unirii au primit aprobările să înceapă săpăturile în jurul acesteia, în câteva puncte, pentru a face descărcarea arheologică, astfel încât cât mai repede posibil să începă lucrările de restaurare”, a transmis președintele CJ Alba, Ion Dumitrel.

caseta_11_conditii speciale de lucruDespre cercetările arheologice

Inițiate ca urmare a necesității descărcării de sarcina arheologică a clădirii, în vederea restaurării, cercetările desfășurate la clădirea Museikon începând cu luna februarie 2016 au scos la lumină vestigii de o importanță istorică nebănuită, capabile să rescrie o importantă filă din istoria Transilvaniei, aceea a stăpânirii romane în Dacia, și contribuie substanțial la cunoașterea unei zone până acum cu totul obscură din ansamblul arhitectural al cetății medievale Alba Iulia.

Informaţiile cu privire la acest edificiu erau, până acum, puţine şi lacunare. Se știa cert doar că, începând din prima jumătate a sec. XVIII și până la mijlocul sec. XX, a funcționat neîntrerupt ca Spital Militar, iar apoi ca Spital de Neurologie și Neuro-Psihiatrie. Datorită cercetărilor arheologice, clădirea poate fi acum recunoscută pe planul arhitectului Visconti, proiectantul cetății Alba Carolina, căruia i se datorează prima cartografiere detaliată a realităților din interiorul zidurilor vechii fortificații medievale, pe care a realizat-o în anul 1711.

fatada de V_parament V_Z4A_etapa postromanaÎn urma decapărilor efectuate pe fațada vestică a construcției, a fost dezvelită o parte a zidului vestic de incintă al castrului roman Apulum, care a fost clădit în faza sa din piatră în timpul împăratului Hadrian. O parte a clădirii monument istoric este, deci, edificată pe zidul roman, care a fost parte intregrantă a edificiilor medievale, fiind demolat parțial abia de austrieci, cu ocazia reamenajării ansamblului arhitectonic mai vechi și a transformării sale în spital.

Zidul roman se păstrează ca element de construcţie integrat în actuala clădire pe o lungime de 14,90 m și până la înălțimea de 3,80 m, socotiți de la actualul nivel de călcare.

Folosirea mortarului hidraulic dovedește că zidul a suferit importante refaceri cel mai probabil după retragerea aureliană, în perioada Tetrarhiei, între sfârşitul sec. III – începutul sec. IV, reamenajarea fiind determinată de o prăbușire a blocurilor de piatră din cauze care sunt deocamdată necunoscute, nefiind constatate urme de violență. O asemenea intervenție a putut fi făcută doar de către buni cunoscători ai tehnicii de construcție romană, recrutați din rândul populației romanizate care nu a părăsit orașul odată cu armata și administrația, cel mai probabil dintre veteranii rămași la Apulum. Repararea și reamenajarea castrului denotă funcționarea aici a unui centru de putere care a controlat cel puţin valea Mureşului mijlociu și a ţinut legătura cu Imperiul roman în sec. IV, ipoteză confirmată de numeroasele artefacte databile în această perioadă descoperite la Apulum și în împrejurimi, dar şi de construirea în anul 328 a celui mai lung pod din Antichitate, între Sucidava şi Oescus.

caseta_7_canalizareSeria descoperirilor continuă cu scoaterea la lumină, în pivnița clădirii, a unei canalizări de epocă romană, care era amplasată de-a lungul drumului de rond – via sagularis. O cărămidă ştampilată cu numele legiunii a XIII-a Gemina se păstrează in situ, pe fundul canalizării, și a mai fost recuperat un olan cu aceeași ștampilă, a cărui poziție inițială a fost deasupra zidului canalizării.

În spatele clădirii noi, construite în anii ’80 ai secolului trecut, au fost găsite un cuptor din piatră și o oală-borcan lucrată la roata rapidă, ambele databile la mijlocul sec. X. Este posibil ca vasul să fi făcut parte din inventarul unui mormânt de înhumație, deoarece au fost găsite, disparat, în poziție neanatomică, fragmente de calotă craniană, ansamblul funerar fiind dislocat de lucrările prilejuite de introducerea canalizării și de construirea clădirii contemporane. Nivelul de cultură căruia i-a aparținut, de care poate fi legată funcționarea centrului de putere al Bălgradului, a fost distrus după anul 934 de călăreții ducelui Gyla, după cum atestă urmele de arsură frecvent surprinse de săpăturile arheologice anterioare.

Prin sondajele practicate atât în subsolul, cât şi la parterul și exteriorul clădirii de secol XVIII, s-a constatat că aceasta a fost construită peste cel puţin un edificiu pe care îl datăm cel mai târziu în sec. XVII, dar nu este exclus ca momentul construirii sale să coboare în sec. XVI. În exteriorul clădirii medievale târzii, lângă latura vestică, a fost recuperată o monedă de argint de 1,5 groşi, emisă de regele Sigismund III al Poloniei în anul 1623. La interior au fost recuperate mai multe cahle care pot fi datate în sec. XVI-XVII.

Cota 0 pentru tot șantierul a fost stabilită la nivelul de călcare final din construcția nouă de pe latura de nord.

Descoperirile arheologice vor fi valorificate și introduse în circuitul expozițional, devenind o a doua ofertă culturală a noului muzeu, alături de cea cultural-artistică.

Vezi și FOTO-VIDEO Descoperire senzațională la „Museikon” Alba Iulia: O parte a zidului Castrului Roman de la Apulum, canalizare romană și austriacă

museikonDespre proiect

Proiectul “Museikon. Un nou muzeu al icoanei revitalizează o clădire monument istoric restaurată în Alba Iulia” este realizat în parteneriat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia și Universitatea din Bergen – Norvegia. “Museikon” este finanțat în cadrul Programului PA16/ RO12 “Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural și natural”, prin Mecanismul Financiar SEE 2009- 2014.

Proiectul Museikon are o valoare totală de 9.292.349,05 lei, din care valoare eligibilă este de 8.086.892,14 lei.

Operatorul de program este Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă restaurarea și revitalizarea unei clădiri monument istoric din Alba Iulia, prin înființarea unui muzeu și facilități culturale.

Activităţi desfăşurate în cadrul proiectului:

– Reabilitare și restaurare clădire monument istoric

Restaurarea include întărirea elementelor structurale: fundații, ziduri și pardoseli. Pentru a face clădirea să funcționeze ca un muzeu modern, este necesară o separare funcțională: aripa de sud (clădirea propriu-zisă de patrimoniu) va fi, în întregime, publică, cu spații de expunere (3 temporar în subsol și 7 permanent la nivelurile superioare), în timp ce aripa de nord (extensia recentă) va fi folosită doar de către personal, pentru nevoile funcționale auxiliare: birouri, laborator de restaurare, spații de depozitare, vestiare.

– Intervenţii pentru restaurarea a 52 icoane clasate și a 15 cărţi vechi clasate, cu o valoare inestimabilă pentru istoria culturii și artei românești.

– Digitizarea întregii colecţii a inventarului Museikon, în scopul punerii ei la dispoziția publicului prin intermediul unei baze de date accesibilă pe site-urile www.museikon.ro și www.europeana.eu, precum și clasarea a 2500 de bunuri culturale

– Organizarea unei expoziţii temporare de icoane în cadrul Muzeului Universităţii din Bergen. Expoziția a început în decembrie anul trecut și s-a terminat în februarie anul acesta și a fost un eveniment de succes.

– Organizarea expoziției permanente din cadrul noului muzeu, Museikon.

Rezultatele proiectului:

– Un muzeu ospitalier, viu și accesibil – un nou obiectiv turistic în Cetatea Alba Carolina. Clădirea primului spital militar din România, totodată una dintre cele mai vechi construcții din cetatea Alba Iulia, este pusă în valoare de noul muzeu.

– Două dintre cele mai valoroase colecții de artă veche românească vor fi puse la dispoziția publicului larg prin intermediul expozițiilor permanente și temporare.

– Muzeul deține o colecție de mare valoare artistică și documentară, impresionantă cantitativ (peste 5600 de piese), din care 2.500 vor fi clasate. Colecția conține cu predilecție icoane și cărți din secolele XVIII-XIX.

– Întreaga colecție va putea fi accesată prin intermediul site-urilor www.museikon.ro și www.europeana.eu

– Un laborator, dotat la standarde actuale, de restaurare pictură tempera pe lemn și sticlă.

– O bibliotecă de specialitate conținând circa 2.000 de volume de referință și circa 30 de serii aproape complete de periodice de specialitate publicate în România și în străinătate.

– Museikon va oferi șansa de studiu și formare profesională, în special în domeniile: teologie, istorie, istoria artei și în domeniul restaurării.

– Anual vor fi organizate Școli de vară pentru studenți, muzeografi și restauratori.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

AIUD

VIDEO: Torționarul cu patru clase de la Aiud. Gheorghe Crăciun a fost directorul penitenciarului în perioada stalinistă

Publicat

gheorghe craciun

Avea patru clase, dar nu avea complexe în fața lui Petre Țuțea și Petre Pandrea. Între marii torționari ai perioadei staliniste, Gheorghe Crăciun are un loc aparte. În lunga sa carieră de ucigaș, pe unde a umblat, i-a anchetat printre alții pe Alexandru Vaida-Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu sau Mircea Vulcănescu, dar și pe mulți alți deținuți politici.

A fost director al Penitenciarului Aiud în cea mai neagră perioadă a acestei instituții. Gheorghe Crăciun a organizat şi condus reeducarea în spirit ateu şi comunist a 7.000 de deţinuţi politici intelectuali. Iar pentru toţi cei care au refuzat reeducarea, regimul impus la Aiud a reprezentat cea mai crâncenă încercare.

Aiudul a devenit sub conducerea sa o antecameră a iadului, unde mii de oameni trebuiau să fie ucişi lent, în chinuri care depăşeau cu mult cea mai bolnavă imaginaţie.

”A spus cineva că am spălat creierul acolo. Păi dacă se spală creierul lui Dumitrescu Borcea sau al lui Groza și nu mai va face crime în viitor, apoi asta îi rău? Hai să zâcem pe linia spălării creierului” a spus torționarul în fața camerei.

„Din anul 1958, de când la comanda Aiudului este numit colonelul Gheorghe Crăciun, se înregistrează o rată ridicată a mortalităţii. Din totalul de 216 morţi pe o durată de 14 ani, 135 sunt numai în anii 1958-1964.

Vezi: Portretul unei eroine uitate din Munții Apuseni. Alexandra Pop, executată de Securitate într-un ”transport al morții”

În numai 6 ani, o rată a mortalităţii record, în regimul penitenciar instalat de colonelul Crăciun. Oamenii îşi sfârşeau zilele de TBC, septicemie, insuficienţă hepatică, psihoze depresive. Boli care indică mizeria, înfometarea frigul şi izolarea din temuta închisoarea”, spune Lucia Hossu Longin, realizatoarea documentarului Memorialul Durerii – Gheorghe Crăciun.

Torționarul cu 4 clase

Gheorghe Crăciun a devenit membru PCR în 1945. Potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, viitorul colonel de securitate Gheorghe Crăciun s-a născut într-o familie de țărani greco-catolici cu șase copii, fiind de profesie cazangiu.

Absolvent a patru clase la școala industrială de ucenici, Crăciun a ocupat, începând cu venirea comuniștilor la putere, mai multe funcții în aparatul de represiune. A ajuns comandant la penitenciarul Aiud/formațiunea 0622 (nov. 1958 – 31 dec. 1964).

ghe

I-a anchetat, între alții, pe Alexandru Vaida-Voevod și pe Emil Hațieganu, pe Petre Țuțea sau pe Petre Pandrea. Dezvăluirile senine ale acestui personaj în documentarul jurnalistei arată o lume a terorii, dincolo de orice imaginație, și personaje care nu au ajuns niciodată să cunoască răzbunarea legii, sau măcar a istoriei.

”I-am chemat la mine pe Țuțea Petre și pe Pandrea Petre la mine și am spus gata! V-am numit consilierii mei. S-au uitat unul la altul și au râs. Știam că îs prietini amândoi, că au scris socialism în tinerețe. Pandrea a și rămas, Țuțea s-a mai schimbat… Și uite ce vreu: Să vă pun șefi pe post de consilieri la clubul național al țărăniștilor și liberalilor. Da noi n-am fost liberali și țărăniști. Nu mă interesează!” a mărturisit torționarul în fața Luciei Hossu-Longin.

Presa a preluat din surse oficiale informații despre contribuțiile lui Gheorghe Crăciun la dezvoltarea universului concentraționar comunist totalitar:

”în calitate de șef al Direcției regionale de Securitate Sibiu, Gheorghe Crăciun a anihilat mai multe grupuri de partizani din zona Făgăraș, printre care și grupul lui Nicolae Dabija și a arestat personal pe Vaida Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu, precum și persoane de etnie germană din regiune.

Gheorghe Crăciun a rămas cunoscut în istoria sistemului concentraționar comunist ca acela care a implementat la Aiud, în perioada directoratului său (nov. 1958 – dec. 1964), procedeul „reeducării târzii” sau reeducarea „nonviolentă”. O încercare inumană de a pătrunde în sufletul deţinuţilor. Şi a le condiţiona libertatea de autodemascare. Era un altfel de Piteşti.

Vezi și: Cum a murit de foame în închisoarea de la Aiud, ”creierul” primului submarin românesc. Povestea lui Gheorghe Koslinski

Potrivit DGP, în această perioadă, aici au avut loc cele mai multe decese din istoria formațiunii carcerale. În comparație cu reeducarea de tip Pitești (petrecută în intervalul 1949 – 1952), la Aiud au fost fost utilizate alte tehnici („metodele lente, șocurile psihice, picătura chinezească și mutațiile de natură să dezechilibreze psihicul deținuților”), mai puțin brutale, combinate într-un timp mai îndelungat, cu starea fizică și psihică, în cele mai multe cazuri deplorabilă, a celor încarcerați”.

Printre persoanele care au murit în închisoarea de la Aiud, în perioada în care Gheorghe Crăciun era comandant, se număra profesorul Mircea Vulcănescu, preotul Mihai Enescu, gen.(r) Alexandru Macici și mulți demnitari ai guvernelor interbelice.

Seria Torţionarii

În 2013, emisiunea „Memorialul durerii” a difuzat seria „Torţionarii” – formată din opt episoade, în care au fost prezentaţi opt „torţionari” ai sistemului represiv comunişti. Printre aceştia, s-au numărat Liviu Borcea, comandant al coloniilor de muncă de la Capul Midia; Vasile Ciolpan, director al penitenciarului Sighet, Zoltan Szabo, comandantul lagărului de la Baia Sprie sau Gheorghe Crăciun, comandant al penitenciarului din Aiud.

s

„Cu toţi aceşti călăi m-am întâlnit personal pe tot parcursul „Memorialului Durerii”. I-am filmat cu aprobarea lor şi nu cu camera ascunsă. Credeţi că erau nişte mieluşei? Nu. Mai degrabă aceiaşi zbiri, aceiaşi fuhreri de odinioară, aceleaşi brute obişnuite să vorbească fariseic despre faptul că ei şi-au făcut datoria patriotică faţă de duşmanii clasei muncitoare. Şi mai ales că au conştiinţa curată”, spunea Lucia Hossu Longin.

FOTO: Capturi după documentarul Luciei Hossu-Longin

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Roșia Montană, într-un documentar realizat de ARTE în Transilvania. Difuzarea reportajului a blocat siteul unei afaceri locale

Publicat

Canalul de televiziune franco-german ARTE a difuzat vineri seară un reportaj despre Transilvania în care a inclus și Roșia Montană.

Porțiunea din reportaj care prezintă localitatea din Alba, începe cu mocănița care trece prin sărăcia din cartierul Dăroaia și continuă cu prezentarea localității istorice Roșia Montană, galeriile romane, situația din trecut cu proiectul minier cu cianură de distrugere a localității, iar în final se prezintă afacerea locală și socială Made in Roșia Montană.

Reportajul poate fi văzut AICI.

Este vorba despre o afacere cu șosete, căciuli, fulare și multe altele din lână merinos, realizate de mână de femeile din comună.

”Reportajul are un impact foarte mare internațional, cu siguranță anul 2021 va aduce mult mai mulți turiști în Roșia Montană și sper ca autoritățile locale să înțeleagă că trebuie să facă ceva în direcția turismului în Roșia Montană.

Site-ul www.madeinrosiamontana.com a picat imediat după reportaj, sute de oameni încercau să se conecteze simultan la site, dar între timp s-a rezolvat problema, iar comenzi din Elveția, Austria, Germania, Franța au început să apară” a scris pe contul său de Facebook, Tică Darie, inițiatorul afacerii, un tânăr care s-a stabilit acolo în urmă cu câțiva ani.

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Care sunt proiectele noului primar al Abrudului, Cristian Albu, la început de mandat

Publicat

Noul primar din Abrud, Cristian Albu (PNL), își începe mandatul pentru următorii patru ani. 

Alba24 i-a solicitat lui acestuia să își prezinte principalele proiecte și priorități pentru perioada imediat următoare. 

Acesta a răspuns că va continua proiectele începute de fostul primar și a adăugat că Abrudul va avea o bază de agrement cu bazin de înot, iar locurile de joacă pentru copii vor fi modernizate și repuse în funcțiune.

Răspunsul primarului Cristian Albu, legat de proiectele la început de mandat: 

Gestionarea și punerea în practică a următoarelor proiecte, deja semnate:

Sănătate: modernizarea și refuncționalizarea clădirilor din cadrul spitalului orășenesc;

Finalizarea lucrarilor de infrastructură începute.

Modernizarea și punerea în valoare a centrulului istoric și a clădirilor monumentale din centru.

Construirea unei baze de agrement (bazin de înot), modernizarea și refuncționalizarea spațiilor de joacă pentru copii și a parcurilor.

Citeste mai mult
Publicitate

CÎMPENI

Proiect de repunere pe șine a Mocăniței de pe Valea Arieșului. Ar lega Câmpeni și Abrud de Turda, pe un traseu de 110 kilometri

Publicat

Societatea Cultural-Patriotică ”Avram Iancu” din România și reprezentanții mai multor asociații din județele Cluj și Alba au lansat un proiect de revitalizare a Mocăniței de pe Valea Arieșului.

Președintele Societății ”Avram Iancu”, Tiberiu Groza, a declarat pentru Cluj24.ro că rolul Mocăniței a fost unul extrem de important pentru viața economică și socială a localităților de pe Valea Arieșului de la înființarea liniei înguste de cale ferată până în 1998 când s-a închis activitatea pe traseul Turda – Câmpeni-Abrud.

”Revitalizarea Mocăniței de pe Valea Arieșului este doar primul pas pentru revitalizarea vieții economice, sociale, turistice și culturale din această zonă. Mocănița ar fi un obiectiv prin care să fie atrași numeroși turiști”, a spus Groza.

Potrivit acestuia, proiectul prevede atragerea de fonduri europene pentru reconstrucția liniei înguste de cale ferată și pentru alte investiții.

Traseul Mocăniței este de 110 km

Traseul Mocăniței de pe Valea Arieșului are o lungime de 110 km și ar lega Turda, din județul Cluj, de Câmpeni și Abrud, județul Alba.

”Acum sunt funcționali 10 km la Sălciua și alți 10 km între Câmpeni și Abrud. Noi estimăm că în 10 ani acest proiect poate deveni viabil, important este să îl începem. Primăriile de pe traseu vor investi, iar dacă oamenii din zonă vor vedea că vin turiști își vor amenaja pensiuni, vor oferi bucătărie tradițională și meșteșuguri. În final, se stopează depopularea zonei Munților Apuseni”, a explicat președintele Societății ”Avram Iancu”.

Articol complet pe: Cluj24.ro

Foto: Arhivă, rol ilustrativ

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate