Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Ziua Drapelului României, sărbătorită la Alba Iulia. Ceremonie cu oficialităţi, în Piaţa Tricolorului


Publicat

19511764_1701221703229226_1928710780_nOficialităţile locale şi judeţene au marcat luni, 26 iunie, la Alba Iulia, Ziua Drapelului României, printr-o serie de manifestări organizate în Piaţa Tricolorului, în Cetatea Alba Carolina.

Începând cu ora 10.00, reprezentanţii administraţiei locale şi judeţene au luat parte la prezentarea Onorului şi salutul Drapelului de Luptă, la înălţarea drapelului pe catarg. Ceremonialul a mai cuprins mesaj de binecuvântare şi alocuţiuni din partea oficialităţilor locale.

La manifestări au participat reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului Judeţului Alba, Consiliului Judeţean Alba, Primăriei municipiului Alba Iulia, Arhiepiscopiei Ortodoxe Române, serviciilor publice deconcentrate, unităţilor militare, instituţiilor publice, asociaţii ale veteranilor de război.

Ziua Drapelului Național a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 și se sărbătorește în fiecare an la data de 26 iunie.

Drapelul Național — albastru, galben, roșu, de la lance — a fost decretat pentru prima oară simbol național de Guvernul revoluționar provizoriu din Țara Românească la 14/26 iunie 1848, având deviza ”Dreptate — Frăție” înscrisă pe el.

Tricolorul a apărut în secolul al XIX-lea şi a devenit simbol al identităţii şi unităţii naţionale. Este urmaş al vechilor steaguri de luptă din Moldova şi Ţara Românească. Pe câmpul de luptă sau în competiţii sportive, ca însemn al statului sau ca dovadă de patriotism, drapelul îi însoţeşte pe români de aproape două secole. Ziua de 26 iunie a fost proclamată Zi a Drapelului Naţional al României în luna mai a anului 1998.

Istoria Tricolorului, un simbol mai vechi decât Marea Unire, începe în 1848. În forma pe care o are şi în prezent, drapelul a fost adoptat în 1867, în timpul domniei lui Carol I: albastrul apare lângă hampă, galben în mijloc, roşu în partea exterioară.

Tricolorul, ca simbol al națiunii românești apare la începutul secolului al XIX-lea. Poate fi văzut în picturile de pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu, în cadrul căreia i se atribuie pentru prima oară semnificațiile: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăție (roșul sângelui).

Tricolorul românesc e simbol de libertate la 1848 atât pentru revoluţionarii din Transilvania cât și pentru cei din Ţara Românească care au arborat steagul ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca, „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”, dar şi simbol de unitate la 1859. Îi însoţeşte pe ostaşii care aduc independenţa României în 1877. Spre el vor privi cu speranţă românii în lupta pentru unitate, încununată la 1918.

Tricolorul a apărut din dorinţa de unitate a moldovenilor şi a muntenilor. La începutul secolului al XIX-lea, în vremea domnitorilor Alexandru Dimitrie Ghica şi Mihail Sturdza, steagurile Principatelor aveau doar două culori: în Ţara Românească galben şi albastru, în Moldova – roşu şi albastru. Primul decret pentru a prezenta tricolorul ca steag naţional datează de la 14 iunie 1848. Steagul revoluţionarilor de atunci avea aceleaşi culori ca astăzi, dar aşezate orizontal.

În 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel oficial al Principatelor Unite. „Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea”, declara domnitorul.

În forma pe care o are şi astăzi, drapelul a fost adoptat în 1867, în timpul domniei lui Carol I. „Pânza era tricoloră, albastrul apare lângă hampă, deci culorile sunt pe verticală, galben în mijloc, roşu în partea exterioară. În cele patru colţuri, nişte ghirlande din frunze de laur, apărea cifrul domnitorului Carol I, iar în centru era pictată stema ţării”, aminteşte Şerban Constantinescu.

În 1948, comuniştii au interzis însemnele regatului şi au aşezat pe steag noua stemă a republicii. „Toate ţările devenite socialiste sau comuniste după al doilea Război Mondial şi-au schimbat stemele, introducând elemente sovietice. E clar că ele nu aveau nici o legătură nici cu tradiţia stemelor, nici cu heraldica”, arată Cornel Andonie, muzeograf la Muzeul Militar Naţional.

Românii vor decupa stema cu elemente sovietice de pe steag în Decembrie 1989. Îşi recuperau astfel drapelul, după mai bine de 40 de ani în care nu le mai aparţinuse.

Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848 când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor. Cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect. Pe lângă țara noastră mai există alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franţa, Italia şi Belgia.

 

În actualizare



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Ce trebuie să facă românii care merg cu mașina în Grecia. MAE face precizări pentru evitarea aglomerației de la frontieră

Publicat

Ministerul Afacerilor externe vine cu precizări pentru românii care în această perioadă pleacă în concediu în Grecia cu mașina.

La intrarea în Grecia sunt cozi de zeci de kilometri, iar una dintre cauzele principale ale aglomerației este faptul că oamenii nu se informează înainte de a pleca la drum cu privire la formalitățile pe care trebuie să le urmeze pentru a trece frontiera.

Formularul obligatoriu care provoacă aglomerația

Cozile mari la intrarea în Grecia s-au format pentru că mulți dintre cei care ajung acolo nu au completat formularul de identificare a pasagerului – PLF (Passenger Locator Form) înainte de călătorie, precizează MAE.

Ministerul Afacerilor Externe precizează că Ambasada României la Atena a inițiat în regim de urgență demersuri pe autoritățile centrale și locale elene, solicitând identificarea în cel mai scurt timp a unor soluții care să permită fluidizarea traficului în punctul de frontieră Kulata – Promachonas, inclusiv prin suplimentarea personalului și a echipamentelor de testare.

De asemenea, consulii Ambasadei României la Sofia și Consulatului General al României la Salonic s-au deplasat la punctul de trecere a frontierei pentru a constata modul în care decurg procedurile de verificare și pentru a acorda asistență consulară, în funcție de solicitări.

Formularul de identificare a pasagerului (PLF) se poate completa online

MAE informează că, potrivit datelor comunicate de autoritățile elene, demersurile de verificare la frontieră se realizează cu dificultate deoarece o parte dintre persoanele care sosesc în Republica Elenă nu au completat formularul de identificare a pasagerului – PLF (Passenger Locator Form) anterior călătoriei.

În acest context, MAE reamintește că toate persoanele care intră în Republica Elenă au obligația de a completa formularul PLF (Passenger Locator Form) cu cel puțin 24 de ore anterior efectuării călătoriei, indiferent de statul de proveniență.

Formularul PLF (Passenger Locator Form), cu codul QR aferent, este obligatoriu încă din anul 2020, MAE semnalând în mod constant necesitatea îndeplinirii acestei condiții pentru intrarea pe teritoriul Republicii Elene.

Formularul se completează accesând pagina de internet – https://travel.gov.gr.

Măsura testării rapide se face în mod aleator

Pentru a evita timpii suplimentari de așteptare la frontieră, MAE face apel la cetățenii români să completeze acest formular anterior deplasării și să obțină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră.

MAE reamintește că este în vigoare măsura testării rapide, în mod aleatoriu, în punctele de trecere a frontierei.

Având în vedere debutul sezonului turistic, precum și situația excepțională generată de pandemia de COVID-19, MAE accentuează importanța informării temeinice, anterior deplasării în străinătate și a verificării cu atenție a informațiilor postate pe pagina de internet a MAE privind sfaturile și alertele de călătorie, precum și a informațiilor de interes publicate pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice și ale oficiilor consulare ale României în străinătate.

MAE precizează că autoritățile elene întreprind în continuare demersuri pentru fluidizarea circulației și reducerea timpului de așteptare la frontieră.

MAE va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile cu privire la tranzitul cetățenilor români prin punctul de trecere a frontierei menționat și va rămâne în dialog constant cu autoritățile elene pentru identificarea soluțiilor necesare reducerii timpului de așteptare și prevenirea unor astfel de situații în perioada următoare.

Mulți români au scris pe pagina de Facebook Forum Grecia că așteaptă câteva ore pentru a trece granița la Kulata- Promachonas din cauza aglomerației.

Condiții de intrare în Grecia

Intrarea românilor în Grecia este permisă doar celor care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

  • prezintă un test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore anterior intrării pe teritoriul elen;

sau

  • prezintă o dovadă care atestă efectuarea unui vaccin autorizat împotriva COVID-19, cu condiția să fi trecut minimum 14 zile de la efectuarea rapelului (în cazul unui vaccin efectuat în două doze) sau a dozei unice (pentru vaccinul efectuat în doză unică). Documentul care atestă efectuarea vaccinării trebuie să fie redactat în limba engleză.

sau

  • prezintă o dovadă emisă de către un laborator autorizat în statul de proveniență prin care se confirmă faptul că persoanele au fost diagnosticate pozitiv cu COVID-19, într-o perioadă cuprinsă între 2 și 9 luni anterior datei sosirii în Republica Elenă. Documentul care atestă infectarea cu virusul SARS-CoV-2 poate fi redactat în limbile engleză, spaniolă, italiană, germană, franceză sau rusă.

Ce trebuie să știe românii care merg în Grecia prin Serbia și Macedonia de Nord

Românii care merg în Grecia prin Serbia și Macedonia de Nord, trebuie să știe că pe teritoriul celor două state ( care nu sunt în UE) pot intra cu pașaport sau cu carte de identitate.

Perioada de tranzitare a celor două țări nu poate fi mai mare de 12 ore pentru a nu fi nevoiți de a prezenta la intrare un test PCR negativ.

Autoritățile din Serbia și Macedonia de Nord nu cer test PCR decât pentru persoanele care rămân în țările respective mai mult de 12 ore.

MAE anunță că Excepții de la obligativitatea prezentării unui test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 (pentru cetățenii străini care doresc să intre în acest stat):

  • cetățenii străini care tranzitează teritoriul Republicii Serbia, cu condiția ca durata tranzitului să nu depășească 12 ore; autoritățile de frontieră solicită o dovadă a tranzitului (dovada domiciliului sau reședinței în statul de destinație, dovada rezervării unui pachet turistic etc. în statul de destinație);

ATENȚIE: Pentru Macedonia de Nord este obligatorie Carte Verde pe care să fie precizată țara.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cinci oameni de fotbal din Alba au obținut o performanță istorică pentru o echipă din Sibiu. Campionii noștri de la Șelimbăr

Publicat

Performanta importanta realizata de cinci oameni de fotbal din Alba la echipa Viitorul Șelimbăr din județul Sibiu. Au reușit să o promoveze în Liga a II-a.

Viitorul Șelimbăr, una dintre echipele care a scris o fila importanta de istorie în sezonul de Liga a III-a recent încheiat, a avut în componenta echipei și cinci membrii în staff din județul Alba.

Pe lângă faptul că au reușit sa promoveze în Liga a II-a cei de la Viitorul Șelimbăr au încheiat sezonul fără înfrângere, fiind singura formație din România cu 16 victorii și doua remize.

Campionii noștri de la Șelimbăr

Cei cinci membrii din staff-ul nou-promovatei în Liga a II-a sunt președintele Claudiu Furdui, implicat și el în trecut în fotbalul județean la ASC Pianu și Mureșul Vintu de Jos, acesta fiind alaturi de Viitorul Șelimbăr încă din Liga a IV-a.

Ofițerul de presă Cătălin Crăciun (fost jurnalist de sport la Alba 24, director sportiv la Mureșul Vintu de Jos, Performanța Ighiu sau ofițer de presa la FC Unirea Alba Iulia).

Mijlocașul Daniel Tătar, originar din Blaj, fostul jucător al Unirii Alba Iulia s-a stabilit la Sibiu de câțiva ani și a pus umărul serios la performanța izbutita de echipa din Șelimbăr.

Andrei Roșu, jucătorul crescut de Alexandru Kalanyos, trecut și prin curtea celor de la FCSB a fost om de baza la echipa antrenata de fostul fundaș stânga al Unirii Alba Iulia, Florin Maxim.

Fundașul stânga Daniel Groza, este originar din Daia Română.

Fotbalistul, trecut prin curtea celor de la Dinamo București a pus și el umărul la performanta grupării din Șelimbăr în special în prima parte a sezonului.

În retur o accidentare l-a ținut departe de dreptunghiul verde.

Viitorul Șelimbăr a promovat în Liga a II-a după meciurile de baraj cu Crișul Chișineu-Criș și Măgura Cisnădiei.

Acum formația de lângă Sibiu se pregătește de meciuri cu echipele de tradiție a țării noastre.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Date oficiale: 69 cazuri COVID în România, în ultimele 24 de ore. 30 decese, 229 pacienți la ATI. Situația din 13 iunie

Publicat

Au fost raportate 69 noi cazuri de COVID-19, în ultimele 24 de ore, la nivel național, potrivit datelor transmise duminică, 13 iunie, de Grupul de Comunicare Strategică.

Sunt 30 decese noi, 21 dintre aceste decese sunt anterioare intervalului mai sus menționat și au fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătății. 229 de pacienți sunt internați la ATI.

Citește și ALBA: Șase cazuri COVID confirmate în ultimele 24 de ore. Incidența actualizată în localitățile din județ

Grupul de Comunicare Strategică:

Până astăzi, 13 iunie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.079.726 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

1.044.237 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 69 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

JudețNumăr de cazuri confirmate(total)Număr de cazuri nou confirmateIncidența  înregistrată la 14 zile
Alba2125770,22
Arad2365200,13
Argeș2741050,17
Bacău2604810,06
Bihor2926410,17
Bistrița-Năsăud1186810,05
Botoșani1416730,07
Brașov4366900,12
Brăila1328300,1
Buzău1257700,07
Caraș-Severin1147100,17
Călărași1005130,05
Cluj5751460,14
Constanța4292820,09
Covasna854920,11
Dâmbovița2248630,1
Dolj2661420,08
Galați2762600,14
Giurgiu1101500,07
Gorj9206-1**0,02
Harghita827620,08
Hunedoara2286300,06
Ialomița1077810,11
Iași4238230,08
Ilfov4507850,12
Maramureș2038220,06
Mehedinți833200,07
Mureș2394410,11
Neamț1895310,13
Olt1459610,09
Prahova3532050,25
Satu Mare1297800,05
Sălaj1094120,08
Sibiu2649300,15
Suceava2420110,07
Teleorman1370810,11
Timiș5430950,11
Tulcea843100,05
Vaslui1597400,08
Vâlcea1642750,12
Vrancea1068510,07
Mun. București18356640,14

Până astăzi, 31.834 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 12.06.2021 (10:00) – 13.06.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 30 de decese (14 bărbați și 16 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Bihor, Botoșani, Brăila, Constanța, Iași, Mehedinți, Olt și Municipiul București.

21 dintre aceste decese sunt anterioare intervalului mai sus menționat și au fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătății, de către Direcțiile de Sănătate Publică din țară, în urma verificărilor efectuate.

Astfel, 1 deces s-a produs în luna octombrie 2020, 8 în noiembrie 2020, 4 în decembrie 2020, 1 în ianuarie 2021, 4 în martie 2021 și 3 în aprilie 2021, în județele Argeș, Bihor, Olt și Iași.

Dintre cele 30 de decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 5 la categoria 50-59 de ani, 5 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 10 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 8 decese la categoria de vârstă peste 80 ani.

Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 1.172. Dintre acestea, 229 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 8.109.383 de teste RT-PCR și 1.283.203 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 9.543 de teste RT-PCR (3.361 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 6.182 la cerere) și 6.311 teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 2.842 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 1.459 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 22.515 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 74 de persoane.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: Șase cazuri COVID confirmate în ultimele 24 de ore. Incidența actualizată în localitățile din județ

Publicat

Au fost înregistrate șase cazuri noi COVID-19 în județul Alba, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise de DSP Alba duminică, 13 iunie.

De la începutul pandemiei, în județul Alba, 21.369 de persoane au fost confirmate pozitiv. De asemenea, 20.566 de persoane s-au vindecat și au fost înregistrate 704 decese.

Sâmbătă, în Alba au fost prelucrate 164 probe, la SJU. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 222.095.

Lista localităților cu cazuri confirmate în ultimele 24 de ore:

Alba Iulia – 1

Baia de Arieș – 1

Câmpeni – 1

Cetatea de Baltă – 1

Ciugud – 1

Gârda de Sus – 1

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 0,22 (anterior 0,24):

TOP localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba):

Mediul urban:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19:

Alba Iulia – 32 cazuri – 0,42 (anterior 0,43)

Câmpeni – 3 cazuri – 0,41 (anterior 0,55)

Blaj – 7 cazuri – 0,34 (anterior 0,39)

Sebeș – 11 cazuri – 0,33 (anterior 0,30)

Baia de Arieș – 1 caz – 0,26 (anterior 0,26)

Abrud – 1 caz – 0,19 (anterior 0,19)

Cugir – 4 cazuri – 0,16 (anterior 0,16)

Teiuș – 1 caz – 0,14 (anterior 0,14)

Aiud – 1 caz – 0,04 (anterior 0,04)

Ocna Mureș – 0 cazuri – 0,00 (anterior 0,00)

Zlatna – 0 cazuri – 0,00 (anterior 0,13)

Mediul rural:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19

Șpring – 5 cazuri – 1,92 (anterior 1,92)

Gârda de Sus – 2 cazuri – 1,32 (anterior 1,32)

Crăciunelu de Jos – 2 cazuri – 0,94

Cetatea de Baltă – 2 cazuri – 0,65

Ciugud – 2 cazuri – 0,62

Roșia de Secaș – 1 caz – 0,62

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate