Connect with us
Publicitate

EDUCAȚIE

GHID ADMITERE la LICEU 2020: Cum se completează fișa de înscriere și detalii despre algoritmul de repartizare. Calendar


Publicat

elevi liceu

În acest an, pentru admiterea la liceu, din 2 iulie se pot completa fișele de înscriere. După rezultatele la Evaluare Națională 2020, elevii și părinții pot alege filiera, profilul și specializarea în care se dorește continuarea studiilor.

Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor învăţământului gimnazial, se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, care are o pondere de 80%, şi media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, care are o pondere de 20% în calculul mediei de admitere.

Vezi ADMITERE LICEU 2020: GHIDUL candidatului în ALBA. Numărul de locuri pe specializări și ultimele medii de intrare de anul trecut

Calculul mediei de admitere se face astfel:

MA = 0,2 x ABS + 0,8 x EN

unde:

MA = media de admitere;

ABS = media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a;

EN = media generală obţinută la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a

Învățământul liceal de stat cuprinde următoarele filiere şi profiluri:

– filiera teoretică (profilurile umanist şi real)

– filiera tehnologică (profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului)

– filiera vocaţională (profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic)

Vezi și CALENDAR ADMITERE licee în ALBA 2020 – învățământ profesional și dual. Locuri disponibile pentru candidați

Cum se completează fișa de înscriere

Înscrierea la liceu a absolvenților de gimnaziu (cu excepția celor care candidează pentru licee/clase pentru care se susțin probe de aptitudini, a celor care cer înscrierea în învăţământul special și a celor care candidează pe locurile speciale pentru romi) se face prin repartizare computerizată, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere, în baza opțiunii candidatului pentru filiera, profilul, specializarea sau domeniul respectiv și în limita locurilor aprobate, prin planul de școlarizare, pentru licee.

1. Pe fișa de înscriere la liceu, se completează opțiunile, în ordinea preferințelor candidaților.

Vezi AICI formular fișă înscriere liceu 2020-2021.

2. La repartizarea computerizată, când se ajunge la un candidat, se caută în lista sa de opțiuni prima opțiune validă la care există locuri libere. Ordinea opțiunilor de pe fișă este prin urmare semnificativă, prima opțiune exprimată este luată în considerare înaintea celorlalte opțiuni.

Exemplu: se verifică prima opțiune a candidatului curent; în cazul în care opțiunea este validă și mai există locuri la această opțiune, este considerat admis la această opțiune și se trece la următorul candidat; altfel se verifică a doua opțiune de pe fișă etc.

Observație: o opțiune este invalidă dacă: codul opțiunii alese de candidat nu există; opțiunea aleasă necesită dată proba la limba maternă sau modernă și candidatul nu a susținut-o; opțiunea aleasă este cu predare în limba maternă iar candidatul care a susținut Evaluarea Națională cu probă de limba maternă a optat pentru calculul mediei de Evaluare fără a lua în considerare nota de la proba de limba maternă.

Repere: Completează pe primele locuri opţiunile pe care le doreşti cel mai mult, chiar dacă nu eşti sigur că media îţi permite să intri la aceste opţiuni. Continuă cu opţiuni care ţi-ar plăcea, apoi opţiuni la care nu te-ar deranja să fii repartizat. Încheie cu opţiunile cele mai puţin dorite, dar pe care trebuie să le enumeri pe fişă, pentru siguranţă. Este preferabil să intri la un liceu care nu îţi place decât să nu intri deloc. Nu completa o opţiune nedorită înaintea unei opţiuni dorite. Prima opţiune este şi prima luată în considerare pentru fiecare elev, potrivit edupedu.ro.

3. În cazul în care candidatul nu are loc la nici una din opțiunile exprimate pe fișă, el rămâne nerepartizat în această sesiune de admitere și va trebui să participe la o sesiune ulterioară organizată numai pe locurile rămase libere în această sesiune. Situația poate să apară în cazul în care candidatul nu a exprimat suficiente opțiuni, opțiunile exprimate de el fiind ocupate înaintea lui de alți candidați care au medii mai mari. Se recomandă prin urmare completarea fișei cu un număr suficient de opțiuni pentru ca această situație să nu apară.

Repere: Completarea unui număr mare de opţiuni pe fişa de admitere nu îţi poate dăuna în nici un fel – oricum intri la prima opţiune a ta la care mai sunt locuri. În schimb, un număr prea mic de opţiuni îţi poate diminua serios şansele de a fi admis. Există riscul de a nu avea o medie suficient de bună pentru nici una din opţiunile exprimate. Este important ca numărul de opțiuni completate să fie suficient de mare ca să permită repartizarea şi să fie ordonate – de la cea mai dezirabilă la cea mai puţin dezirabilă.

4. Ţine cont de mediile de admitere din anii precedenţi pentru a-ţi calcula şansele de intrare la fiecare dintre opţiunile exprimate. Statistic, mediile de admitere sunt de la un an la altul puţin mai mari, un motiv în plus pentru a completa cât mai multe opţiuni pe fişă. Este posibil ca anul acesta media de intrare la una din opţiuni să fie mult mai mare decât anii trecuţi, la fel cum este posibil să fie mai mică. Mediile anilor trecuţi sunt orientative.

5. Validarea fişelor: atenție la eventualele greşeli apărute în transcrierea mediilor din cataloagele şcolare pe fişa de opţiuni, în completarea numelui candidatului sau scrierea nelizibilă a codurilor. Neconcordanţele între fişa completată şi fişa martor (fișa tipărită) trebuie semnalate imediat conducerii şcolii, care revine la centrul de colectare a datelor pentru a se face corecţia.

Între momentul validării fişei şi repartizarea computerizată, fişele sunt centralizate în bazele de date judeţene şi de aici în baza de date naţională de la Ministerul Educaţiei și Cercetării.

După verificări multiple şi corectarea erorilor semnalate are loc repartizarea computerizată (10 iulie).

6. Algoritmul de repartizare: ordonează elevii descrescător după media de admitere, repartizându-i pe rând, începând de la elevul cu cea mai bună medie. Pentru fiecare elev, se caută prima opţiune de pe listă unde mai sunt locuri libere şi elevul este repartizat la acea opţiune.

Exemple algoritm repartizare:
– elevul are media 10 este repartizat primul, deci la prima sa opţiune
– elevul are media 9 şi la prima sa opţiune s-au ocupat 14 locuri de către 14 elevi cu medii mai mari; va fi al 15-lea repartizat la prima sa opţiune
– elevul are media 8 şi la prima sa opţiune s-au ocupat toate locurile de către elevi cu medii mai mari; dacă la a doua sa opţiune mai există locuri libere, va repartizat la a doua sa opţiune; se verifică a treia opţiune de pe fişa sa şi următoarele, în ordine, până la găsirea primei sale opţiuni la care mai sunt locuri libere; nu se poate întâmpla ca „locul tău” să fie ocupat de către cineva cu medie mai mică decât a ta, pentru că tu eşti repartizat înaintea lui.
– elevul A are media de admitere 8.93 şi opţiunea X pe locul 2 în fişa de opţiuni, iar elevul B are media de admitere 8.91 şi opţiunea X pe locul 1 în fişa de opţiuni, candidatul A are prioritate la repartizarea pentru opţiunea X (în cazul în care candidatul A nu a fost repartizat la opţiunea de pe primul loc), având media mai mare decât B”.

Candidații care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă și au susținut Evaluarea Națională la limba și literatura maternă respectivă pot opta pentru stabilirea mediei la evaluarea naţională fără a lua în calcul rezultatul la proba de limbă şi literatură maternă. În acest sens, părinții sau reprezentanții legali ai acestor candidați completează o declarație, semnată de părinte sau reprezentant legal şi de candidat, care însoțește fișa de înscriere în vederea repartizării computerizate. Aceşti candidați, care au optat pentru stabilirea mediei la evaluarea naţională fără a lua în calcul rezultatul la proba de limbă şi literatură maternă, nu pot fi înscriși în învăţământul liceal sau profesional în clase cu predare în limbile minorităților naționale.

CALENDAR ADMITERE LICEU 2020:



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Cum arată proiectul barajului abandonat de 15 ani pe râul Sebeș, la marginea Parcului Arini

Publicat

O amenajare hidroenergetică „zace” de 15 ani abandonată la marginea Parcului Arini din Sebeș. Investiția „Lac redresor Sebeș”, începută în 2006, avea ca obiective regularizarea debitelor de apă provenite de la hidrocentrala şi lacul de acumulare Petreşti, situate în amonte și realizarea unei microhidrocentrale care urma să furnizeze energie electrică în Sistemul Energetic Național.

De asemenea, barajul (Acumularea Sebeș), care urma să aibă un volum de 750.000 mc, ar fi permis alimentarea cu apă a ştrandului din Parcul Arini, a lacului din Parcul Tineretului şi ar fi făcut posibilă curgerea apei pe rigolele din municipiu. 

Situată la aproximativ 3,5 kilometri de centrala – baraj Petrești și 1,5 kilometri de centrul municipiului Sebeş, în Parcul Arini, investiţia eşuată provoacă efecte negative grave, în primul rând asupra mediului înconjurător.

Terenul a început să se erodeze semnificativ în condiţiile în care râul Sebeş a fost deviat printr-o albie temporară căreia malurile nu i-au fost consolidate. Efectul se poate observa în zona drumului care trece din Parcul Arini spre Petreşti.

Lacul redresor Sebeș urma să fie ultima treaptă a Amenajării Hidroenergetice Sebes – aval CHE Săsciori și CHE Petrești.

Potrivit proiectului, Acumularea Sebeș cuprindea un baraj stăvilar dispus în frontul de retenție, în plan longitudinal, retenția fiind asigurată de ziduri și platforme. Legătura dintre nodul central al amenajării și maluri se realizează prin zidurile de racord mal stâng și mal drept. Priza energetică este amplasată în imediata apropiere a culeei mal stâng.

Potrivit prezentării amenajării, barajul deversor este unul de tip stăvilar etajat, cu trei deschideri echipate cu vane 4 x 4 metri segment, și stăvilă clapetă 16 x 2,7 cu pile intermediare de 2,5 metri grosime și cu culeele marginale de 3 metri.

Disipatorul de energie este realizat în două trepte, are o lungime totală de 58 de metri și se continuă cu o rizbermă mobilă în lungime de 20 de metri. De asemenea, camera mecanismelor urma să fie amplasată în corpul barajului.

Baraj cu un volum de 750.000 mc

Acumularea Sebeș urma să aibă un volum total de 750.000 mc. Pentru realizarea retenției s-a adoptat în loc de diguri soluția zidurilor din beton. Această soluție a fost impusă de situația concretă existentă pe amplasament, constând în lipsa materialului de umplutură pentru corpul digurilor precum și de faptul că zona este populată, malurile râului Sebeș fiind delimitate de proprietăți private.

„Pe malul stâng al acumulării, frontul de retenție se continuă în amonte cu zidul mal stâng ce are o lungime de 625 de metri, având o înălțime ce variază între 4,6 și 3,8 metri. Zidul mal stâng este din beton simplu și este prevăzut cu etanșare în profunzime. Zidul este realizat din tronsoane în lungime de 10 metri, rosturile transversale dintre tronsoane sunt etanșate cu bandă PVC. În spatele zidului a fost prevăzuta o umplutură din materiale locale care are rolul de a lesta zidul de sprijin și a asigura accesul la coronamentului zidului. La baza prismului de umplutură a fost prevazut un dren cu scopul de a colecta apele de infiltrații.

Zidul mal stâng se continua cu o platformă din materiale locale având o suprafață de aprox. 4 ha care asigură retenția pentru o lungime a malului de 445 ml. Umpluturile sunt realizate din excavații în cuveta lacului și din zona frontului de retenție.

Pentru zona de la terminarea platformei până la coada lacului retenția este asigurată de malurile naturale ale râului Sebeș”, se precizează în prezentarea proiectului.

O parte din terenul pe care s-a început construcția microhidrocentralei aparţine domeniului public al municipiului Sebeş, fiind concesionat prin două hotărâri ale Consiliului Local Sebeş – în 2006. Iniţial s-a concesionat în favoarea Hidroelectrica SA suprafaţa de 23,30 hectare pe perioada realizării investiţiei „Lac redresor Sebeş etapa I – în zona Parc Arini”.

Ulterior, suprafaţa de teren concesionată a crescut cu încă 18,50 hectare cu condiţia ca „la recepţionarea lucrării terenul ocupat de canalul de deviere a apelor şi de organizarea de şantier să fie trecut în administrarea Consiliului Local Sebeş pe bază de protocol”. Lucrarea nu a mai fost recepţionata niciodată. Reprezentantanţii companiei de stat confirmă faptul că, foarte probabil, se va renunţa la construcţia microhidrocentralei, urmând să fie finalizate doar primele două etape ale investiţiei.

„Microhidrocentrala Sebeş făcea parte din obiectivul de investiţii <Lac redresor Sebeş>, obiectiv care a fost structurat pentru execuţie în trei etape. Până la acest moment, au fost contractate lucrări de execuţie doar pentru etapele I şi II, Microhidrocentrala Sebeş reprezentând etapa a treia a investiţiei, etapă care nu a mai fost demarată. Prin urmare, pentru această etapă nu au fost executate lucrări până în prezent şi nu s-au alocat fonduri. Având în vedere faptul că obiectivele de investiţii ale companiei sunt în proces de reanalizare în vederea optimizării acestora, se are în vedere ca pentru acest obiectiv să se renunţe la etapa a treia a investiţiei – Microhidrocentrala Sebeş, aceasta nemaifiind justificată economic”, se precizează într-o comunicare a sucursalei Hidroelectrica din Sebeş, citată de adevărul.ro.

Contractul pentru etapa I, ce a cuprins în principal lucrări pentru devierea râului Sebeș, de regularizare și amenajare a terenului, a avut o valoare de 6.852.972 de lei. De asemenea, potrivit unui proceduri publice de negociere directă inițiată în anul 2009, contractul pentru etapa a II-a a investiţiei a avut o valoare de 52.548.095,22 lei.

„Ideea materializării proiectului de o asemenea anvergură a fost impusă de faptul că, în decursul mai multor ani, apa râului Sebeş a provocat grave eroziuni ale malurilor, care au avut ca efect prăbuşirea deversorului şi a prizei vechi de apă ce alimenta ştrandul din Parcul Arini, lacul din Parcul Central al oraşului. În cea de a doua etapă a lucrării, urmează să fie instalată o microhidrocentrală ce va furniza energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional iar finalizarea acumulării va permite realimentarea cu apă a ştrandului din Parcul Arini ca şi a lacului din Parcul Central şi va face posibilă curgerea apei pe rigolele municipiului”, astfel era motivată investiţia în documentele Hidroelectrica.

Vezi și FOTO: Cum va arăta Parcul Arini din Sebeș după lucrările de modernizare. Care sunt schimbările majore propuse în zonă

Reamintim faptul că Primăria Sebeș caută proiectant pentru reabilitarea și modernizarea Parcului Arini din municipiu.

Lucrările de modernizare urmăresc, printre altele, amenajarea unor alei ecologice, alveole pentru picnic și relaxare, spații dedicate animalelor, loc de joacă pentru copii și spațiu dotat cu aparate de fitness, platforme de belvedere, zone food-court, pavlion pentru șah, piste de biciclete, realizarea unui skateparc, a unui amfiteatru și amenajarea de cursuri de apă cu cascade și podețe.

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

FOTO: Trofeele Volei Alba Blaj, expuse la Primăria Blaj cu ocazia aniversării a zece ani de existență a clubului

Publicat

Cu ocazia aniversării a zece ani de existență a Clubului Sportiv Municipal Volei Alba Blaj, la Primăria municipiului Blaj, sediul administrativ al clubului, a fost amenajat un spațiu special, situat la etaj, lângă sala mare, în care sunt expuse toate trofeele cucerite de clubul nostru în cei zece ani de activitate.

Cinci titluri de campioană a României, două Cupe ale României, trofeele oferite pentru disputarea celor trei finale de cupe europene (Liga Campionilor, Cupa CEV, Cupa Challenge), cele pentru ocuparea locului doi și, respectiv, al locului trei în Divizia A1, dar și pentru disputarea Supercupei României, fac parte din vitrina cu trofee cu care se mândrește clubul din Blaj.

Alături de acestea, pot fi văzute în galeria amenajată la Primăria Blaj fotografiile cu toate echipele Volei Alba Blaj din cele zece sezoane.

În cei zece ani de existență, CSM Volei Alba a reușit să obțină opt trofee interne și să dispute trei finale de cupă europeană, în toate competițiile intercluburi organizate de Confederația Europeană de Volei.

„Mulțumim tuturor celor care au contribuit la realizarea acestor performanțe: Primăria și Consiliul Local Blaj, Consiliul Județean Alba, antrenori, jucătoare, conducere administrativă, sponsori și susținători, dar mai ales suporterilor noştri, fără de care proiectul Volei Alba Blaj nu ar fi avut atâta succes! Povestea continuă…”, au transmis reprezentanții clubului, pe pagina de Facebook.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Evaluarea Naţională şi bacalaureatul, fără triaj epidemilogic și panouri de plexiglas. Recomandări făcute de Ministrul Educației

Publicat

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a recomandat inspectoratelor şcolare eliminarea triajului epidemilogic şi a obligativităţii instalării de panouri de plexiglas la examenele de la Evaluarea Naţională şi de la bacalaureat care  vor fi organizate în acest an.

„Am făcut o serie de recomandări Inspectoratelor. În cursul zilei de luni, o să le facem publice. Începem cu recomandările specifice Evaluării Naţionale şi continuăm cu recomandările specifice examenului de Bacalaureat.

Citește și MODELE de SUBIECTE la EVALUARE NAȚIONALĂ 2021, clasa a VIII-a: TOATE testele de antrenament și BAREMELE la Română și Matematică

Printre acestea sunt: eliminarea triajului, eliminarea obligativităţii panourilor de plexiglas, posibilitatea de a crea construcţii pe foaie pentru examenul de Matematică – geometrie, posibilitatea de a sublinia texte pentru examenul de Limba şi literatura română, 15 minute în plus pentru completarea datelor în casete şi am încercat să venim cu toate acele măsuri care să păstreze relevanţa examenelor naţionale, dar să elimine rigiditatea excesivă”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Conform ministrului Educaţiei, tematica examenului a fost adaptată la specificul „total deosebit” al acestui an şcolar, informează Agerpres.

Citește și MODELE de SUBIECTE pentru BACALAUREAT 2021: TOATE testele de antrenament și baremele publicate de Ministerul Educației

Regulile care rămân însă obligatorii sunt păstrarea distanței și purtarea măștii, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Elevii de clasa a VIII-a se pot înscrie până pe 11 iunie pentru a susţine Evaluarea Naţională, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Examenul începe pe 22 iunie, cu proba la Limba și Literatura Română.

sursa: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

31 de ani de la evenimentele din13-15 iunie 1990: Atacul TVR și MINERIADA. Unul dintre TRENURILE GROAZEI a plecat din Alba Iulia

Publicat

Se împlinesc 31 de ani de la violentele manifestări cunoscute ca „Mineriada” de la Bucureşti din perioada 13-15 iunie 1990.

Forţe de ordine, sprijinite de trupe de mineri care au venit din provincie au intervenit în forţă, în 1990, împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii şi a populaţiei civile.

A fost considerată cea mai brutală şi mai sângeroasă acţiune a minerilor.

La evenimentele din 13-15 iunie 1990 au participat şi „ortaci” din județul Alba, conduși de reprezentanți locali ai FSN- partidul care se afla atunci la putere.

Din gara Alba Iulia a plecat să sprijine atacul minerilor din Valea Jiului asupra manifestanților din Piața Universității o garnitură de tren compusă din 12 vagoane pline cu mineri din Apuseni și muncitori de la Cugir.

”Comandoul muncitoresc” din Alba a fost înarmat cu bâte și cozi de topor. În dosarul ”mineriadei” nu s-a pomenit nimic despre cursa cu mineri și muncitori plecați din Alba să sprijine ”curățenia” din Piața Universității.

Mineriada din 13-15 iunie 1990 este considerată cel mai sângeros eveniment de după Revoluția din 1989 .

În atacul minerilor din Bucureşti, şase oameni au fost ucişi şi peste 1000 au fost răniţi.

Dosarul ”Mineriada”,  închis, redeschis, probe nule

Ancheta în dosarul Mineriadei a început abia în 1997, la presiunea Asociaţiei Victimelor Mineriadelor.

Dosarul ”Mineriada” s-a aflat ani în șir pe masa procurorilor, a fost închis și redeschis de mai multe ori, au fost audiați sute de martori, s-au scris mii de pagini de rechizitoriu și s-au administrat probe.

La 31 de ani de la mineriada din 13-15 iunie 1990, toți inculpații din dosarul cu același nume, în frunte cu Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, acuzați de infracțiuni contra umanității, pot răsufla ușurați încă o bună perioadă de timp.

Dosarul a fost ­restituit în mai 2019 procurorilor militari pentru a fi refăcut în integralitate, toate probele fiind declarate nule.

În 18 februarie anul trecut, Secția Specială pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), a contestat decizia judecătorului de cameră preliminară de la Curtea Supremă, care făcuse publică motivarea cu doar o zi înainte.

Date oficiale: morți și răniți în 13- 15 iunie

Potrivit datelor oficiale, în timpul evenimentelor din perioada 13-15 iunie de la Bucureşti, şi-au pierdut viaţa şase persoane – patru morți prin împușcare, un decedat în urma unui infarct și o persoană înjunghiată, iar alte 746 au fost rănite (sursa: wikipedia).

Pentru a ajunge în Capitală, în iunie 1990, minerii au fost îmbarcați trenuri care au pornit din mai multe zone din ţară.

Mineri din Alba trimiși să facă ordine în Piața Universității

Din Alba, au fost câteva sute de persoane din Baia de Arieş, Aiud, Roşia Montană şi Cugir care „au participat îmtreună cu alți mineri și muncitori din țară la ”restabilirea ordinii FSN” în Bucureşti.

Din Alba Iulia, cele câteva sute de mineri și muncitori au plecat la București cu trenul accelerat 22/2 compus din 12 vagoane.

Paguba de transport, prin neplata biletelor, a fost de 198.175 lei. Minerii au fost mobilizaţi de reprezentanţii de atunci ai FSN din Alba Iulia.

„Conform unor evaluări făcute de Parchetul General, valoarea totală a pagubelor materiale produse la Televiziunea Română, la Ministerului de Interne şi Poliţia Capitalei, prin incendierea clădirilor, mobilierului, distrugerea şi sustragerea autovehiculelor, echipamentului de transmisiuni şi a altor bunuri, se ridică la suma de 32.324.255 lei şi 1.010.000 USD, din care la Televiziunea Română 8.310.000 lei şi 1.010 USD, la Ministerul de Interne 4.519.760 lei, iar la Poliţia Capitalei 19.494.495 lei”, scrie site-ul universulromânesc.com.

Potrivit aceleiaşi surse, au fost peste 1060 de victime lipsite de libertate în mod ilegal în data de 13 iunie 1990, supuse la violenţe fizice, tâlhării (li s-au luat cu forţa bunuri de valoare şi documente ce le aveau asupra lor) şi chiar violuri.

„În zilele de 13 şi 14 iunie 1990 au fost distruse fără necesitate militară colecţii ştiinţifice cu valoare arheologică cum a fost cazul colecţiei de pietre preţioase şi roci de la Facultatea de Geologie din Bucureşti, au fost distruse şi incendiate cărţi de valoare şi alte bunuri cu valoare artistică ori istorică aflate în clădirile ce adăposteau sediile unor partide istorice”.

Filmul evenimentelor

În noaptea de 12-13 iunie 1990, în jurul orei 3.00, forțele de ordine au distrus corturile unor protestatari aflați în Piața Universităţii și au făcut arestări. 

În jurul orei 9.00, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piața Universității scandând lozincile „IMGB face ordine!” și „Moarte intelectualilor!”, „Noi muncim, nu gândim!”.

La îndemnul unor grupuri de tineri , atmosfera s-a încins până în momentul când a izbucnit un conflict direct, între trupele de ordine și protestatarii trupele USLA . Conflictul a luat amploare, manifestanții atacând sediul televiziunii.

Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntări violente între manifestanți și forțele de poliție; au fost incendiate autobuzele poliției, sediile Poliției Capitalei, Ministerului de Interne și SRI.

Președintele de atunci, Ion Iliescu, a citit la TVR un un comunicat : „Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită”.

Seara, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroşani spre Bucureşti, iar un alt tren a plecat a doua zi din gara Motru spre București.

Minerii au ocupat Piața Universității. Profesorii, studenții și bărboșii întâlniți pe stradă, ciomăgiți fără milă

În 14 iunie, la ora 4 dimineaţa, minerii au ajuns în Gara de Nord, conduși de Miron Cozma şi au fost orientați spre punctele nevralgice ale Capitalei.

Un grup foarte mare a ocupat Piața Universității, unde au pretins că refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanților, pe platoul din fața Teatrului Național.

Au pătruns în incinta Facultății de Geologie, unde au ocupat balconul, simbolul libertății de opinie și au devastat o colecție unică în Europa de flori de mină și zăcăminte geologice ca și sediul Ligii Studenților.

O soartă asemănătoare au avut și Facultatea de Litere și cea de Matematică, dar și Institutul de Arhitectură Ion Mincu.

Numeroși profesori și studenți au fost bătuți.

În zonă, minerii au mai devastat sediile PNȚCD și ale PNL, unde au pretins că au descoperit mașini de făcut bani, valută falsă și arme. Acest lucru nu s-a confirmat ulterior.

Liderul studenților, Marian Munteanu, a fost bătut și aruncat apoi în fântâna de la Universitate. Alți lideri au avut o soartă asemănătoare.

Toți intelectualii, persoanele cu barbă, cei îmbrăcați cu haine fistichii au fost bătuti, arestați, urcați în dubele Poliției și interogați la o unitate militară din Măgurele.

Un grup de mineri conduși de un fost ofițer de securitate – Nicolae Cămărășescu- au descins în redacția România liberă și a oprit apariția ziarului.

În 15 iunie, la orele prânzului, minerii au fost urcați în autobuze și transportați la complexul expozițional Romexpo, unde șeful statutului, președintele ales recent Ion Iliescu le-a mulțumit pentru acțiunea  prin care ”au salvat democrația din România”.

Discursul său a fost întâmpinat cu urale. Imediat după aceasta au fost conduși la trenurile care îi așteptau în Gara de Nord, și transportați în Valea Jiului potrivit wikipedia

Sursa foto: mineriada.net

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate