Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Guvernul contestă din nou la CCR pensiile aleşilor locali. Legea nu prevede cum ar urma să fie finanţate aceste indemnizaţii 


Publicat

sedinta guvern ciolosGuvernul a contestat din nou pensiile speciale ale aleşilor locali la CCR, după ce au trecut de votul final al Senatului, a anunţat premierul Dacian Cioloş. Curtea Constituţională a admis, la începutul anului, contestaţia Cabinetului Cioloş privind constituţionalitatea legii privind pensiile aleşilor locali. Judecătorii au invocat faptul că nu este indicată sursa de finanţare, dar au arătat şi că actul normativ discriminează între categoriile de aleşi locali, simplii consilieri locali şi judeţeni fiind exceptaţi de la lege. Potrivit proiectului, primarii şi şefii de consilii judeţene ar urma să primească pensii de până la 6 000 de RON.

Pensiile speciale pentru aleşi locali au trecut de votul final al Senatului pe 21 iunie. El a subliniat că din textul adoptat de parlamentari nu reiese clar cum ar urma să fie finanţate aceste pensii care nu respectă principiul contributivităţii.

Guvernul afirma în textul sesizării că, deşi legea a fost declarată neconstituţionala în urma primei sesizări, constata că punerea în acord cu decizia nu s-a făcut decât într-o mică măsură. Un prim argument al guvernului este că prevederile legii instituie un regim legal prin care o anumită categorie restrânsă de cetăţeni este favorizată. Ulterior, Executivul afirma că se creează discriminare între categoriile de demnităţi vizate.

Legea referitoare la pensiile aleşilor locali, care a fost declarată neconstituţională de CCR, a fost reexaminată şi adoptată de plenul Senatului cu 101 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi şase abţineri, după o dezbatere foarte scurtă. Totodată, şi PNL a votat pensiile aleşilor locali.
Pe de altă parte, în iarnă, PNL a anunţat că se opune acestui proiect, deşi de principiu este de acord cu creştea veniturilor aleşilor locali, însă consideră că de acest aspect trebuie să se ocupe următoarele guverne.

„Este clar că primarii lucrează pentru comunităţile pe care le reprezintă şi pentru munca lor încă nu sunt plătiţi la adevarata valoare. Salariul lor e foarte mic în comparaţie cu prestanţa muncii pe care o prestează. Orice guvern care va veni trebuie să aibă prioritate creşterea salariilor primarilor şi aleşilor locali în general. (…) Grupul PNL se opune acordării de pensii speciale oricărei categorii speciale, nu avem nimic cu primarii, însă nu trebuie să existe niciun fel de excepţii”, a spus senatorul liberal Octiavian Motoc în timpul dezbaterilor.
Senatorul Nicolae Vlad Popa a spus că membrii Comisiei de constituţionalitate au susţinut un raport care este împotriva unei decizii a CCR, care a decis că proiectul de lege este discriminatoriu. La rândul său, preşedintele Comisiei de constituţionalitate, Ovidiu Donţu a declarat că a fost analizată în două rânduri şi că textul supus plenului este constituţional, subliniind că raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi.
Comisia de constituţionalitate, sesizată pentru a face un raport suplimentar pentru proiectul pensiilor aleşilor locali, a votat ieri cu majoritate de voturi şi cu o abţinere un raport suplimentar prin care susţine raportul anterior. Membrii Comisiei au asumat astfel soluţia Camerei Deputaţilor privind punerea legii în acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Astfel, potrivit amendamentelor aprobate, legea intră în vigoare la 1 ianuarie 2017, iar banii vor fi alocaţi de la bugetul local. Pensia de ales local nu se poate cumula cu cea de parlamentar, iar cei care au condamnări cu executare în exercitarea atribuţiilor de ales local- primar, viceprimar, preşedinte de Consiliu judeţean şi vicepreşedinte- nu vor beneficia de această lege.

CCR a admis prima sesizare a Guvernului, în iarnă. Argumentele judecătorilor

Curtea Constituţională a admis, la începutul anului, contestaţia Cabinetului Cioloş privind constituţionalitatea legii privind pensiile aleşilor locali.
Judecătorii au invocat faptul că nu este indicată sursa de finanţare, dar au arătat şi că actul normativ discriminează între categoriile de aleşi locali, simplii consilieri locali şi judeţeni fiind exceptaţi de la lege. Senatul este for decizional în cazul acestui proiect de lege. Legea propune ca primarul unei comune să câştige, după ce împlineşte 65 de ani, un supliment la pensie de aproximativ 1.500 de lei. Un edil, care a condus un oraş mare timp de 3 mandate, poate ajunge la aproximativ 5.200 de lei, separat de pensie. Iar preşedinţii de consilii judeţene, după patru ani de mandat, ar urma să încaseze aproximativ 1.300 de lei.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Cinci oameni de fotbal din Alba au obținut o performanță istorică pentru o echipă din Sibiu. Campionii noștri de la Șelimbăr

Publicat

Performanta importanta realizata de cinci oameni de fotbal din Alba la echipa Viitorul Șelimbăr din județul Sibiu. Au reușit să o promoveze în Liga a II-a.

Viitorul Șelimbăr, una dintre echipele care a scris o fila importanta de istorie în sezonul de Liga a III-a recent încheiat, a avut în componenta echipei și cinci membrii în staff din județul Alba.

Pe lângă faptul că au reușit sa promoveze în Liga a II-a cei de la Viitorul Șelimbăr au încheiat sezonul fără înfrângere, fiind singura formație din România cu 16 victorii și doua remize.

Campionii noștri de la Șelimbăr

Cei cinci membrii din staff-ul nou-promovatei în Liga a II-a sunt președintele Claudiu Furdui, implicat și el în trecut în fotbalul județean la ASC Pianu și Mureșul Vintu de Jos, acesta fiind alaturi de Viitorul Șelimbăr încă din Liga a IV-a.

Ofițerul de presă Cătălin Crăciun (fost jurnalist de sport la Alba 24, director sportiv la Mureșul Vintu de Jos, Performanța Ighiu sau ofițer de presa la FC Unirea Alba Iulia).

Mijlocașul Daniel Tătar, originar din Blaj, fostul jucător al Unirii Alba Iulia s-a stabilit la Sibiu de câțiva ani și a pus umărul serios la performanța izbutita de echipa din Șelimbăr.

Andrei Roșu, jucătorul crescut de Alexandru Kalanyos, trecut și prin curtea celor de la FCSB a fost om de baza la echipa antrenata de fostul fundaș stânga al Unirii Alba Iulia, Florin Maxim.

Fundașul stânga Daniel Groza, este originar din Daia Română.

Fotbalistul, trecut prin curtea celor de la Dinamo București a pus și el umărul la performanta grupării din Șelimbăr în special în prima parte a sezonului.

În retur o accidentare l-a ținut departe de dreptunghiul verde.

Viitorul Șelimbăr a promovat în Liga a II-a după meciurile de baraj cu Crișul Chișineu-Criș și Măgura Cisnădiei.

Acum formația de lângă Sibiu se pregătește de meciuri cu echipele de tradiție a țării noastre.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Date oficiale: 69 cazuri COVID în România, în ultimele 24 de ore. 30 decese, 229 pacienți la ATI. Situația din 13 iunie

Publicat

Au fost raportate 69 noi cazuri de COVID-19, în ultimele 24 de ore, la nivel național, potrivit datelor transmise duminică, 13 iunie, de Grupul de Comunicare Strategică.

Sunt 30 decese noi, 21 dintre aceste decese sunt anterioare intervalului mai sus menționat și au fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătății. 229 de pacienți sunt internați la ATI.

Citește și ALBA: Șase cazuri COVID confirmate în ultimele 24 de ore. Incidența actualizată în localitățile din județ

Grupul de Comunicare Strategică:

Până astăzi, 13 iunie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.079.726 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

1.044.237 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 69 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

JudețNumăr de cazuri confirmate(total)Număr de cazuri nou confirmateIncidența  înregistrată la 14 zile
Alba2125770,22
Arad2365200,13
Argeș2741050,17
Bacău2604810,06
Bihor2926410,17
Bistrița-Năsăud1186810,05
Botoșani1416730,07
Brașov4366900,12
Brăila1328300,1
Buzău1257700,07
Caraș-Severin1147100,17
Călărași1005130,05
Cluj5751460,14
Constanța4292820,09
Covasna854920,11
Dâmbovița2248630,1
Dolj2661420,08
Galați2762600,14
Giurgiu1101500,07
Gorj9206-1**0,02
Harghita827620,08
Hunedoara2286300,06
Ialomița1077810,11
Iași4238230,08
Ilfov4507850,12
Maramureș2038220,06
Mehedinți833200,07
Mureș2394410,11
Neamț1895310,13
Olt1459610,09
Prahova3532050,25
Satu Mare1297800,05
Sălaj1094120,08
Sibiu2649300,15
Suceava2420110,07
Teleorman1370810,11
Timiș5430950,11
Tulcea843100,05
Vaslui1597400,08
Vâlcea1642750,12
Vrancea1068510,07
Mun. București18356640,14

Până astăzi, 31.834 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 12.06.2021 (10:00) – 13.06.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 30 de decese (14 bărbați și 16 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Bihor, Botoșani, Brăila, Constanța, Iași, Mehedinți, Olt și Municipiul București.

21 dintre aceste decese sunt anterioare intervalului mai sus menționat și au fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătății, de către Direcțiile de Sănătate Publică din țară, în urma verificărilor efectuate.

Astfel, 1 deces s-a produs în luna octombrie 2020, 8 în noiembrie 2020, 4 în decembrie 2020, 1 în ianuarie 2021, 4 în martie 2021 și 3 în aprilie 2021, în județele Argeș, Bihor, Olt și Iași.

Dintre cele 30 de decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 5 la categoria 50-59 de ani, 5 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 10 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 8 decese la categoria de vârstă peste 80 ani.

Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 1.172. Dintre acestea, 229 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 8.109.383 de teste RT-PCR și 1.283.203 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 9.543 de teste RT-PCR (3.361 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 6.182 la cerere) și 6.311 teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 2.842 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 1.459 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 22.515 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 74 de persoane.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: Șase cazuri COVID confirmate în ultimele 24 de ore. Incidența actualizată în localitățile din județ

Publicat

Au fost înregistrate șase cazuri noi COVID-19 în județul Alba, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise de DSP Alba duminică, 13 iunie.

De la începutul pandemiei, în județul Alba, 21.369 de persoane au fost confirmate pozitiv. De asemenea, 20.566 de persoane s-au vindecat și au fost înregistrate 704 decese.

Sâmbătă, în Alba au fost prelucrate 164 probe, la SJU. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 222.095.

Lista localităților cu cazuri confirmate în ultimele 24 de ore:

Alba Iulia – 1

Baia de Arieș – 1

Câmpeni – 1

Cetatea de Baltă – 1

Ciugud – 1

Gârda de Sus – 1

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 0,22 (anterior 0,24):

TOP localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba):

Mediul urban:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19:

Alba Iulia – 32 cazuri – 0,42 (anterior 0,43)

Câmpeni – 3 cazuri – 0,41 (anterior 0,55)

Blaj – 7 cazuri – 0,34 (anterior 0,39)

Sebeș – 11 cazuri – 0,33 (anterior 0,30)

Baia de Arieș – 1 caz – 0,26 (anterior 0,26)

Abrud – 1 caz – 0,19 (anterior 0,19)

Cugir – 4 cazuri – 0,16 (anterior 0,16)

Teiuș – 1 caz – 0,14 (anterior 0,14)

Aiud – 1 caz – 0,04 (anterior 0,04)

Ocna Mureș – 0 cazuri – 0,00 (anterior 0,00)

Zlatna – 0 cazuri – 0,00 (anterior 0,13)

Mediul rural:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19

Șpring – 5 cazuri – 1,92 (anterior 1,92)

Gârda de Sus – 2 cazuri – 1,32 (anterior 1,32)

Crăciunelu de Jos – 2 cazuri – 0,94

Cetatea de Baltă – 2 cazuri – 0,65

Ciugud – 2 cazuri – 0,62

Roșia de Secaș – 1 caz – 0,62

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Tranzacția prin care Orange înghite Telekom România a ajuns pe masa Comisiei Europene. Ce schimbări ar produce în piața telecom

Publicat

Tranzacția prin care Orange va prelua 54% din acțiunile Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom) a fost notificată oficial în această lună la Comisia Europeană, arată datele Executivului european.

Potrivit Hotnews.ro dacă tranzacția este aprobată, românii care au internet fix, TV, telefonie fixă ori pachete de servicii fix-mobile de la Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom) ar putea deveni în acest an clienți ai Orange, așa cum s-a întâmplat cu clienții UPC după ce operatorul de comunicații prin cablu a fost cumpărat de Vodafone.

Orange România a anunțat în 9 noiembrie 2020 că a semnat acordul pentru achiziția pachetului majoritar de 54% din acțiunile Telekom Romania Communications (“TKR”), într-o tranzacție care va accelera, în mod semnificativ, strategia Orange de a deveni prima alegere a clienților pentru servicii convergente pe piața locală.

Orange va plăti un preț de achiziție total de 268 milioane €, fără exces sau deficit de trezorerie netă și considerând ajustările ce au loc de regulă la finalizarea tranzacției, ce corespunde unei valori economice a companiei de 497 milioane €, reprezentând 100% din capitalul Telekom Romania Communications și incluzând baza de clienți convergenți.

Telekom România este al doilea cel mai mare jucător de pe piața de servicii fixe de telecomunicații din România, cu o cifră de afaceri de 622 milioane €, raportată în 2019.

Prin infrastructura de rețea pe care o deține, TKR oferă servicii de telefonie fixă, internet în bandă largă și televiziune pentru 5 milioane de clienți, în timp ce 90.000 km de rețea de fibră optică conectează aproximativ 3 milioane de gospodării.

De asemenea, oferă servicii convergente fix-mobil pentru aproximativ 881.000 de clienți, la 30 iunie 2020, ca urmare a unui contract MVNO cu Telekom Romania Mobile.

Acești clienți vor migra către rețeaua mobilă Orange România după finalizarea tranzacției.

Datele Comisiei Europene arată că tranzacția Orange-Telekom România Communications (fostul Romtelecom) a fost notificată oficial în data de 8 iunie 2021.

Data provizorie stabilită pentru luarea unei decizii de către Comisia Europeană este 13 iulie 2021.

Ce s-ar schimba în piața de comunicații prin preluarea operațiunilor fixe ale Telekom de către Orange

Orange a anunțat în data de 9 noiembrie 2020 că a semnat cu grupul elen OTE acordul pentru achiziția pachetului majoritar de 54% din acțiunile Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom) la prețul de 268 milioane de euro.

Telekom Romania Communications este deținută de grupul elen OTE (54,01% din acțiuni) și de statul român (45,99% din actiuni).

Dacă tranzacția primește aprobarea Comisiei Europene și a Consiliului Concurenței, ar însemna că românii care au internet fix, TV, telefonie fixă ori pachete de servicii fix-mobile de la Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom) ar putea deveni de la sfârșitul anului viitor clienți ai Orange, așa cum s-a întâmplat cu clienții UPC după ce operatorul de comunicații prin cablu a fost cumpărat de Vodafone.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate