Încep lucrările de reabilitare ale Bisericii din Câlnic, monument UNESCO. Detalii oferite de Biserica Evanghelică

Reprezentanți ai firmelor de arhitectură, de construcții, diriginele de șantier implicați în proiect au adus în discuție și necesitatea găsirii de resurse financiare pentru cercetarea arheologică, întrucât se așteaptă la descoperirea de vestigii în timpul reabilitării bisericii.

„Am făcut solicitarea de act adițional de prelungire a proiectului. El ar fi trebuit să se termine pe 20 iulie, adică luna asta. A fost semnat în decembrie 2017 și l-am prelungit cu 24 de luni. Ar fi perfect dacă ar rămâne așa sau dacă l-am putea scurta. O să fie multe situații pe care nu le putem anticipa acum, în unele locuri a mers mai ușor în altele mai greu.

De pildă, la Cisnădie avem probleme cu o ciupercă, avem probleme și cu descoperirile arheologice… dar cum foarte bine a spus domnul Gunesch, la noi, dacă nu e o familie, dacă nu avem încredere și dacă nu ne ținem de ce am spus fiecare tot proiectul colapsează sau cel puțin se face o pauză destul de mare până când unul sau mai mulți oameni din echipă se schimbă“, potrivit lui Valentin Păun.

Biserica evanghelică

Biserica evanghelică, pe care localnicii o cunosc sub denumirea „din Deal“, se consideră a fi fost construită în secolul al XIII-lea, dar structura de acum datează din secolul al XV-lea, fiind mult modificată în secolul al XIX-lea, fapt care a determinat aspectul său neogotic.

Înăuntru se mai păstrează două tabernacole şi portalul gotic al sacristiei. În cor se păstrează câteva elemente de sculptură din faza iniţială: două tabernacole şi portalul sacristiei, precum şi coloane angajate ce susţineau cândva o boltă.

Tot aici se află două strane baroce pictate, databile în a două jumătate a secolului al XVIII-lea. Tribună vestică a bisericii adăposteşte o orgă datând din 1867, construită de Carl Hesse din Viena.

Lucrări și digitizarea obiectivului de patrimoniu

Prin această investiție se urmărește creșterea atractivității turistice a zonei prin dezvoltarea monumentului de importanță mondială – UNESCO, respectiv Biserica evanghelică din cadrul Ansamblului Cetate (Burgviertel) Câlnic.

Obiectivele specifice ale proiectului vizează, pe de o parte, lucrări de reabilitare a ansamblului bisericii iar, pe de altă parte, digitizarea obiectivului de patrimoniu, precum și întocmirea și operaționalizarea unui plan de marketing cu acțiuni socio-culturale care să consacre obiectivul de patrimoniu în calitate de centru de atracție turistică și să conducă la creșterea numărului de vizitatori cu minim 60% anual.

În esență, se va reabilita monumentul UNESCO – Biserica evanghelică din cadrul Ansamblului Cetate (Burgviertel) Câlnic, în vederea eliminării riscului accentuat de prăbușire, urmând să se amenajeze și doteze acest ansamblu monumental în scopul protejării acesteia și asigurării accesului în deplină siguranță pentru toate categoriile de vizitatori.

Cetatea Câlnic, spațiu viu

Cetatea de la Câlnic este o destinaţie romantică, dar și plină de istorie, situată în centrul comunei cu acelaşi nume, din partea de sud-est a județului Alba. Construcţia datează de secole, este chiar o emblemă a județului şi, datorită frumuseţii şi modului în care s-a păstrat, a fost inclusă pe lista monumentelor protejate de UNESCO.

Cetatea a fost restaurată între 1962-1964, iar astăzi este un centru cultural ştiintific internaţional. La Câlnic a fost descoperit şi material preistoric, precum şi vagi urme medievale din secolele XI-XII, dar aşezarea medievală propriu-zisă datează din secolele XII-XIII.

Cetatea Câlnic, împreună cu celelalte monumente istorice, formează Centrul Cultural Internaţional, patronat de Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca şi Asociația “Ars Transsilvaniae” România.

În spaţiile din cetate au fost şi sunt organizate mai multe expoziţii documentare şi de artă, iar capela a devenit aula în care se desfăşoară simpozioane, colocvii şi conferinţe. În aceeași ambianţă s-au desfăşurat concerte şi audiţii de muzică medievală, renascentistă sau barocă.

Sursă și foto: Dan Greavu