Ce sunt testele PISA, cine le dă și ce spun rezultatele României din 2026. Cum arată întrebările puse elevilor

Ce sunt testele PISA: De fiecare dată când sunt publicate noi rezultate PISA, în spațiul public reapar expresii precum „analfabetism funcțional”, „nivel minim de competență”, ”dezastru la testele PISA” sau „clasamentul mondial al educației”.

Dincolo de reacțiile alarmiste ori de disputele politice, testele PISA au însă un scop precis: să arate în ce măsură elevii de 15 ani pot folosi ceea ce au învățat pentru a înțelege și rezolva probleme întâlnite în viața reală.

PISA este acronimul denumirii Programme for International Student Assessment, adică Programul pentru evaluarea internațională a elevilor.

Studiul este coordonat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE – și urmărește competențele elevilor la științe, matematică și lectură.

Nu verifică doar dacă aceștia au memorat formule, definiții sau informații din manual, ci mai ales dacă le pot aplica într-un context nefamiliar.

Publicitate

Aceasta este diferența esențială dintre PISA și un examen școlar obișnuit. Un elev poate primi, de exemplu, un grafic despre consumul de energie, un articol publicat online sau informații despre prețurile mai multor produse.

Pentru a răspunde corect, trebuie să selecteze datele relevante, să compare sursele, să facă un calcul sau să explice de ce o anumită concluzie este ori nu este susținută de dovezi.

Cine dă testele PISA

Testele nu sunt susținute de toți elevii unei generații și nici nu sunt examene obligatorii pentru admiterea la liceu sau la facultate.

Participanții sunt selectați astfel încât să formeze un eșantion reprezentativ pentru sistemul de educație din fiecare țară.

Criteriul central este vârsta, nu clasa. Sunt eligibili elevii cu vârste cuprinse între 15 ani și 3 luni și 16 ani și 2 luni, înscriși cel puțin în clasa a VII-a.

Pot proveni din diferite tipuri de școli și pot urma cursurile cu frecvență sau într-o altă formă recunoscută de sistemul de învățământ.

La nivel internațional, PISA este coordonat de OCDE, iar administrarea concretă este realizată prin centrele naționale desemnate de fiecare stat.

În România, faza principală a evaluării PISA 2025 s-a desfășurat între 12 mai și 9 iunie 2025 și a fost administrată de Institutul de Științe ale Educației. România a participat alături de alte 90 de țări și economii.

Rezultatele nu sunt trecute în catalog și nu influențează situația școlară individuală. Ele sunt analizate statistic pentru a contura o imagine asupra întregului sistem educațional.

Cu alte cuvinte, PISA nu încearcă să stabilească dacă un anumit elev „a trecut” sau „a picat”, ci dacă școala îi pregătește pe tineri să utilizeze practic ceea ce învață.

La ce interval sunt organizate testele PISA

În mod obișnuit, evaluarea PISA are loc o dată la trei ani. Fiecare ediție păstrează cele trei domenii fundamentale: lectura, matematica și științele, dar unul dintre ele devine domeniul principal și este analizat mai detaliat.

În ediția din 2025, accentul a fost pus pe științe.

Calendarul a avut și o abatere importantă: ediția programată inițial pentru 2021 a fost amânată pentru 2022 din cauza pandemiei.

De aceea, succesiunea recentă a fost PISA 2018, PISA 2022 și PISA 2025, după care programul revine la ritmul său periodic.

Datele sunt publicate după încheierea testării și după verificarea eșantioanelor, a răspunsurilor și a comparabilității internaționale.

Astfel se explică formularea care poate produce confuzie: „rezultatele PISA din 2026” sunt, de fapt, rezultatele evaluării PISA 2025, făcute publice de OCDE la 8 septembrie 2026.

Rezultatele României la PISA, publicate în 2026

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat marți, 8 septembrie 2026, primele rezultate ale PISA 2025, cea mai amplă evaluare internațională a competențelor elevilor de 15 ani.

România a obținut la PISA 2025 un scor mediu de 425 de puncte la științe, 419 puncte la matematică și 413 puncte la lectură.

În domeniul rezolvării computaționale a problemelor, elevii români au înregistrat o medie de 442 de puncte. La toate cele patru categorii, scorurile s-au situat sub mediile statelor membre OCDE.

În comparație cu ediția din 2022, performanța României a rămas relativ apropiată la științe și matematică, dar a scăzut cu 16 puncte la lectură.

Privite pe o perioadă mai lungă, rezultatele din 2025 la matematică și lectură sunt mai slabe decât cele înregistrate în 2015.

Scorurile medii spun însă numai o parte a poveștii. Nivelul 2 este considerat de PISA pragul de bază de la care elevul începe să demonstreze că poate folosi independent cunoștințele în situații relativ simple.

În România, acest prag a fost atins de 48% dintre elevi la matematică, 52% la lectură și 54% la științe. Rezultă, prin scădere din 100%, că 52% s-au situat sub prag la matematică, 48% la lectură și 46% la științe.

La polul opus, numai aproximativ 4% dintre elevii români au ajuns la nivelurile superioare 5 și 6 la matematică, 2% la științe și 1% la lectură. Mediile OCDE pentru performanțele ridicate au fost de 8%, 7% și, respectiv, 6%.

Datele indică și o problemă serioasă de echitate. În România, diferența dintre elevii avantajați și cei dezavantajați socioeconomic a ajuns la 122 de puncte la științe, față de o diferență medie de 85 de puncte în țările OCDE.

Statutul socioeconomic a explicat 22% din variația performanței la științe în România, aproape dublu față de media OCDE de 12%.

Rezultatele nu arată că fiecare elev român are aceleași dificultăți și nici nu pot fi transformate într-o notă pentru fiecare școală.

Ele sugerează însă că o parte foarte mare a adolescenților întâmpină probleme atunci când trebuie să folosească matematica, lectura sau cunoștințele științifice în afara exercițiilor familiare.

Cum arată întrebările din testele PISA

OCDE nu publică toate întrebările folosite, deoarece unele trebuie păstrate pentru comparațiile dintre ediții.

Organizația pune însă la dispoziție seturi de itemi eliberați, inclusiv exerciții interactive de lectură, matematică și științe.

Printre unitățile publice apar teme precum cumpărarea unei mașini, Sistemul Solar, moda de consum rapid, pierderea biodiversității, fulgerele sau construirea unui parc eolian marin.

Un exemplu de matematică pornește de la cumpărarea unei mașini. Elevul primește informații despre mai multe variante și trebuie să compare costurile sau să aleagă opțiunea care respectă anumite condiții.

Cerința nu urmărește simpla efectuare a unei operații, ci identificarea datelor utile și construirea unui raționament.

Într-un alt item, despre Sistemul Solar, elevul lucrează cu distanțe și cu reprezentări la scară. El trebuie să interpreteze relația dintre valorile prezentate și să folosească informațiile pentru a poziționa sau compara planetele.

Distanța medie dintre Neptun și Soare este de 30,05 unități astronomice. O unitate astronomică reprezintă aproximativ 150 de milioane de kilometri.

La ce distanță aproximativă de Soare se află Neptun?

• 450 de milioane km
• 1.500 de milioane km
• 4.500 de milioane km
• 30.050 de milioane km

Exercițiul verifică felul în care noțiunile matematice pot fi transferate într-un context științific.

La lectură, unitatea „Rapa Nui” le oferă elevilor mai multe surse despre Insula Paștelui: o postare de blog, o recenzie de carte și un articol dintr-o publicație științifică.

Întrebările le cer să identifice ideile principale, să observe diferențele dintre explicații și să evalueze care sursă susține mai bine o anumită afirmație.

La științe, un item public despre moda de consum rapid prezintă informații privind producția și efectele acesteia. Elevul trebuie să interpreteze dovezile și să decidă ce concluzii sunt justificate.

Alte unități pornesc de la biodiversitate, surse de energie, fulgere sau turbine eoliene amplasate în larg.

Nu este suficientă reproducerea unei definiții: răspunsul presupune citirea datelor și folosirea lor într-o explicație coerentă.

Aceste exemple sunt parafrazări ale unităților publicate de OCDE, nu reproducerea integrală a subiectelor.

Ele arată însă logica evaluării: întrebările PISA pleacă frecvent de la situații realiste, combină texte, grafice și date și verifică dacă elevul știe să gândească folosind informația disponibilă.

Exemple de întrebări PISA: 

• O echipă și-a câștigat meciurile la o diferență medie de 19 puncte. Este posibil ca echipa să nu fi câștigat niciun meci la exact 19 puncte diferență? Explică.
• Un tabel arată procentul de teritoriu acoperit de păduri în mai multe țări. Coreea de Sud are cel mai mare procent. Poți concluziona că ea are și cea mai mare suprafață de pădure? Justifică.
• Un program simulează efectele temperaturii, umidității și consumului de apă asupra unui alergător. Este sigur ca acesta să alerge la 40°C, cu o umiditate de 50%, dacă bea apă? Selectează datele relevante și explică.
• Un desen conține 16 triunghiuri, dintre care șase sunt albastre. Ce procent din numărul total reprezintă triunghiurile albastre?

Ce ne spun, în fond, testele PISA

PISA nu este un verdict absolut asupra școlii românești și nici nu poate explica singur toate cauzele rezultatelor.

Este o evaluare realizată pe un eșantion, iar scorurile trebuie citite împreună cu marjele de incertitudine și cu informațiile despre mediul social, resursele școlilor și experiențele elevilor.

Totuși, ediția publicată în 2026 transmite un semnal greu de ignorat. Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani nu ating pragul de bază în domeniile evaluate, performanțele înalte sunt rare, iar diferențele sociale influențează puternic rezultatele.

Adevărata miză a testelor PISA nu este locul ocupat într-un clasament, ci capacitatea sistemului de educație de a transforma aceste date în intervenții concrete: recuperarea lacunelor de lectură și matematică, sprijinirea școlilor dezavantajate și dezvoltarea unei învățări care îi ajută pe elevi să folosească, nu doar să reproducă, ceea ce știu.