Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

INS: Salariul mediu net a scăzut în august față de luna precedentă. Cine a pierdut cel mai mult


Publicat

bani lei monede

Câştigul salarial mediu net a încetinit în august, cu un avans de 12,9%, până la 2.669 lei. În iulie, câştigul salarial mediu net a crescut, nominal, cu 13,3%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.708 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 8,4%.

Câştigul salarial mediu net a crescut în august, nominal, cu 12,9%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.669 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 7,5%, potrivit datelor transmise marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de luna precedentă, salariul mediu net a scăzut cu 39 lei.

În iulie, câştigul salarial mediu net a crescut, nominal, cu 13,3%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.708 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 8,4%.

În august, indicele câştigului salarial real (câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum – n.r.) faţă de aceeaşi lună a anului trecut a fost de 107,5%.

În august, câştigul salarial mediu nominal net ascăzut faţă de luna precedentă cu 39 lei (-1,4%). Indicele câştigului salarial real a fost de 98,3% pentru luna august faţă de luna precedentă.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 191,6%, cu 3,4 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iulie 2018.

În august, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s‐au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, 6.319 lei, urmată de fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (5.509 lei) şi transporturi aeriene (5.430 lei).

Cele mai mici salarii nete lunare s-au înregistrat în hoteluri şi restaurante, 1.556 lei, urmată de fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.631) şi prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (1.763 lei).

În luna august, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna iulie 2018, ca urmare a acordării în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, de vacanţă ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).

”De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale)”, se arată în comunicat.

Cele mai mari scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost de 17,1% în extracţia cărbunelui superior şi inferior şi între 5% şi 8% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, alte activităţi industriale, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), extracţia minereurilor metalifere, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice.

Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net s‐au înregistrat după cum urmează: cu 5,2% în telecomunicaţii, respectiv cu 4,9% în activităţi de editare; între 2% şi 3,5% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea băuturilor, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, tranzacţii imobiliare, transporturi pe apă, transporturi aeriene.

„În sectorul bugetar s‐au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (‐2%, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), respectiv sănătate şi asistenţă socială (‐0,5%). Câştigul salarial mediu net din administraţia publică a crescut cu 1 leu comparativ cu luna precedentă”, se arată în comunicat.

sursa: insse.ro, hotnews.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

FOTO: Se pregătește un nou șantier la Alba Iulia. Lucrări pentru completarea traseului turistic în șanțurile Cetății

Publicat

alba iulia

Primăria Alba Iulia pregătește o nouă investiție pentru amenajarea șanțurilor exterioare ale Cetății Alba Carolina. Este vizată latura de Nord, adică zona adiacentă străzilor Decebal – Gemina – Aurel Vlaicu, până aproape de Hotel Cetate. În locul spațiilor în prezent neamenajate sau parțial ocupate cu grădini private, vor fi alei pietonale și pentru bicicliști, locuri de relaxare și promenadă.

Contractul pentru implementarea proiectului „Reconversia funcțională, șanț exterior – Latura de Nord a Cetății Alba Carolina, spații publice amenajate pentru agrement și petrecerea timpului liber” este programat la semnare pentru data de 15 iulie, iar până în 20 iulie pot fi depuse oferte pentru lucrările de dirigenție șantier. Cel de finanțare a fost semnat la finalul anului trecut.

Proiectul presupune realizarea de noi spații urbane destinate activităților de recreere prin amenajarea unui parc situat în șanțul perimetral al Laturii de Nord a Cetății Alba Carolina pe o suprafată ce însumează peste două hectare, contribuind astfel la creșterea atractivității Cetății, înfrumusețarea și regenerararea mediului urban.

Presupune crearea de zone verzi pe latura nordică perimetrală a Cetății Alba Carolina în suprafață de 26.476 mp, într-o perioadă de 12 luni, crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate: trasee de vizitare mobilate, piste biciclete, module de odihnă într-un spațiu deschis în zona perimetrală nordică a Cetății Alba Carolina, pe o suprafață de 29.000 mp.

Valoarea totală a proiectului este de 9.247.426,36 lei, din care 7.647.177,61 lei reprezintă finanțarea nerambursabilă. Durata de implementare a proiectului este de 24 luni. Contractul de finanțare a fost semnat la 16 decembrie 2019.

Proiectul prevede defrișarea vegetației crescute necontrolat, aducerea terenului la nivel, racordarea la sistemul de alimentare cu apa, canalizare, energie electrică și rețele de comunicații, amenajarea de spații verzi cu vegetație decorativă, montarea de foișoare / pergole, grupuri sanitare (cabine automate cu autocurățare), mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, suporți pentru parcare biciclete, cișmele, împrejmuiri, etc.), realizarea sistemului de iluminat si sistemului de irigații, realizarea sistemelor de supraveghere și wi-fi, crearea de spații de joacă pentru copii, amenajarea unei rampe pentru persoanele cu dizabilități (lângă Hotel Cetate), delimitare față de proprietățile private cu un gard viu, cu rol de mascare, panouri informative, inclusiv sistem cu cod QR și sisteme de informare pentru nevăzători.

zona santuri nord

În prezent, această zonă degradată prezintă o serie de disfuncționalități urbanistice, cum ar fi: modificarea nivelului de călcare pe aproape toată zona luată în studiu, prăbușirea zidului fortificației în zona contragărzii bastionului Sf. Carol (aripa nord-estică), vegetație necontrolată, vecinătăți cu anexe gospodărești cu un aspect dezolant, afectarea proprietății municipiului Alba Iulia prin extinderea grădinilor locuințelor de pe strada Aurel Vlaicu spre zidurile Cetății, blocarea șanțurilor prin garduri de plasă de sârmă de resturi de la toaletarea vegetației, canalizări locale sau fose septice necontrolate care necesită o intervenție rapidă în vederea punerii în valoare a patrimonial istoric.

Primăria municipiului Alba Iulia a obținut finanțarea pentru acest proiect prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile / Prioritatea de investiții 4.2 Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului.

Alte detalii despre proiect

Potrivit documentației, aleile pietonale sunt dimensionate pentru a permite promenade persoanelor, simultan, în ambele sensuri, pentru pietoni, persoane cu un cărucior pentru copii și pentru persoane cu handicap locomotor în cărucioare.

Pistele pentru bicicliști permit circulația în ambele sensuri, simultan, având o lățime de 2,1 metri.

Suprafața totală de reconversie este de 29.000 mp, din care 1132, 53 mp alei pietonale, 277,12 mp pistă bicicliști, 450 mp platforme bănci, 4,63 mp zone info, 172,95 zonă zid de sprijin, 150,78 zone scări, 336 mp, module de odihnă.

Traseul de vizitare și promenade este propus să fie amenajat paralel cu zidurile Cetății. Punctele de legătură cu traseul nordin sunt marcate prin forma aleilor, compoziții florale, materiale diferite.

Se propune o zonă de protecție față de zidurile fortificației cu o lățime de 3 metri, în care se interzice amplasarea amenajărilor (pavaje, vegetație joasă etc). Pista de biciclete va fi la 5 metri față de ziduri și aleile de promenadă la circa 11 metri față de ziduri. Modulele de odihnă vor fi amplasate între pista pentru bicicliști/expo-floră și alei, cu o lățime de 6 metri și lungime de 24 de metri. În prezent, șanțul exterior are o lățime de 20 de metri.

Zona va avea ”sistem complex de informare”, inclusiv cu cod QR și ”sistem complex de gestiune” – suprveghere video, servicii de pază  și întreținere.

Punctele de acces vor fi din zona Hotel Cetate (la vest) și zona intersecției străzilor Decebal-Calea Moților (strada Gemina) și vor fi marcate special, cu sistem informativ de intrare pe traseu. Vor fi rampe cu pantă sub 8%. Va fi acces doar pietonal din traseul nordic (şanţul Cetăţii pe latura de nord), printre Ravelinul Sfântul Carol şi contragarda Bastionului Sf. Michael sau printre Ravelinul Sf. Elisabetha şi contragarda Bastionului Sf. Carol, respectiv printre Ravelinul Sf. Eliabetha şi contragarda Bastionului Sf. Elisabetha.

Scările de acces în șanț vor fi fin plăci de piatră naturală bej, aleile din plăci de piatră gri deschis (granit), iar modulele de odihnă vor cuprinde banchete din metal/lemn, pergolă din metal/stică, platformă din patră naturală gri.

Locul de joacă pentru copii va fi amenajat cu gradene din dale înierbate și structură spațiu din lemn tratat.

În suprafața studiată, va fi și persea de vegetație pentru mascarea împrejmuirilor – gard viu din arbuști (ulm ucrainian și tuya), cu înălțime de 2,5 m

Lucrările de execuție se vor desfășura sub supravegherea specialiștilor arheologi. Prima etapă se va concentra asupra cercetării nivelului de calcare inițial și detectării elementelor profilului transversal. Ulterior, dacă este cazul, proiectul de execuție va fi modificat.

Istoric – începuturile de pe vremea romanilor

În perioada romană, șanțul exterior de pe latura de nord al actualei Cetăți Alba Carolina era în zona drumului Via principalis, ce ieșea pe poarta de nord a castrului (porta principalis sinistra). Drumul continua spre nord, ieșind din zona taberei civile (canabae) a castrului roman și ducea spre municipiul antic Ampelum (acum, Zlatna).

Așezarea numită canabae a fost înființată de cetățeni și peregrini (oameni de afaceri, negustori, meșteșugari), cu statut cvasiurban. În timpul lui Septimius Severus a primit statutul de municipium.

Așezarea civilă romană (canabae) se dezvoltă în secolul al II-lea în sectorul estic și sudic, iar după primirea statutului municipal s-a extins spre vest, sud-vest și mai ales spre nord-vest, ajungând la o suprafață de aproximativ 140 de hectare și o populație de până la 15.000 de locuitori. Populația era alcătuită din familiile soldaților, servitorii acestora, meșteșugari, comercianți. Istoricii cred că la Apulum, ”zona industrială” era în sectorul nord-vestic.

Așezarea a fost fondată pe timpul lui Traian și cunoaște o dezvoltare remarcabilă în perioada Marcus Aurelius – Septimius Severus. Administrația era exclusiv în mâna cetățenilor romani.

Limita de nord este amplasată pe străzile actuale Septimius Severus, Marcus Aurelius și Vasile Alecsandri, cea de nord-vest (unde se presupune că era zona atelierelor meșteșugărești), pe linia străzilor Calea Moților, Timotei Cipariu și Avântului, iar spre vest se întindea până la Bd. 1 Decembrie și spre sud-vest până pe strada Lalelelor și Brândușei. La sud, așezarea se întindea până la aliniamentele străzilor Nicolae Labiș și Dealul Furcilor.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în Transilvania, la mare și la munte până în 26 iulie. Când mai cresc temperaturile. Prognoza meteo pe două săptămâni

Publicat

Administrația Națională de Meteorologie anunță vremea pentru următoarele două săptămâni, în regiuni din țară. Temperaturile vor crește după 15 iulie, apoi vor scădea din nou. Se încălzește iar după 20 iulie.

În Transilvania, vremea va fi răcoroasă în primele două zile, când, în medie, maximele termice vor fi în jurul a 21 de grade, iar minimele de 7-10 grade. Ulterior, temperatura aerului va fi în creştere, astfel că în data de 16 iulie se va atinge o medie a maximelor de 27-28 de grade, iar în 17 iulie, a minimelor, de 12-13 grade. În următoarele 2 zile se va răci cu până la 2-3 grade, apoi media maximelor va fi din nou în creștere, până la 28 de grade la finalul intervalului de prognoză, iar a minimelor nu va avea variații semnificative și se va situa în jurul a 13 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi în creștere după data de 16 iulie.

În Dobrogea și pe litoral, în prima săptămână media temperaturilor maxime va avea variații între 24 și 29 de grade, iar a minimelor între 15 și 19 grade. În cea de a doua săptămână nu vor mai fi modificări semnificative, maximele se vor situa, în medie, între 27 și 29 de grade, iar media minimelor va fi între 18 și 20 de grade.

Condiții pentru averse vor fi la începutul intervalului și trecător după data de 18 iulie.

La munte, în prima săptămână, media maximelor termice se va situa între 12 și 18 grade, iar a minimelor între 4 și 9 grade, iar în cea de a doua săptămână temperaturile maxime vor avea o medie cuprinsă între 16 și 21 de grade, iar minimele între 8 și 11 grade.

Vor fi posibile averse aproape în fiecare zi, dar mai ales la începutul intervalului, precum și între 16 și 21 iulie.

sursă: meteoromania.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Cât a crescut averea financiară a românilor în ultimii 20 de ani și cum ar putea fi afectată de criza generată de COVID

Publicat

bani

Averea financiară a românilor a crescut în medie cu 7% în ultimii 20 de ani, într-un ritm mai lent decât creşterea de 10% înregistrată în Europa Centrală şi de Est, Statele Baltice şi Rusia în aceeaşi perioadă, însă aceasta ar putea fi mai puţin afectată de criza generată de Covid-19, arată Boston Consulting Group (BCG) în cel mai recent raport al său, Global Wealth Report.

„Averea financiară a românilor creşte mai lent decât media din Europa de Est şi rămâne puternic concentrată: aproximativ 20% din averea financiară naţională este deţinută de persoane care au până la 100.000 de dolari, segment reprezentat de mult peste 95% din populaţia României; 37% este deţinută de persoane care au între 100.000 şi 250.000 de dolari; 17% din averea naţională este deţinută de segmentul de peste 100 milioane de dolari; restul de aproximativ 26% se împarte în ponderi relativ egale în categoriile 250.000 – 1 milion, 1-5 milioane, 5-20 milioane, 20-100 milioane de dolari”, se arată în raport.

Potrivit raportului, românii deţin acum 4% din averea financiară totală din această regiune, într-o scădere semnificativă de la valoarea de 7,3% înregistrată în 1999.

„Acest lucru poate părea surprinzător, într-un context în care România a avut una dintre cele mai mari rate de creştere economică din Europa din ultimii 10 ani, dar ar putea fi explicată prin doi factori: o dezvoltare puternică a consumului, care a determinat creşterea economică din ultimii ani şi rate mari de creştere a investiţiilor non-financiare, în primul rând imobiliare, care nu sunt incluse în calculul averii financiare adresate de studiul nostru”, subliniază realizatorii raportului.

Concentraţia averii în România este mai mică decât în Europa Centrală şi de Est, Balcani şi Rusia, conform aceluiaşi raport. Românii care deţin în cont mai puţin de 250.000 de dolari în valoare netă reprezintă 57% din totalul averii financiare personale, cu 11 procente mai mare decât în Europa Centrală şi de Est, Balcani şi Rusia. Ponderea indivizilor cu avere foarte mare, adică cei care deţin o avere financiară de peste 100 de milioane de dolari, reprezintă un procent de doar 17%, comparativ cu media de 29% în regiune.

Persoanele cu o avere cuprinsă între 250.000 şi 1 milion de dolari vor avea cea mai rapidă rată de creştere în următorii cinci ani, conform prognozelor BCG.

Nu în ultimul rând, alocarea activelor arată o tendinţă interesantă în România, asigurările de viaţă şi, în cea mai mare parte economiile aferente pensiilor deţinând o pondere semnificativă, mai mare decât în Europa Centrală şi de Est, Balcani şi Rusia, dar se plasează sub media globală. Fondurile mutuale şi investiţiile directe în acţiuni sunt în linie cu tendinţele regionale, în timp ce numerarul şi depozitele au o pondere mult mai mică în averea totală, arată raportul.

La nivel global, averea financiară netă aproape s-a triplat în ultimii 20 de ani, trecând de la 80 de miliarde de dolari în 1999 la 226 de miliarde de dolari la sfârşitul lui 2019, arată studiul citat.

Pe de altă parte însă, criza COVID-19 va impacta averea românilor într-o măsură mai mică decât media din regiunea est-europeană.

În raport, BCG prezintă trei scenarii posibile pentru evoluţia post-COVID-19 la nivel global, care va impacta diferit industria administratorilor de investiţii. Primul scenariu vizează o recuperare rapidă: deşi PIB-ul mondial scade rapid, această situaţie va fi trecătoare, iar averea globală va creşte de la 226 trilioane de dolari în 2019 la 282 trilioane de dolari până în 2024, cu o rată de creştere de 4,5%. Pentru administratorii de active va exista o scădere a profiturilor pe termen scurt, dar pandemia nu va avea un impact pe termen lung asupra industriei.

În cazul unei recuperări economice lente va exista un impact mai puternic asupra economiei, criza va fi mai severă şi va dura mai mult până la recuperare. În acest scenariu, averea globală va scădea la 215 trilioane de dolari în acest an şi apoi va creşte la 265 trilioane de dolari până în 2024, o creştere anuală de 3,2%. În acest caz, marja de venit a administratorilor de active va fi în scădere, în special pentru cei care lucrează cu raport cost-beneficiu ridicat. Drept urmare, consolidarea industriei poate creşte.

Scenariul trei arată un impact prelungit asupra economiei, a pieţei muncii şi productivităţii, iar averea globală va scădea la 210 trilioane de dolari în acest an, ca să crească apoi la 243 de miliarde de dolari până în 2024, o creştere anuală de doar 1,4%. Ca rezultat, administratorii de active vor trebui să lucreze într-o piaţă deosebit de dificilă, costul achiziţiilor în acest caz ar putea creşte semnificativ.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Prin IMM Invest s-au acordat 10,2 miliarde lei în aproximativ două luni. Detalii de la Fondul Național de Garantare a Creditelor

Publicat

Prin IMM Invest s-au acordat 10,22 miliarde lei în aproximativ 2 luni, ceea ce înseamnă o creștere a creditului bancar către companii de 34 de ori peste media lunară a creditelor acordate în ultimul deceniu, a anunțat, luni, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

Până în present, au fost făcute plăți, în contul granturilor acordate, de 16 milioane lei.

Potrivit sursei citate, programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii IMM INVEST ROMANIA a intrat în cea de-a patra faza de implementare, cea a acordării ajutorului de stat, care va asigura 0 costuri de finanțare pentru aplicantii programului. Această subvenție constă în garantarea imprumuturilor accesate prin program, precum și a plății sumelor cuvenite din cumulul comisionului de risc, a comisionului de administrare și a dobânzilor aferente creditelor/liniilor de credite.

”În acest moment, în portalul www.imminvest.ro sunt înregistrate 65,342 IMM-uri, cu un volum total subscris de peste 85 miliarde lei, din care aproximativ 60 miliarde lei reprezintă solicitări pentru credite de investiții, iar peste 25 miliarde sunt solicitări pentru credite capital de lucru. Finanțarea acestor IMM-uri va contribui la menținerea a 802.806 persoane angajate”, se arată într-un comunicat FNGCIMM.

Numărul creditelor aprobate de către cei 21 finanțatori participanți în program este de 11.589, iar volumul finanțării garantate este de 10.220.224.704 RON, mai precizează sursa citată.

Pentru IMM-urile care încă nu au accesat programul și doresc să se înscrie, aplicația programului imminvest.ro rămâne deschisa pentru noi înscrieri pana în 31 decembrie 2020.

Programul prevede parcurgerea de catre IMM a patru etape: prima etapa presupune analiza eligibilitatii privind incadrarea in categoria IMM- realizata de catre FNGCIMM; in faza a doua banca selectata de catre IMM, solicita documentatia de credit, efectueaza analiza economico-financiara si conform propriilor norme de creditare, stabileste daca proiectul pentru care se solicita finantarea este viabil din punct de vedere economic, caz in care aproba creditul si transmite solicitarea de garantare catre FNGCIMM. In etapa a treia FNGCIMM analizeaza si garanteaza creditele aprobate de catre institutiile financiar bancare.

In etapa a patra, cea de acordare a ajutorului de stat, FNGCIMM calculeaza si efectueaza plata sumelor cuvenite finantatorilor in contul dobanzilor si comisioanelor pana la data de 31,12.2020, cu posibilitatea de prelungire, La doua luni si jumate de la debutul programului, FNGCIMM a facut plati in contul granturilor acordate de 16.060.493,63 RON.

În perioada imediat urmatoare, FNGCIMM va operationaliza un nou program guvernamental, IMM LEASING DE ECHIPAMENTE SI UTILAJE, cu avans zero de finantare. Valoarea maxima a finantarii este de 5 milioane de lei pe beneficiar si isi propune stimularea accesarii finantarilor de tip leasing, in vederea  achizitionarii de active noi sau second-hand pentru desfasurarea activitatii companiilor, in special a celor care au nevoie de transfer de tehnologie in procesele de productie si  asigurarea  fluxurilor financiare necesare acestora prin operatiuni specifice de sell-and-lease-back.

IMM Invest (accesul la capital financiar), Factoring-ul cu regres (schema de garantare de catre stat a creditului commercial), Scontarea cu garantarea de catre stat si Programul de Garantare a Leasing-ului de Echipmente si Utilaje (accesul la creditul furnizor), pot deveni pilonii de relansare a economiei romanesti si reprezinta raspunsul FNGCIMM la necesitatile crizei actuale, care a adus multe provocari, dar si multe oportunitati de resetare a setorului IMM si de deschidere a sistemului bancar catre finantarea economiei.

sursă: fngcimm.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate