Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

La Alba Iulia s-a deschis primul showroom Barrier din județ. Ferestre, uși, rulouri, automatizări și soluții personalizate (P)


Publicat


Preluare video. Folositi acest cod pentru a afisa video-ul de mai sus pe siteul dvs.

<p><script type="text/javascript" src="https://video.onnetwork.tv/embed.php?sid=MWZILDFSU04sMA=="></script></p>


Barrier a deschis joi, la Alba Iulia, primul showroom de tâmplărie PVC și aluminiu, în sistem franciză, din județ. La deschidere au fost prezenți managerul regional zona Vest, Doina Bejan și administratorul francizei, Abel Santeiu. 

Barrier este unul dintre cele mai puternice brand-uri de pe piața produselor din tâmplărie PVC. Povestea Barrier a început în anul 1995, atunci când s-a înființat afacerea de familie Electric Plus. Dorința de a se face remarcați pe piața din domeniu i-a ambiționat să creeze brandul Barrier și să promită că vor evolua constant. Barrier a investit în ultimii patru ani peste 20 de milioane de euro. În prezent, firma deține 5 hale de producție pentru tâmplărie PVC , tâmplărie aluminiu, foliere profile PVC, uși secționale, rulouri și automatizări, geam termoizolant și antiefracție.

„Le urez bun venit în marea și frumoasa familie Barrier francizei din Alba Iulia, care de astăzi este pe harta Barrier. Acest magazin urmează același concept unic pe care l-am implementat în magazinele noastre în franciză. Obiectivul pentru finalul anului este de a avea un număr cât mai mare de unități specializate în țară. La Barrier sunt întâlnite elemente concrete ale progresului, materiale de calitate, tehnologie de ultimă oră, personal pregătit și dedicat, standarde profesionale și etice înalte, toate în dorința de a crea o experiență memorabilă clientului nostru. Barrier se dezvoltă atât pe orizontală cât și pe verticală, fiind un brand prezent pe aproape întreg teritoriul României, cu activități de export, ce oferă nu doar ferestre și uși de calitate dar și soluții personalizate pre și post vânzare. Nu furnizăm doar un produs, construim o relație pornind de la fiecare fereastră Barrier livrată”, a declarat managerul regional zona Vest, Doina Bejan.

„Suntem fericiți că am putut deschide prima franciză din județul Alba. (…) Sperăm să veniți în număr cât mai mare alături de noi, să testați produsele noastre, să testați modul nostru de lucru, să vedeți fluxul pe care îl avem și totodată vă invităm să vizitați fabrica din Bacău, pentru că acolo veți fi la curent cu cele mai bune tehnologi. Ne găsiți pe strada Alexandru Ioan Cuza Nr. 9, în Alba Iulia, vizavi de benzinăria OMW”, a declarat administratorul francizei, Abel Santeiu.

Produse în portofoliul Barrier:

  • ferestre și uși din PVC și aluminiu
  • uși de garaj rezidențiale și industriale
  • rulouri aplicate și suprapuse
  • geam termoizolant și antiefracție
  • automatizări porți, acționări electrice, accesorizări



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Râpa Roșie, micul canion din județul Alba. Legenda lui Lică-Pisică și a averii din Gaura Hoților

Publicat

Râpa Roșie este unul dintre cele mai spectaculoase monumente naturale din județul Alba și din România. Aceasta iese în evidență de la câțiva kilometri distanță prin culoarea ieșită din comun, roșiatică, a peretelui „brăzdat de riduri”. Ca priveliște, Râpa Roșie e cu adevărat copleșitoare doar în clipa în care ajungeți la poalele stâncilor, de unde perspectiva asupra hăurilor și formațiunilor geologice atinge un nivel periculos de amețitor.

Citește și: Top 10 – Cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Alba. Idei pentru excursii de neuitat, recomandate de cititorii Alba24

Situată în extremitatea sud-vestică a Podişului Secaşelor, pe malul drept al Secaşului Mare, la circa 4 kilometri nord de municipiul Sebeş, Râpa Roșie este o arie protejată (rezervație geologică și floristică) de interes național ce corespunde categoriei a III IUCN (24 ha), cu o suprafață de 10 ha.

Rezervația Râpa Roșie cuprinde formațiuni specifice de eroziune și șiroire care dau peisajului un aspect impozant, precum și o floră particulară, cu multe elemente rare și endemice. Vizibilă de la mare distanță, Râpa Roșie se întinde pe o lungime de 800 de metri și are înălțimi ce variază între 50 și 125 de metri (300 – 425 metri altitudine absolută).

Un perete imens, aproape vertical, cu aspectul unei orgi uriașe, lasă impresia unui monument ancestral ruinat. Coloane și piramide etajate, separate de ravene, formează un microrelief pe care geografii îl numesc „badlands” (pământuri rele). Termenul a fost folosit pentru prima dată în Dakota de Sud (Statele Unite), unde acest relief este bine dezvoltat.

Apele de șiroire au săpat cute adânci, dând naștere unor superbe coloane numite „piramide coafate”. La baza versantului, torenții au clădit conuri de dejecție, care își modifică aspectul și dimensiunile în urma ploilor mai abundente.

Datorită pantei mari și a lipsei vegetației, apa de șiroire, prăbușirile și alunecările au creat un relief aparte, reprezentat prin turnuri, coloane, obeliscuri, contraforturi și piramide de pământ, care împreună cu culoarea roşie, cărămizie, violacee îi dau un aspect impresionant.

Se spune că din punct de vedere geologic, Râpa Roșie seamănă cu Grand Canyon din SUA.

Văzută din imediata apropiere (din lunca Secașului Mare sau de pe tăpşanul de la baza ei) creează impresia unei grandioase faţade de templu sud – asiatic (hindus) bogat ornamentată de o stranie frumuseţe, explica prof. Ioan Fleacă. Altitudinea maximă a frontului morfologic se află la cota de 425 metri, iar cea minimă este cuprinsă între 295 metri și 300 metri. Între abruptul propriu – zis și lunca Secașului Mare se interpune un glacis cu pante de 2 – 10 grade.

O spectaculoasă anatomie sedimentară pune în evidență formațiuni neozoice divers colorate (roșiu, cărămiziu, violaceu, gălbui) constituite din: pietrişuri, conglomerate, gresii roşii și cenuşii, argile roşii, nisipuri cuartitice roşiatice și gălbui, marne cenuşii albicioase s.a. Predominante sunt gresiile care au însușirea de a se dezagrega uşor datorită liantului slab argilos, transformându-se în pietrişuri.

Cele mai vechi depozite geologice determinate pe baza resturilor fosilifere – de alfel foarte reduse – au circa 54 milioane de ani și sunt conglomeratele eocene. Formaţiunea roşie este estimată la circa 38 de milioane de ani vechime, fiind depusă deci în epoca oligocenă. Marnele cenuşii albicioase sunt miocen inferioare și au deci aproximativ 23 de milioane de ani.

Râpa Roşie se încadrează în aşa-numitul „complex roşu” situat în sud-vestul Podişului Secaselor, desfăşurat din acest loc și până în dreptul localităţii rurale Totoi, pe circa 15 kilometri lungime. Acest „complex” apare ca o formaţiune geologică insolita în această parte a Podişului Transilvaniei.

Geneza ei a provocat controverse în literatura ştiinţifică. Potrivit prof. Ioan Fleacă, unii autori o consideră o râpă torenţială, adică un bazin de recepţie al unui organism torenţial, afluent pe dreapta al Secașului Mare. Alţii sunt de părere că la origine a fost o râpă de desprindere a unei alunecări de teren de mare anvergură. Cercetările mai recente demonstrează faptul că a evoluat dintr-o ravenă instalată iniţial pe făgaşul pârâului ce curge azi la baza râpei.

Microrelieful este impresionant fapt ce a determinat încadrarea ei în literatura georgafică românească și ca o rezervaţie geomorfologică, deşi în anul înfințării – 1950 prin Decretul nr.237 și ulterior, Decizia
Consiliului Județean Alba nr. 175, Râpa Roşie figurează doar ca o rezervaţie geologică.

Mai multe procese geomorfologice actuale, printre care eroziunea prin scurgere organizată, procesele gravitaţionale, eroziunea selectivă, procesele sufozionale și chiar acţiunea eoliană au creat aici o paletă foarte largă de microforme de relief dintre cele mai bizare: rigole simple și arborescente, impunătoare piramide de pământ, coloane, turnuri, obeliscuri, minarete, contraforturi, falduri, forme falice, pâlnii de sufoziune, hornuri, hrube, goluri subterane, caverne, fante, brâne, poliţe, cornişe, surplombe, forme cu aspect de cap de elefant, forme cu aspect de pălării s.a.

Între toate acestea se remarcă mai ales piramidele de pământ de mari dimensiuni (unele ajungând la 40 de metri înaltime) situate în sectorul inferior al râpei. Asemenea forme nu sunt prea numeroase în lume. Ele au fost semnalate la Bolzano în Tirol, în Armenia, vestul Chinei și în giganticul canion al fluviului Colorado (SUA) sau Qumaran din Israel. De remarcat că toate formele mai anterior sunt modelate de eroziune pe întreg frontul morfologic al deschiderii naturale.

foto: Arii Naturale Protejate Alba

Temelia geologică, declivitatea accentuată, condiţiile pedoclimatice locale, existența pârâului de la baza râpei precum și poziţia oarecum izolată au favorizat apariţia și dezvoltarea unor asociaţii floristice variate cu unele specii de interes ştiinţific, rare și chiar endemice. Cele mai cunoscute sunt: cârcelul (Ephedra distachya), jalesul ardelenesc (Salvia transsilvanica), jalesul plecat (Salvia nutans), garoafa endemica (Dianthus serotinus WetK var. demissorum), pesma de stâncă (Centaurea atropurpurea Fuss), otratelul (Onosoma viride, Borb, Jav), pirul crestat (Agropyron cristatum), barcoacele (Cotoneasterintegerimus), dobrita (Genista spathulata), iarba vântoasa (Kochia prostata), floarea săraturilor tatarasca (Geniolimon tataricum), migdalul pitic (Amigdalus nana), laleaua pestriţa (Fritilaria meleagris), crinul de pădure (Lillium martagon), stanjenelul pitic (Iris pumilla), clopoţelul (Campanula sibirica L), Silene longifladra, Silene cloranthe, Astragalus vesicarius L.. Asperula glauca, Asplenium adiantum nigrum, etc.

Ele se dezvoltă în vâlcelele de la poalele râpei, pe brânele și poliţele suspendate, pe platoul de deasupra, pe terenurile alunecoase dinspre răsărit, în păduricea din față și chiar la Râpa Lancrămlui, la 2 km distanță.

Prezența acestor specii deosebite în complexul geografic al râpei a făcut ca în anul 1958 aceasta să devină și o rezervaţie botanică. Potrivit prof. Ioan Fleacă, se poate vorbi astfel de un adevărat complex geologic – geomorfologic ți botanic ce se întinde pe o suprafaţă totală de 30 ha. (rezervaţia are 25 ha, din care 10 ha zona nucleu și 15 ha zona tampon). Suprafaţa rezervaţiei nucleu este de 10 ha iar a rezervaței tampon de 20 ha.

Într-un top de 10 rezervaţii geologice și geomorfologice din țara noastră (Calcarele de la Remetea – județul Alba, Detunata Goală – județul Alba, Izbucul de la Călugări – județul Arad, Bazaltele de la Rupea – județul Brasov, Vulcanii noroioşi – județul Buzău, Creasta Cocosului – județul Maramures, Muntele de Sare de la Slănic – județul Prahova, Lacul fără fund de la Ocna Sibiului – județul Sibiu, Vulcanii noroioşi de la Hasag – județul Sibiu) este de departe pe primul loc prin complexitate, culoare deosebită și impresia generală pe care o crează asupra vizitatorului.

foto: Arii Naturale Protejate Alba

foto: Arii Naturale Protejate Alba

Din păcate, o parte din turiști și-au lăsat amprenta negativă asupra rezervației scrijelind coloanele, lăsând deșeuri și distrugând panourile de informare, au transmis recent reprezentanții Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate – Alba.

Vezi și: FOTO: Ce să faci în județul Alba, într-un weekend cu vreme frumoasă. Idei pentru destinații de poveste, ”în jurul casei”

Legendele Râpei Roșii. Cine a fost Lică-Pisică

S-au spus multe legende despre Gaura Hoţilor de la Râpa Roşie, însă ce mai credibilă este despre Lică  „a lu Brânză”, al cărui singur talent era să se strecoare în spaţii înguste, ca o pisică.

Muncea ca păstor la Râpa Roşie, pe care ajunsese să o cunoască forte bine. Într-o dimineaţă, însă, o bancă din Sebeş a fost spartă.

Hoţul, spunea un poliţist de atunci, ar fi trecut printr-o ferestruică prin care doar un copil putea să treacă.

Fireşte, autorităţile l-au întemniţat pe Lică-Pisică, deşi nici un ban n-a fost găsit în timpul anchetelor. Între timp, iubita lui Lică era văzută  urcând  mereu la Râpa Roşie.

Astfel, lumea credea ca la Gaura Hoţilor şi-ar fi ascuns Lică banii. S-a făcut şi acolo o anchetă, dar tot nimic…

Citește și Râpa Roșie: Legenda lui Lică Pisică și a banilor de la Gaura Hoților. Ce secrete mai ascunde Micul Canion de lângă Sebeș

După eliberare, Lică a plecat cu iubita lui în America, de unde, la scurt timp, a început să trimită familiei sume mari de bani.

Cum a reuşit Lică-Pisică să câştige atât de mult într-un timp atât de scurt, nu se ştie. Dar umblă vorba că aceştia ar fi fost banii furaţi de Lică şi ascunşi în Gaura Hoţilor sau, cine ştie, în crăpăturile Râpei Roşii.

Gaura Hoţilor este, de fapt, o groapă săpată în roca nisipoasă a râpei. Aici se găsesc nume scrijelite încă din secolul al XIX-lea şi ascunde numeroase legende cu hoţi, haiduci şi aventurieri.

Lângă Râpa Roşie, în terenul mlăştinos al albiei Secaşului, a fost descoperit scheletul fosilozat al unui dinozaur carnivor numit „Velociraptor”  sau „ Balaurul bondoc”, după forma sa ca a unui curcan. Tot lângă Sebeş, au fost găsite urmele unui alt dinozaur, lung de 10 metri, Maghiarosaurus.

Cum ajungi la Râpa Roșie?

Accesul spre Râpa Roșie se face de pe drumul județean DJ 106 K ce leagă municipiul Sebeș de Daia Română.

În zona trecerii pe sub Autostrada A1 Sebeș – Sibiu, urmează o abatere spre stânga, după care se urmează un drum de pământ pe câmp. Deşi drumul este accidentat, este accesibil pentru orice maşină.

De la Râpă în sus, însă, accesul este mai dificil, având varianta să optezi pentru mai multe trasee pentru aventurieri.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

JOI: Ședință la Consiliul Local Alba Iulia. Noi cetățeni de onoare, campanie de sterilizare a câinilor, finanțări. Ordinea de zi

Publicat

Consilierii locali sunt convocați joi, 29 iulie, de la ora 13.00, în ședință ordinară, cu 29 de proiecte pe ordinea de zi.

Se propune acordarea a două noi titluri de cetățean de onoare al municipiului, pentru preotul Doru Gheaja, respectiv pentru col. rtr. ec. Ioan Străjan.

Alt proiect prevede sterilizarea gratuită a câinilor fără pedigree, cu deținător.

Mai sunt propuneri pentru finanțări de programe locale: tenis la CS Universitatea, activitatea școală după școală la Liceul Tehnologic ”Alexandru Domșa”, documentații pentru modernizarea sediilor grădinițelor 11 și 12.

Proiectul ordinii de zi:

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea încheierii unui act adițional la Protocolul de Cooperare încheiat între Municipiul Alba Iulia și Asociația Institutul de Cercetare în Permacultură din România, aprobat prin Hotărârea nr. 103/2020 a Consiliului local

2. Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului pentru implementarea bugetării participative – ediția 2021

3. Proiect de hotărâre privind încheierea unui parteneriat între Municipiul Alba Iulia și Asociația „PETRO AQUA”

4. Proiect de hotărâre privind încheierea unui acord de parteneriat între Municipiul Alba Iulia, Inspectoratul Şcolar al Județului Alba și Fundația „The Institute”, pentru implementarea programului de responsabilitate socială ASAP – Armata Selectării Atente a Plasticului

5. Proiect de hotărâre privind alocarea unor sume de bani Clubului Sportiv Universitatea din Alba Iulia în vederea susţinerii activităţii competiționale în anul 2021 aferent programului sportiv – secțiunea tenis

6. Proiect de hotărâre privind încheierea unui act adițional la Acordul de cooperare nr. 159/04.01.2021 încheiat între Municipiului Alba Iulia și Asociația „Micul Prinț” Alba Iulia, aprobat prin Hotărârea nr. 345/2020 a Consiliului local al municipiului Alba Iulia

7. Proiect de hotărâre privind aprobarea unui acord de colaborare între Municipiul Alba Iulia și Liceul Tehnologic ”Alexandru Domșa” pentru acordarea unor sume de bani în vederea susținerii activității școală după școală (SDS), anul școlar 2021 -2022

8. Proiect de hotărâre privind conferirea titlului de „Cetăţean de onoare al municipiului Alba Iulia” domnului col. rtr. ec. Străjan Ioan

9. Proiect de hotărâre privind conferirea titlului de „Cetăţean de onoare al municipiului Alba Iulia” preotului Gheaja Doru-Romul

10. Proiect de hotărâre privind relocarea Cetrului de zi pentru persoane vârstnice și modificarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a Centrului

11. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentației tehnico-economice faza DALI și a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul ”Creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinație unități de învățământ – Grădinița cu program prelungit nr. 11”

12. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentației tehnico-economice faza DALI și a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul ”Creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinație unități de învățământ – Grădinița cu program prelungit nr. 12”

13. Proiect de hotărâre privind modificarea si completarea componentei Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (C.T.A.T.U.) stabilită prin HCL nr. 54/2019 si aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare al acesteia

14. Proiect de hotărâre privind aprobarea concesionării prin negociere directă a unui imobil (teren) situat în Alba Iulia, str. Arnsberg, nr. 32, lângă bl. B7, ap. 34

15. Proiect de hotărâre privind aprobarea concesionării prin negociere directă a unui imobil (teren) situat în Alba Iulia, str. Tudor Vladimirescu, nr. 2/2

16. Proiect de hotărâre privind înscrierea dreptului de proprietate a municipiului Alba Iulia – domeniul privat, asupra unui imobil (teren), situat în Alba Iulia – Micești, str. Radna

17. Proiect de hotărâre privind aprobarea prelungirii termenului contractului de concesiune nr.32.403/2018 încheiat între municipiul Alba Iulia și Briscan Grigore Cristian

18. Proiect de hotărâre privind aprobarea prelungirii termenului contractului de concesiune nr.10.503/1996 încheiat între municipiul Alba Iulia și Dan Valeria

19. Proiect de hotărâre privind aprobarea prelungirii termenului contractului de concesiune nr.6.646/1998 încheiat între municipiul Alba Iulia și Vesa Gheorghe

20. Proiect de hotărâre privind aprobarea vânzării prin negociere directă a unui imobil (teren) situat în Alba Iulia, str. Nada Florilor, nr. 1J

21. Proiect de hotărâre privind aprobarea vânzării unui teren situat în Alba Iulia, strada Gladiolelor la intersecția cu B-dul Transilvaniei

22. Proiect de hotărâre privind menținerea Hotărârii nr. 273/2021 a Consiliului local (aprobarea transmiterii în folosință gratuită către Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Alba a unui spațiu (birou) din componența spațiului comercial (Galeriile de Artă), situat în Alba Iulia, B-dul 1 Decembrie 1918, bl.M9, ap.27, parter)

23. Proiect de hotărâre privind îndreptarea erorii materiale din cuprinsul Hotărârii nr. 273/2021 a Consiliului local

24. Proiect de hotărâre privind însușirea documentației cadastrale de dezmembrare asupra unui imobil (teren) situat în Alba Iulia, strada Marcus Aurelius

25. Proiect de hotărâre privind însușirea documentației cadastrale de dezmembrare asupra unui imobil (teren) situat în Alba Iulia, bulevardul Revoluției 1989

26. Proiect de hotărâre cu privire la propunerea de atribuire prin ordin al prefectului a cotei de 47/617 mp teren intravilan înscris în CF nr. 78027- C1-U6 Alba Iulia cu nr. topo. 2935/1/1/7/VIII situat în Alba Iulia , strada Vasile Goldiș nr. 6 B, Bl.G3, Ap.8, Jud. Alba în favoarea numiților Groza Vasile și soția Groza Maria

27. Proiect de hotărâre privind însușirea documentației tehnice de alipire a unor imobile (terenuri) situate în Alba Iulia, Bulevardul Revoluției 1989, nr. 16, bl. B5

28. Proiect de hotărâre privind însușirea documentației tehnice de dezmembrare a unui imobil (teren) situat în Alba Iulia, str. Orizontului, Bl. A4

29. Proiect de hotărâre privind sterilizarea gratuită a câinilor fără stăpân, fără pedigree, cu deținător, de pe raza municipiului Alba Iulia

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

România, printre țările cu cea mai mare rată a cancerelor legate de consumul de alcool (Studiu)

Publicat

România se numără printre țările în care există una dintre cele mai mari rate a cancerelor legate de consumul de alcool, atât la bărbați, cât și la femei, relevă un studiu publicat săptămâna aceasta în revista The Lancet Oncology.

Circa 4% dintre cazurile de cancer depistate anul trecut în lume (aproximativ 740.000) sunt legate de consumul de alcool, inclusiv moderat, potrivit cercetătorilor de la Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului.

Bărbaţii reprezintă aproximativ trei sferturi din totalul cazurilor de cancer asociate alcoolului (77 la sută, adică 567.000 de cazuri).

În România au fost raportate anul trecut 4.700 de cazuri de cancer la bărbaţi ce pot fi puse în legătură cu consumul de alcool şi 1.700 de cazuri la femei.

Studiul, citat de Digi24, arată că numărul cazurilor noi de cancer legate de consumul de alcool variază destul de mult între diversele regiuni ale lumii, cele mai multe cazuri înregistrându-se în Asia de Est şi Europa Centrală şi de Est, iar cele mai puţine în Africa de Nord şi Asia de Vest (acolo unde trăiesc şi importante populaţii musulmane în rândul cărora consumul de alcool este mai puţin întâlnit).

În cazul femeilor, cele mai multe cazuri de cancer legate de consumul de alcool se înregistrează în Belarus, România şi Rusia, dar şi în Australia, Noua Zeelandă şi în Europa de Vest.

Tipuri de cancer cu risc amplificat de consumul de alcool

Publicat în revista medicală The Lancet Oncology, studiul enumeră şapte tipuri de cancer al căror risc este amplificat de consumul de alcool: la cavitatea bucală, faringe, laringe, esofag, colon-rect, ficat şi sân la femei (adică, în total 6,3 milioane de cazuri în 2020).

Studiul poate fi consultat AICI: PIIS The Lancet Oncology

În 2020, tipurile de cancer cu cel mai mare număr de cazuri noi asociate consumului de alcool au fost cancerul de esofag (aproape 190.000 de cazuri), cancerul de ficat (circa 155.000 de cazuri) şi cancerul de sân la femei (98.000 de cazuri).

Estimările au fost făcute corelând date din 2020, pe ţări, cu date înregistrate în urmă cu zece ani (timpul necesar ca boala să se manifeste). Cercetătorii au folosit, de asemenea, date referitoare la vânzări, producție, impozite și consum de alcool pentru a estima câte persoane au băut pe zi în țările din întreaga lume.

Astfel, cercetătorii au estimat că 741.300 dintre aceste cancere (adică 4% din numărul total de cazuri noi de cancer în lume în 2020) ar putea fi direct legate de alcool.

Cât alcool face rău

Majoritatea cancerelor (86%) care pot fi puse pe seama alcoolului sunt asociate unui consum „riscant şi excesiv” (peste două băuturi alcoolice pe zi), potrivit studiului.

Dar chiar și un consum „uşor până la moderat” (până la două pahare de alcool pe zi) reprezintă 1 din 7 cazuri asociate alcoolului, adică peste 100.000 de cazuri noi de cancer în lume în 2020, a estimat agenţia din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Autorii subliniază că cercetări anterioare au constatat că alcoolul poate cauza deteriorarea ADN-ului și poate afecta secreția de hormoni, ceea ce de asemenea poate contribui la dezvoltarea cancerului.

Studiul are însă limitări, subliniază The Lancet Oncology într-un comunicat citat de AFP.

Pe de o parte, nu ţine seama de întreruperile de asistenţă medicală cauzate de pandemia de COVID-19, care ar fi putut duce la subdiagnosticarea anumitor cancere anul trecut.

Pe de altă parte, nu integrează interacţiunile dintre consumul de alcool şi alte fenomene precum tutunul sau obezitatea, cărora li se pot imputa, de asemenea, cancerele, scrie Agerpres.

Ce soluții sunt pentru a reduce riscul de cancer legat de alcool

Datele relevate de studiu arată „necesitatea implementării unor politici şi intervenţii eficiente pentru a sensibiliza publicul cu privire la legătura dintre consumul de alcool şi riscul de cancer şi pentru a reduce consumul global de alcool”, subliniază autorii.

Măsuri precum reducerea disponibilității alcoolului, etichete de avertizare referitoare la sănătate, impozitarea și interzicerea comercializării ar putea reduce ratele de cancer legate de alcool, însă este nevoie de strategii adaptate la specificul regiunilor, recomandă specialiștii OMS.

Există, cu precădere, o slabă conștientizare a publicului în legătură cu riscul de a face cancer din cauza alcoolului, în special în cazul cancerului de sân, subliniază experții.

Estimările au fost făcute corelând date din 2020, pe ţări, cu date înregistrate în urmă cu zece ani (timpul necesar ca boala să se manifeste).

Cercetătorii au folosit, de asemenea, date referitoare la vânzări, producţie, impozite şi consum de alcool pentru a estima câte persoane au băut pe zi în ţările din întreaga lume.

Astfel, cercetătorii au estimat că 741.300 dintre aceste cancere (adică 4% din numărul total de cazuri noi de cancer în lume în 2020) ar putea fi direct legate de alcool.

Autorii subliniază că cercetări anterioare au constatat că alcoolul poate cauza deteriorarea ADN-ului şi poate afecta secreţia de hormoni, ceea ce de asemenea poate contribui la dezvoltarea cancerului.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ministrul Sănătății: Relaxări pentru vaccinați, restricții pentru nevaccinați, dacă cifrele pandemiei cresc

Publicat

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, este de opinie că relaxările pot continua pentru persoanele vaccinate, însă pentru cei neimunizați trebuie să existe restricţii, dacă cifrele vor creşte semnificativ. Ea a mai spus că medicii de familie vor fi stimulați să meargă să vaccineze la domiciliul pacienților, iar spitalele vor oferi vaccinare în ambulatoriu.

„Cred că, având în vedere evoluţia pandemiei, relaxările pentru vaccinaţi pot să continue şi mi se pare normal ca vaccinaţii să stea în continuare în birouri fără mască, dacă toţi cei din biroul respectiv sunt vaccinaţi, dar, pentru persoanele nevaccinate, care sunt cele mai expuse riscului, dacă cifrele cresc semnificativ, să existe restricţii. Ce am făcut a fost să prezentăm, de fapt, în coaliţie măsuri care au funcţionat în alte state. Acestea au fost ipoteze de lucru, nu s-a luat încă o decizie, urmează ca săptămâna viitoare să reluăm fiecare dintre aceste măsuri şi să vedem care vor fi considerate oportune”, a declarat ministrul Sănătății vineri seară la B1 Tv, potrivit Agerpres.

Ea spune că medicii de familie trebuie să se implice mai mult în campania de vaccinare, prin facilitarea vaccinării la domiciliul pacientului, activitate care ar urma să fie plătită mai mult.

„Avem în lucru o campanie prin care ţintim să implicăm mai mult medicii de familie, atât a-i face mai abili în comunicarea directă cu pacienţii, cât şi a le facilita inclusiv vaccinarea la domiciliul pacientului şi urmează, probabil săptămâna viitoare, să promovăm o ordonanţă de urgenţă prin care să stabilim şi un tarif mai mare pentru vaccinarea la domiciliu. Şi, de asemenea, definim acest serviciu de vaccinare în ambulatoriile spitalelor. Astfel putem să fim mai aproape şi să facem vaccinarea mai facilă pentru acele persoane care se află la risc mai mare, şi anume pacienţii cronici care se prezintă în mod obişnuit în ambulatoriu”, a mai declarat Ioana Mihăilă.

Întrebată unde va lovi mai tare valul patru al pandemiei, aceasta a opinat că probabil în comunităţile cu o rată scăzută a vaccinării.

„Avem acorduri semnate cu Comisia Europeană pentru noi doze de vaccin, dacă ele vor fi necesare, vorbim de doza a treia, vorbim de anii 2022, 2023, acorduri care sunt făcute cu mult în beneficiul statelor membre, în sensul că aceste vaccinuri vor fi adaptate cu noile tulpini. Dozele, chiar dacă sunt cumva agreate de pe acum, contractul va veni pentru noi doze cu noi tulpini”, a precizat aceasta.

Ea a avertizat că 87% din cazurile de infectare cu SARS-CoV-2 apărute în ultimele patru săptămâni și 91% din decesele cauzate de COVID-19 au fost înregistrate în rândul persoanelor nevaccinate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate