LIVE-VIDEO: SLUJBA de ÎNVIERE la Catedrala romano-catolică „Sfântul Mihail” din Alba Iulia. VIGILIA Pascală din Sâmbăta Sfântă

Credincioşii romano-catolici din Alba Iulia au venit, sâmbătă seara, la Privegherea nocturnă în așteptarea Învierii, la Catedrala „Sfântul Mihail” din Cetatea Alba Carolina.

Vigilia Pascală din această noapte, este cea mai mare și mai nobilă dintre toate solemnitățile iar tristețea va face loc bucuriilor pascale, de belșugul cărora se va bucura timp de cincizeci de zile.

Prin celebrarea din această Noapte Sfântă se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.

Vezi: URĂRI DE PAŞTE 2022 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Liturghia solemnă a Învierii Domnului se desfășoară duminică, de la ora 10.00, în Catedrala Romano-Catolică ”Sfântul Mihail” din Alba Iulia.

Programul slujbelor de la Alba Iulia

Sâmbăta Mare – 16 aprilie

ora 21.00, Vigilia Pascală, Sfânta Liturghie

Duminica Paștelui – 17 aprilie

Ora 10.00  Liturghia solemnă a Învierii Domnului

Maghiară

A húsvéti Szentháromnap a Székesegyházban

Nagyszombat  április 16. 

• Lamentáció (Jeremiás siralmai)     9 órától
• Szentségimádás a Szentsírnál         10 – 18 óráig
• Húsvéti vigília ünneplése                 21 órától

Husvétvasárnap     április 17               10 órától.

În Săptămâna Mare, s-au cântat imnuri şi s-au citat pasaje din Biblie. La sfârşit, participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practică „procesiunea”, înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi.

Potrivit regulilor catolice, Sărbătoarea Paştelui este precedată de trei zile sfinte: Joia Sfântă – Cina Domnului, Vinerea Sfântă – Patima și moartea Domnului și Sâmbăta Sfântă – ziua tăcerii şi a aşteptării.

Vezi și MESAJE de FLORII 2022: Idei de urări pentru cei care poartă nume de flori. Felicitări în zi de sărbătoare

Acestea sunt cunoscute drept „Triduumul Pascal” și reprezintă preambulul Învierii.

Vinerea Neagră reprezintă pentru catolici ziua în care Hristos a fost răstignit, pe muntele Golgota. Seara, în biserici se oficiază Denia Prohodului, adică slujba de înmormântare.

Credincioşii dau ocol bisericii de trei ori. Sfântul Epitaf, o bucată de pânză pe care este brodată scena uneia dintre minunile înfăptuite de Iisus, este pus pe Sfânta Masă. În ziua Vinerii Mari, catolicii consideră că este bine țină post negru.

Arhidieceza de Alba Iulia este cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul actual al României. Episcopia datează din secolul al XI-lea.

Sărbătoarea Învierii la catolici și ortodocși

Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Sărbătoarea Învierii Domnului este sărbătorită în acest an duminică, 17 aprilie, de romano-catolici și duminica viitoare, 24 aprilie, de ortodocși.

Există o singură regulă prin care se stabileşte data Paştelui, conform historia.ro. Stabilită chiar la primul sinod ecumenic din anul 325 de la Niceea, ea spune că Sărbătoarea Învierii Domnului va fi în prima zi de Duminică, după lună plină după echinocţiu de primăvară.

Există trei coordonate majore: ziua de Duminică (ziua sfântă a creştinilor), un eveniment astronomic – luna plină – şi echinocţiul de primăvară – 21 Martie. Niciodată Paştele nu poate fi înainte de 21 Martie. Apoi se aşteaptă prima lună plină şi în prima duminică, după acest eveniment, se organizează sărbătoarea pascală.

Este o singură excepţie de la această regulă majoră, şi anume: dacă această duminică se suprapune Paştelui evreiesc (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Învierea Domnului a fost sărbătorită peste tot la aceeaşi dată până la introducerea în 1582 a calendarului gregorian, în urma reformei efectuate de Papa Grigorie al XIII-lea. Introducerea calendarului gregorian a fost necesară deoarece, în cazul calendarului iulian, anul mediu era mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocţiul de primăvară să se mute înapoi în anul calendaristic.

În Orient, din motive religioase ce au apărut odată cu Marea Schismă din 1054, cele mai multe biserici au refuzat să accepte calendarul gregorian, care este cu 13 zile înaintea celui iulian. Astfel, Răsăritul şi Apusul n-au mai serbat Paştele la aceeaşi dată decât din întâmplare. Catolicii calculează data Paştelui după o formulă de calcul a lunii pline de după echinocţiul de primăvară, în timp ce ortodocşii calculează în funcţie de luna plină astronomică.

Ocazional, data Paştelui coincide pentru toţi creştinii. Acest lucru se întâmplă atunci când prima lună plină de după echinocţiu are loc târziu, după 3 aprilie. Fenomenul a avut loc în 2010, 2011, 2014, 2017 şi va mai avea loc în 2034.