Connect with us
Publicitate

CÂMPENI

”Mama moților”. Relația specială pe care a avut-o Regina Maria cu locuitorii Apusenilor: ”Nu de puţine ori mi-au dat lacrimile”

Publicat

Regina Maria a avut o relație specială cu locuitorii munților Apuseni, pe care i-a iubit și i-a prețuit. I-a cunoscut bine, cu prilejul unei vizite pe care a făcut-o la Abrud, Câmpeni și împrejurimi. A fost marcată atunci de oamenii căliți de viața grea pe crestele munților.

În timpul foametei, presa scrie că le-a trimis 10 vagoane de cereale, dar ajutoarele date moților au fost în realitate mult mai numeroase.

Suveranii României Mari, Ferdinand și Maria, au făcut o vizită în Munții Apuseni, la doar câteva luni după Marea Unire de la 1918.

În luna mai a anului 1919, cuplul regal a ajuns la Abrud și Câmpeni, ca parte a unui turneu prin Transilvania eliberată.

Regina Maria este cea care a descris pe larg vizita, în jurnalul ei.

Vezi și VIDEO: Cum arăta Alba Iulia în 1929. Film din arhiva British Pathé, cu vizita Regelui Mihai în oraș, pe când avea 8 ani

Redăm mai jos câteva dintre impresiile ei, din cartea Maria Regina României, Însemnări Zilnice, vol 1, decembrie 1918 – decembrie 1919, Editura Albatros, Bucureşti, 2005.

”Miercuri, 28 mai 1919, Turda, Câmpeni

O zi încântătoare, mai mult sau mai puţin rustică, noi îndreptându-ne spre minunaţii munţi.

Am plecat apoi cu maşina pe cel mai frumos drum printre dealuri. Toate pădurile de pe margine se ridicau falnice în verdele lor nou, pe care se profilau brazii absolut negri.

Pretutindeni sate pitoreşti şi toată populaţia afară ca să ne primească, în frunte cu preotul cu crucea în mână.

VIDEO/DOCUMENTAR: Povestea Încoronării de la Alba Iulia din 1922. Imagini de atunci și lucruri neștiute despre regii României Mari

Ei au binecuvântat şi ne-au sărutat mâinile, au presărat flori în faţa noastră, ne-au cântat cântece patriotice, au dansat dansurile lor naţionale, toate clopotele de la biserici băteau, femeile mi-au oferit flori şi cusături făcute în casă.

A fost un marş triumfal, nu de puţine ori mi-au dat lacrimile.

Un sat prin care am trecut avea case care m-au făcut să-mi pierd capul de încântare, ele erau construite din trunchiuri imense de copaci ca nişte cutii uriaşe, încheiate cu cele mai exagerat de înalte şi înclinate acoperișuri din paie de culoarea blanei de cârtiţă.

De departe, ele arătau ca nişte gigantie muşuroaie de furnici sau ca uriaşe căciuli.

Nu-mi puteam crede ochilor, nici un basm cu zâne nu ar fi putut inventa asemenea case minunate.

Cu greu puteam sta liniştită în maşina mea, simţeam că trebuie să mă opresc şi să intru în ele.

Uneori ele erau grupate ca nişte ciuperci de mărime fantastică, alteori erau singuratice, ascunse printre copaci în unghere abrupte.

Toţi ţăranii în costume pitoreşti, a fost o privelişte de neuitat.

Am sosit la Câmpeni; bucurie şi mai delirantă. Ne-am instalat într-o căsuţă extraordinar de curată, aparţinând prefectului.

Oameni drăguţi, simpli şi inimoşi, care au făcut tot ce au putut să ne simţim bine şi mulţumiţi, dar am fost sistematic suprahrăniţi şi n-am putut refuza nici măcar un fel de mâncare, deoarece toate femeile din gospodărie contribuiseră la pregătirea ei.

După-amiază, o frumoasă plimbare cu maşina la casa care i-a aparţinut lui Avram Iancu, unul din cei mai iubiţi eroi naţionali din epoca modernă, un ţăran simplu care a încercat să obţină libertăţi pentru poporul său oprimat şi care sfârşise cu mintea rătăcită, pentru că nici una din promisiunile care i se făcuseră nu a fost ţinută.

El şi- petrecut ultimii ani cutreierând pe toate cărările cu un fluier, un pribeag ce nu-şi găsea locul nicăieri şi care îşi cânta melancolicele sale doine ca să-şi aline suferinţa inimii.

Zona este absolut splendidă, iar bucuria emoţionantă a ţăranilor la vederea noastră te mişcă până la lacrimi de recunoştinţă.

Joi, 29 mai 1919, Câmpeni, Abrud

Am dormit minunat într-un pat excelent înconjurată de întreaga atenţie şi dragoste pe care aceste suflete simple au imaginat-o pentru ca să mă simt bine.

Aici liliacul este înflorit, camera mea era plină de liliac, de lalele galbene şi irişi galbeni.

Un mic dejun copios, toate preparatele foarte apetisante şi pregătite cu atâta gingăşie de femei din popor, care aici sunt foarte simpleşi, totuşi, ai senzaţia că ele sunt educate.

Ele au însă o lipsă de „préténtion”, care le face foarte plăcute.

Prima noastră îndatorire a fost deschiderea unui nou pod care a primit numele de „Regele Ferdinand”.

Ţăranii s-au adunat cu toţii în jurul nostru – bucuria lor e emoţionantă.

Am plecat apoi spre Abrud. Locurile sunt foarte frumoase şi verdele primăvăratic al copacilor face totul încântător, dar vremea nu a fost niciodată prea frumoasă, întotdeauna o mică ploaie era gata să cadă, ceea ce nu făcea, totuşi, să scadă entuziasmul cuiva.

Am sosit la Abrud şi am fost primiţi minunat.

Este un frumos orăşel pitoresc, chiar pe coline. Ca de obicei, toţi ţăranii au defilat într-o mare „Platz”, a fost foarte pitoresc, iar entuziasmul popular a fost de nedescris.

Desigur că ne aştepta o masă copioasă, dar aici unde femeile din casă se ocupă singure de bucătărie mâncarea este deosebit de bună, numai că, datorită faptului că fiecare membru al gospodăriei a pregătit o parte, eşti absolut obligat să guşti din fiecare fel.

Mai ales la sfârşit, se servesc cel puţin şase feluri de prăjituri, care trebuiesc toate gustate.

Drumul spre șteampuri

Întreaga după-amiază a fost ocupată cu un drum lung şi foarte frumos pe jos spre un loc unde se scoate aurul din munţi, se spală şi se colectează.

Aici ei le numesc „uzine” sau „stampa” (şteampuri…) De la şteampuri am mers mai departe la un cimitir unde este înmormântat eroul Avram Iancu.

Ne-am dus la mormântul lui şi s-a oficiat un parastas.

Ţărani, ţărani cu miile peste tot. În cimitir există un imens stejar pe care ei îl numesc Gorunul lui Horea. S-au plantat doi stejari în amintirea vizitei noastre.

Desigur că eu îi iubesc pe aceşti oameni. Alături de mult iubitul lor Avram Iancu, zace îngropat un tânăr ofiţer căzut în aceste zile în lupta împotriva trupelor bolşevice.

Şi el a murit pentru aceeaşi cauză, dar de data aceasta a fost o cauză învingătoare.

Vineri, 30 mai 1919, Alba Iulia, Blaj

Am plecat devreme de la Abrud în jos pe unul dintre cele mai frumoase drumuri pe care am fost vreodată, printr-o trecătoare în munţi, prin cea mai minunată pădure de fagi şi de brazi întunecoşi.

Din păcate, nu era soare deloc, dar chiar şi fără soare era aproape fantastic de frumos.

În multe sate, calde primiri loiale, iar, în final, am ajuns la Alba Iulia, micul orăşel al cărui nume are un ecou special în sufletul fiecărui român”.

10 vagoane de porumb pentru moții înfometați

Iarna dintre anii 1921 – 1922 se pare că a fost grea pentru moții din Apuseni. Într-un număr al ziarului Alba-Iulia din 15 ianuarie 1922 reporterii vremii scriau că ”pier moții de foame”.

Mai mult de atât, revoltat, reporterul care a acoperit subiectul scria că nimeni nu se interesează de problemele moților și că cei care le-au cerut voturile pentru un mandat de deputat, acum nu îi mai bagă în seamă.

  • ”Din țara Moților ne vin știri din ce în ce mai sfâșietoare. În Albac, Scărișoara, Neagra, Buciuman, Soharu, Mușca, Bistra, Brăzești, Ponorel, etc. foame mușcă cu furie din trupul sănătos al acestei mândre, dârze, eroice populații, care a fost în fruntea poporului român din Ardeal în zilele marilor jertfe și ale marilor isprăvi”.

Într-un alt număr, reporterii au scris că Regina Maria a trimis 10 vagoane de porumb pentru moții înfometați.

Surse: (Maria Regina României, Însemnări Zilnice, vol 1, decembrie 1918 – decembrie 1919, Editura Albatros, Bucureşti, 2005, pg 192-197), unitate-centenar.ro, encicolpedia României, Arhiva digitală

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax