Connect with us
Publicitate

ABRUD

Marius Oprea, dezvăluiri despre personajele cheie din Afacerea Roșia Montană: SRI, aurul și cianura care a umplut paharul


Publicat

a

Istoricul Marius oprea a scris un articol incendiar legat de investiția de la Roșia Montană și legăturile cu serviciile secrete. 

”Frank Timiş, cetăţean australian de origine română, a ajuns să concesioneze, prin firmele sale, în vederea descoperirii şi exploatării resurselor României de aur, gaze naturale şi petrol, 5 procente din suprafaţa ţării.

Acum, în cazul aurului de la Roşia Montană, pe care a fost împiedicat să-l exploateze, a acţionat în judecată statul român, căruia-i cere despăgubiri de aproape 5 miliarde de dolari.

Cum s-a ajuns aici? Foştii securişti, acoliţii şi protejaţii lor, după ce au vîndut ţara, s-au apucat să vîndă şi tot ce e sub ea.

Proces în care s-au implicat şi moştenitorii Securităţii. Victimă a acestui proces era cât pe ce să cadă şi Roşia Montană.

”Gabriel” şi resursele României

Proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană a început oficial în anul 1997. Neoficial însă, bazele afacerii au fost puse în anul 1995.

Afacerea a fost pusă la cale cu sprijinul nemijlocit al unor înalţi funcţionari ai statului, îndeosebi din cadrul Ministerului Industriilor, persoane care i-au oferit unui anume Frank Timiş, cetăţean australian de origine română, fost condamnat pentru deţinere de heroină, atît informaţii secrete cu privire la zăcămîntul de aur vizat, cît şi sprijin direct, în asocierea firmei sale cu mai multe societăţi de stat.

Bazele viitoarei afaceri de la Roşia Montană au fost puse, de fapt, cu doi ani înainte de semnarea oficială a unei înţelegeri, între firma lui Frank Timiş şi regia de stat.

În 1995, în urma scurgerii informaţiilor din interiorul Ministerului Industriilor privind resursele naturale, mai ales, la modul practic, prin vînzarea unor hărţi secrete aflate în posesia Regiei Autonomă a Cuprului (RAC), ulterior şi prin spionaj, întreprins de un maior topograf al MApN, care a cartografiat zăcămîntul de la Roşia Montană în beneficiul firmei lui Frank Timiş, mai multe informaţii esenţiale s-au dus către acest personaj, interesat de informaţiile privind resursele aurifere din Apuseni.

Fără ca instituţiile specializate, adică Serviciul Român de Informaţii să fi împiedicat această escrocherie cu aurul României.

Ce rol a jucat, în afacerea ”Roşia Montană – Gold Corporation” Serviciul Român de Informaţii? Întrebare grea pentru instituţie.

Reamintesc că serviciile secrete au dreptul să-şi creeze propriile firme sub acoperire, din 2002 încoace.

Dacă a jucat, atunci SRI a fost părtaş la situaţia în care se află azi în România, care riscă să plătească firmei lui Frank Timiş despăgubiri imense. Dacă n-a jucat, e tot în aceeaşi situaţie.

Pentru a ieşi din acest impas, ar fi bine ca instituţia, condusă astăzi de persoane mai presus de orice bănuială, să-şi ”spele onoarea” şi să sprijine orice efort al autorităţilor române de a ieşi cu faţa curată din acest proces.

Dar şi să ne lămurească, dacă n-au fost implicate cumva prea adînc în această poveste, totuşi cum s-a ajuns aici.

În anul 1995 a fost înfiinţată în Australia, de către Vasile Frank Timiş, firma ”Gabriel Resources”.

Cine e ”Gabriel”, nu se ştie.

”Resursele” sale sînt de fapt resursele României. Lucrurile nu au stat mult pe loc.

În 4 septembrie 1995, Regia Autonoma a Cuprului Deva a semnat un contract cu ”Gabriel Resources”.

Obiectul contractului îl reprezenta “prelucrarea sterilelor cu conţinut de metale preţioase din iazuri de decantare vechi în amestec cu minereu auro-argintifer la Roşia Montană şi Gura Barza Brad”.

Interesant este faptul că Regia Autonomă a Cuprului Deva a anunţat că intenţionează ”în viitorul apropiat” să se asocieze cu Gabriel Resources, făcînd acest anunţ în 5 septembrie 1995, la o zi după ce semnase contractul.

Pentru alegerea partenerului străin şi parafarea acestei afaceri s-a implicat Ioan Gâf Deac, fost secretar de stat în Ministerul Industriilor.

Întâmplător sau nu, acest demitar al Guvernului Văcăroiu a fost numit în 1996 ambasador în Australia.

Laurenţiu Fulga, redactorul-şef al publicaţiei Spirit Românesc din Sydney, declara că “odată ajuns în Australia ca ambasador, Ion Gâf Deac, l-a recrutat imediat pe maramureşeanul din Borşa, Vasile Frank Timiş, ce avea la activ două condamnări pentru trafic de droguri, şi l-a adus ca investitor strategic în România.

Astfel apare mega-escrocheria din ţara mea natală, de la Roşia Montană”.

Despre Ioan Gâf Deac s-a afirmat în mai multe rânduri că a fost fost ofiţer acoperit al Securităţii, deţinând importante informaţii despre resursele noastre naturale, mai ales în ceea ce priveşte metalurgia neferoasă şi uraniul şi că ar fi fost, de fapt, inclusiv în strânse legături, cu fostul KGB. Dar despre asta voi mai vorbi, cu altă ocazie. În sine, destinul său este unul foarte interesant.

Aur şi informaţii

În 28 mai 1996, Frank Timiş, a înregistrat împreună cu un anume Gerald Edward Wood, firma ”Gabriel Resources Limited”, cu sediul în Jersey, din Channel Islands-Marea Britanie.

Aceasta va fi societatea prin care Frank Timiş va intra în 1997, în parteneriat cu Regia Autonoma a Cuprului (RAC), devenită ulterior Minvest SA. Asocierea oficială cu RAC Deva s-a făcut începând din iunie 1997.

Pentru început, Frank Timiş a căzut de acord împreună cu această Regie să înfiinţeze societatea “Euro Gold Resources” SA (viitoarea Roşia Montană Gold Corporation), o firma mixtă pentru exploatarea zăcămîntului aurifer de la Roşia Montană, suprafaţa arondata acestei afaceri fiind iniţial de 12 km pătrati.

Uterior, prin diferite manevre subterane, suprafaţa concesionată exploatării a crescut de patru ori mai mult.

În timp, şpăgile şi interesul pentru afacere au început să crească în aceeaşi măsură.

În 11 iunie 1997, acţionariatul firmei Euro Gold arata astfel: Gabriel Resources (65%), RAC Deva (33,8%), Cartel Bau SA Cluj (0,4%), Comat Trading SA Bistriţa (0,4%) şi Floricon SA Deva (0,4%).

În noiembrie 1999, printr-un act adiţional, cota de participare a Gabriel Resources a fost majorata la 80%. Prin acelaşi act adiţional a fost schimbat şi obiectul de activitate al firmei mixte.

Dacă la început se făcea referire doar la prelucrarea sterilelor cu conţinut de metale preţioase, ulterior s-a adăugat “explorarea şi exploatarea zăcămintelor aurifere”.

O modificare deloc întâmplătoare, care a avut loc după ce Frank Timiş a intrat în posesia tututor informaţiilor secrete, care arătau că în acea zonă se află cel mai mare zăcământ de aur din Europa.

Dacă l-a ajutat Gâf Deac, demnitar român aflat ”sub zodia” Securităţii, inginer specialist în mine şi poet, ori alte ”structuri”, nu ştim – se ştie doar că atunci când un personaj implicat în acest proces, ofiţer topograf MApN a fost cercetat penal, a fost scos din cauză prin intervenţia personală a primului ministru Năstase.

Afacerea ”privată” a lui Frank Timiş era deci ”sub acoperirea” statului român. Beneficiile erau, în majoritate, ale lui ”Gabriel”, iar resursele ale României.

În ianuarie 2000, societatea mixtă şi-a schimbat numele în “Roşia Montană Gold Corporation” SA, cu sediul în Roşia Montană.

Schimbările de nume şi acţionariat au fost însoţite imediat de o mărire semnificativă a zonei date în exploatare, de la 12 km pătraţi la 42,3 km pătraţi.

Ca un amănunt ciudat, înainte de apariţia societăţii mixte “Roşia Montană Gold Corporation”, aceasta era cotată deja pe bursa metalelor preţioase din Vancouver, iar ulterior pe bursa din Toronto, câştigînd rapid peste 75 milioane de dolari.

În acel moment, acţionariatul de la Roşia Montană era următorul: 80% Gabriel Resources Limited, 19,3% Minvest SA Deva şi cîte 0,22% fiecare din firmele Foricon SA Deva, Comat Trading SA Bistriţa şi Cartel Bau SA Cluj.

Cum s-a putut întâmpla aşa ceva? A cercetat, cumva, cândva, Serviciul Român de Informaţii acţionaritatul şi interesele acestuia, din firmele private menţionate mai sus?

Ori în spatele s-a aflat el însuşi, prin ”acoperiţi”? Este, în fond, vorba de resurse naţionale esenţiale pentru viitorul României, pe care serviciile secrete trebuiau să le apere.

Dacă îşi iubesc patria deopotrivă cu noi, şi nu o ”vând”, deopotrivă cu funcţionari, ori corupţi, ori ”cu misiune” ai statului, ar trebui să ştie.

În iunie 2005, ”Gabriel Resources” a trimis Ambasadei statului canadian la Bucureşti o listă, cu numele oamenilor politici cu care doreşte să se întâlnească.

Era deja o firmă importantă, crescută numai şi numai pe spezele statului român şi ajunsă principalul investitor pe piaţa bursieră de la Vancouver, a aurului nostru din Apuseni şi totodată ”exploatatorul” lui anunţat şi listat.

Pe această listă de oameni politici întocmită de reprezentanţii Gabriel Resources apărea în 2005 şi George Maior.

La acea dată, George Maior era numai senator PSD de Alba (judeţ unde se află Roşia Montană, judeţ în care firma Gabriel Resources a plătit campanii electorale diverşilor politicieni).

Maior era, şi mai mult, şeful Comisiei pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, din Senatul României.

Pînă în noiembrie 2005, tatăl lui George Maior, Liviu Maior, ocupase funcţia de Ambasador al României tocmai în Canada.

George Maior a vorbit vreme de 30 de minute cu reprezentanţii companiei Gabriel Resources.

Gabriel Resources mai solicitase atunci întâlniri oficiale cu preşedintele Traian Basescu, cu premierul Călin Popescu Tăriceanu, cu Adrian Năstase si Mircea Geoană.

S-au întâlnit doar cu domnul Maior. Confirmarea a venit în luna decembrie 2006, când cotidianul Ziua a primit din partea biroului de presă al SRI un răspuns afirmativ, la întrebarea dacă actualul director al SRI George Maior a participat la întâlnirea din iunie 2005. S-a răspuns că da.

Înainte de George Maior, Serviciul Roman de Informaţii a susţinut că sesizase în mai multe rânduri instituţiile abilitate cu privire la neregulile constatate în afacerea Roşia Montană.

Nici una din sesizările SRI nu a avut vreo finalitate. După ce George Maior a preluat conducerea SRI, despre Roşia Montană nu s-a mai auzit nimic.

Una din aceste sesizări privea şi un ofiţer superior din cadrul MApN, Direcţia Topografie Militară, care a fost suspectat că ar fi furnizat grupului reprezentat de Frank Timiş informaţii clasificate cu privire la zonele vizate de afaceristul australian.

Cazul, cum am relatat în zilele trecute, care ţinea de siguranţa naţională, a fost instrumentat de procurorul Gheorghe Oancea, din cadrul Parchetului Militar.

Dosarul a fost ”finalizat” cu neînceperea urmăririi penale, cauza fiind totuşi disjunsă şi înaintată către PNA, de unde a fost trimisă la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT).

Şi acolo a fost îngropat, îngropat e şi azi, iar Frank Timiş nu e nici măcar suspect, ci emite pretenţii de aproape 5 miliarde de dolari de la statul român.

Cât despre ofiţerul MApN, acesta a ajuns ulterior director la firma lui Frank Timiş, alături de alţi foşti demnitari din Agenţia Naţională a Resurselor Minerale (de exemplu, fostul preşedinte al Agenţiei, Mihail Ianas, numit administrator al societăţii lui Frank Timiş care se ocupă de resurse petroliere, Regal Petroleum Romania).

Despre acesta din urmă, Aurel Sântimbrean, geolog şi fos inginer şef al Exploatării miniere de stat Roşia Montană însărcinat cu prospecţiunile miniere din zonă spunea aşa:

”Mihai Ianas a vândut companiei RMGC documentele strategice ale zăcămîntului aurifer.

M-a surprins cum a putut Agenţia Naţională a Resurselor Minerale, condusă de profesorul Ianas, să pună la dispoziţia unei companii înregistrate într-o căsuţă poştală din insulele Barbados o astfel de documentaţie!

Am înţeles ca ar fi vândut-o cu 150 de milioane de lei vechi. Dar această documentaţie, cuprinsă în 23 de volume de planşe plus zeci de volume de text, nu trebuia dată nici cu 150.000 de miliarde!

Vorbind de forajele suplimentare ale RMGC, cred că era necesar să se facă doar câteva, pentru a verifica precizia cercetărilor noastre. Dar nu să se ia toate carierele la rând şi să fie sfredelite, împotriva oricăror reguli tehnice, cu cheltuieli uriaşe”.

Faţă de asemenea afirmaţii deosebit de grave, SRI a tăcut – şi o să tacă. Unii ştiu de ce.
Aur. Petrol. Gaze. Aur. Aur.

”Mogulul” şi Generalul

În paralel cu proiectul Roşia Montană, Frank Timiş a declanşat operaţiuni similare şi în alte zone cu zăcăminte aurifere, precum Certej, Bucium, Zlatna, Bolcana sau Băiţa – Crăciuneşti.

Pentru exploatarea zăcămintelor aurifere din zona Certej, Frank Timiş s-a folosit de o nouă societate, European Goldfields, alături de un anume Van Rens.

În 1997, Frank Timiş a înfiinţat în România, prin firma australiană Castle Europa, societatea Deva Gold SA, cu sediul în Certeju de Sus.

În această societate se regăsesc aceiaşi acţionari români din firma Eurogold Resources: Cartel BAU SA (0,25%), Comat Trading SA (0,25%), Foricon SA (0,25%) şi Societatea Naţională a Aurului, Cuprului şi Fierului MINVEST SA Deva (19,25%). Firma lui Frank Timiş, Castle Europa deţine 80% din Deva GOLD SA.

Cîţi ofiţeri din servicii sînt acolo, nu mă întrebaţi, că nu ştiu – de toţi. Dar să ne amintim de unii.

Printre administratorii DEVA GOLD SA se regăsea Gabriel Dumitraşcu, devenit ulterior director general al societăţii Roşia Montană Gold Corporation SA.

Dumitraşcu făcea parte dintre foştii demnitari români atraşi în firmele lui Frank Timiş.

Înainte de a deveni administrator la firma lui Timiş, Dumitraşcu a fost directorul general al Departamentului de Monitorizare şi Control Ecologic din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului (MAPPM) şi director al Agenţiei de Mediu Bucureşti.

Nu întâmplător, Dumitraşcu a fost unul dintre cei care a susţinut fervent, din cadrul Ministerului Mediului, afacerea de la Roşia Montană.

Frank Timiş a intrat ulterior în ”cooperativă” cu Ovidiu Tender şi ambii s-au plasat sub tutela generalului Ioan Talpeş, consiler prezidenţial şi ministru coordonator al serviciilor de siguranţă naţională şi el însuşi şef al unuia dintre ele – Serviciul de Informaţii Externe.

Ambii, Timiş şi Tender, au fost, sub aceeaşi tutelă a generalului, ”sponsorii” întâlnirii serviciilor secrete ale ţărilor NATO la Bucureşti, în vara anului 2002.

Sub ”tutela” lui Talpeş (şi probabil nu doar a lui), Frank Timiş a ajuns rapid un ”mogul” al exploatărilor de resurse naturale şi s-a implicat masiv şi în alte firme, pătrunzând în ţări precum Ucraina (gaze naturale – prin Regal Petroleum), Grecia (zăcăminte petroliere şi aurifere, prin Regal Petroleum şi European Goldfields), Marea Britanie (listări pe bursă, pentru firmele Regal Petroleum şi European Goldfields), Sierra Leone (diamante, prin Sierra Leone Diamond Corp.), Libia şi Egipt (petrol, Regal Petroleum).

Frank Timiş a fost implicat şi în societatea Balkan Petroleum, cea care a preluat la un moment dat 97% din RAFO Oneşti.

Acţionarii Balkan Petroleum erau VGB (controlată de fraţii Marian şi Octavian Iancu) şi firma londoneză Central Europe Petroleum, aceasta din urmă fiind fosta, până în februarie 2003, Regal Petroleum Services Limited, parte a grupului de firme Regal, controlate de Frank Timiş.

Dar cine e cu adevărat Frank Timiş, nu se ştie. Se cunoaşte doar un adevăr cert: că, înainte de a veni în România pentru a pune mâna pe aurul ei, cu concursul larg al autorităţilor, a fost arestat de două ori în Australia, pentru deţinere şi trafic de droguri,

Ştie Serviciul Român de Informaţii mai multe? Sau nu poate spune, pentru că dosarul lui Frank Timiş este la ”securitate naţională”, ca al oricărui cadru – agent – acoperit al serviciilor secrete din România?

Altfel, cum a ajuns un tânăr, fost dependent de heroină, un mare mogul al aurului pe piaţa internaţională, pe spinarea şi cu zăcămintele României, de la care pretinde acum o căruţă de bani? Şi, dacă SRI nu ştie, ce-au păzit? Sau, mai bine zis, cum am putea să-i credem?”

Sursă: Marius Oprea – Mediafax



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA, 20-26 septembrie. Vine FRIGUL și vor fi câteva ploi. Prognoza meteo pe zile, în localități din județ

Publicat

toamna

Temperaturile scad la începutul săptămânii viitoare în județul Alba. Sunt anunțate maxime de 15-16 grade Celsius și primele minime negative.

Luni va fi furtună și este posibil să plouă spre sfârșitul săptămânii, când se mai încălzește.

La munte, temperaturile maxime vor fi între 3-12 grade la Oașa și 7-14 grade la Arieșeni. Noaptea, minimele coboară sub zero grade.

Prognoza meteo în localități din județul Alba, în săptămâna 20-26 septembrie:

Luni, 20 septembrie

Alba Iulia: minime de 10 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; o furtună

Sebeș: minime de 9 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; o furtună

Șugag: minime de 2 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; o furtună

Oaşa: minime de -1 grad Celsius, maxime de 9 grade Celsius; o furtună

Aiud: minime de 8 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; o furtună

Blaj: minime de 8 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; o furtună

Ocna Mureş: minime de 5 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; o furtună

Zlatna: minime de 5 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; o furtună

Abrud: minime de 3 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; o furtună

Câmpeni: minime de 3 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; o furtună

Arieşeni: minime de 1 grad Celsius, maxime de 11 grade Celsius; o furtună

Cugir: minime de 7 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; o furtună

Marți, 21 septembrie

Alba Iulia: minime de 6 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; nori și soare

Sebeș: minime de 5 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; nori și soare

Șugag: minime de 1 grad Celsius, maxime de 12 grade Celsius; parțial însorit

Oaşa: minime de -2 grade Celsius, maxime de 7 grade Celsius; predominant însorit

Aiud: minime de 4 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; parțial însorit

Blaj: minime de 4 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; parțial însorit

Ocna Mureş: minime de 4 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; nori și soare

Zlatna: minime de 4 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; parțial însorit

Abrud: minime de 1 grad Celsius, maxime de 13 grade Celsius; predominant însorit

Câmpeni: minime de 1 grad Celsius, maxime de 13 grade Celsius; predominant însorit

Arieşeni: minime de 0 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; predominant însorit

Cugir: minime de 6 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; nori și soare

Miercuri, 22 septembrie

Alba Iulia: minime de 3 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; parțial însorit

Sebeș: minime de 3 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; predominant noros

Șugag: minime de 1 grad Celsius, maxime de 9 grade Celsius; predominant noros

Oaşa: minime de -2 grade Celsius, maxime de 3 grade Celsius; nori și soare

Aiud: minime de 2 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; însorit spre parțial noros

Blaj: minime de 2 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; însorit spre parțial noros

Ocna Mureş: minime de 2 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; predominant însorit

Zlatna: minime de 2 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; predominant noros

Abrud: minime de -1 grad Celsius, maxime de 10 grade Celsius; nori și soare

Câmpeni: minime de -1 grad Celsius, maxime de 10 grade Celsius; nori și soare

Arieşeni: minime de -1 grad Celsius, maxime de 7 grade Celsius; nori și soare

Cugir: minime de 4 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; predominant noros

Joi, 23 septembrie

Alba Iulia: minime de 4 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; însorit

Sebeș: minime de 4 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; însorit

Șugag: minime de 1 grad Celsius, maxime de 11 grade Celsius; însorit

Oaşa: minime de 0 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; soare

Aiud: minime de 3 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; soare

Blaj: minime de 3 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; soare

Ocna Mureş: minime de 2 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; soare

Zlatna: minime de 3 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; soare

Abrud: minime de 1 grad Celsius, maxime de 13 grade Celsius; soare

Câmpeni: minime de 1 grad Celsius, maxime de 13 grade Celsius; soare

Arieşeni: minime de 0 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; soare

Cugir: minime de 3 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; însorit

Vineri, 24 septembrie

Alba Iulia: minime de 8 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; predominant însorit

Sebeș: minime de 8 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; însorit spre parțial noros

Șugag: minime de 11 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius: predominant însorit

Oaşa: minime de 9 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; soare

Aiud: minime de 8 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; predominant însorit

Blaj: minime de 8 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; predominant însorit

Ocna Mureş: minime de 8 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; predominant însorit

Zlatna: minime de 9 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; soare

Abrud: minime de 9 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; soare

Câmpeni: minime de 9 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; soare

Arieşeni: minime de 10 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; soare

Cugir: minime de 8 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; însorit spre parțial noros

Sâmbătă, 25 septembrie

Alba Iulia: minime de 7 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; ploaie/burniță

Sebeș: minime de 7 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; ploaie / burniță

Șugag: minime de 4 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; ploaie

Oaşa: minime de 2 grade Celsius, maxime 9 grade Celsius; ploaie/burniță

Aiud: minime 7 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; ploaie/burniță

Blaj: minime de 7 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; ploaie/burniță

Ocna Mureş: minime de 7 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; averse

Zlatna: minime de -1 grad Celsius, maxime de 11 grade Celsius; ploaie/burniță

Abrud: minime de -1 grad Celsius, maxime de 9 grade Celsius; ploaie/burniță

Câmpeni: minime de -1 grad Celsius, maxime de 9 grade Celsius; ploaie/burniță

Arieşeni: minime de 3 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; ploaie

Cugir: minime de 7 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; ploaie/burniță

Duminică, 26 septembrie

Alba Iulia: minime de 7 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; soare și nori

Sebeș: minime de 7 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; parțial însorit

Șugag: minime de 3 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit

Oaşa: minime de 2 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; parțial însorit

Aiud: minime de 7 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; parțial însorit

Blaj: minime de 7 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; parțial însorit

Ocna Mureş: minime de 7 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 2 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; parțial însorit

Abrud: minime de 1 grad Celsius, maxime de 12 grade Celsius; parțial însorit

Câmpeni: minime de 1 grad Celsius, maxime de 12 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de 3 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; parțial însorit

Cugir: minime de 7 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; parțial însorit

sursa: accuweather.com

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Măsuri pentru diminuarea cazurilor de COVID la Blaj, Ocna Mureș, Sâncel, Sohodol și Unirea. Ce reguli intră în vigoare

Publicat

În ultimele zile incidența cazurilor de COVID 19 a crescut. Din acest motiv, în mai multe localități din Alba, unde incidența a crescut se impun măsuri pentru diminuarea răspândirii virusului. 

Mai exact este vorba despre Blaj, Ocna Mureș, Sâncel, Sohodol și Unirea.

La Blaj măsurile vor fi în vigoare din 19 septembrie până în 3 octombrie.

La Ocna Mureș măsurile sunt în vigoare din 15 septembrie până în 28 septembrie.

La Sâncel din 20 septembrie până în 3 octombrie.

La Unirea din 20 septembrie până în 3 octombrie.

Ce măsuri intră în vigoare

Măsuri generale, indiferent de rata de incidență cumulată la 14 zile:

1.      Se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, mijloacele de transport în comun, la locul de muncă, spații comerciale, precum și în spații publice deschise, cum ar fi, fără a se limita la acestea, piețe, târguri, bâlciuri, talciocuri, spațiile comerciale, stații pentru transportul în comun, precum și în alte zone cu potențial de aglomerare identificate la nivelul Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență de pe raza județului Alba;

2.      În funcție de evaluarea riscului, efectuată de medicul de medicina muncii al unității, pot exista unele excepții, astfel:

a)  angajatul este singur în birou/toate persoanele din birou sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;

b)  persoana suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare;

c)  persoana desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.);

d)  prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane;

e)  copiii cu vârsta mai mică de 5 ani;

3.      În condiţiile art. 5 alin. (2) lit. d) şi alin. (3) lit. f) şi art. 17 din Legea nr. 55/2020, cu modificările şi completările ulterioare, pe durata stării de alertă, angajatorii dispun organizarea muncii la domiciliu sau în regim de telemuncă, acolo unde specificul activităţii permite, în condiţiile art. 108-110 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale celor stabilite prin Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă, cu modificările şi completările ulterioare;

4.      În situaţia în care nu se poate desfăşura activitatea de către salariat în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu şi în vederea evitării aglomerării transportului public, angajatorii din sistemul privat, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, având un număr mai mare de 50 de salariaţi, au obligaţia organizării programului de lucru astfel încât personalul să fie împărţit în grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferenţă de cel puţin o oră;

5.      Organizarea activităţii la locul de muncă se va realiza cu respectarea prevederilor legale emise de autorităţile competente în ceea ce priveşte prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 şi pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor, ţinând cont şi de gradul de vaccinare a angajaţilor de la acel loc de muncă, atestat prin certificat de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2 prezentat de salariaţii pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, precum şi de numărul de angajaţi care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 şi care deţin şi prezintă angajatorului adeverinţă eliberată de medicul de familie;

6.      Sunt interzise organizarea și desfășurarea de mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau alte tipuri de întruniri în spații deschise, precum și a întrunirilor de natura activităților culturale, științifice, artistice, sportive sau de divertisment în spații închise, cu excepția celor organizate și desfășurate potrivit pct. 7 – 20;

7.      Activitățile de pregătire fizică în cadrul structurilor și bazelor sportive, definite conform Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, constând în cantonamente, antrenamente și competiții sportive organizate pe teritoriul României, pot fi desfășurate numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății emis în temeiul art. 43 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

8.      În spațiile închise sau deschise, competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul României cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei distanțe de minimum 1 metru între persoane, dacă incidența cumulată la 14 zile în județ/localitate este mai mare de 2/1.000 de locuitori și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății;

9.      În spațiile închise sau deschise, competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul României cu participarea spectatorilor până la 75% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei distanțe de minimum 1 metru între persoane, dacă incidența cumulată la 14 zile în județ/localitate este mai mică sau egală cu 2/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății;

10.   În spațiile închise sau deschise competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul României cu participarea spectatorilor până la capacitatea maximă a spațiului. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății;

11.   Se permite desfășurarea de către sportivii profesioniști, legitimați și/sau de performanță a activităților de pregătire fizică în bazine acoperite sau aflate în aer liber, iar activitățile de pregătire fizică în spații închise sunt premise, emis în temeiul art. 43 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

12.   Activităţile instituţiilor muzeale, bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi audiovizuală, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, şcolilor populare, de artă şi de meserii, precum şi evenimentele culturale în aer liber se pot desfăşura numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii;

13.   Organizarea şi desfăşurarea activităţii instituţiilor publice sau private de cultură care administrează spaţii special destinate activităţilor cultural artistice în aer liber se pot realiza cu participarea a cel mult 1.000 de persoane pe scaune, cu asigurarea unei suprafeţe minime de 4 mp pentru fiecare persoană şi cu respectarea normelor de protecţie sanitară;

14.   Activitatea cultelor religioase, inclusiv slujbele şi rugăciunile colective, se desfăşoară în interiorul şi/sau în afara lăcaşurilor de cult, cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne;

15.   Pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2, organizarea de procesiuni şi/sau pelerinaje religioase este permisă numai cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al Secretariatului de Stat pentru Culte;

16.   Se permite organizarea de cursuri de instruire și workshopuri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene cu un număr de participanți mai mare de 250 de persoane în interior și mai mare de 300 de persoane în exterior, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;

17.   Se permite organizarea de conferințe cu un număr de participanți mai mare de 300 de persoane în interior, cu asigurarea unei suprafețe de 2 mp pentru fiecare persoană, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARSCoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;

18.   Se permit organizarea și desfășurarea de către instituțiile cu atribuții în domeniul apărării naționale, ordinii și siguranței publice, în aer liber, a activităților specifice, sub supravegherea unui medic epidemiolog;

19.   Se permit organizarea și desfășurarea activităților specifice din domeniul diplomatic, inclusiv la sediile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare acreditate în România, astfel încât să fie asigurate o suprafață de minimum 4 mp pentru fiecare persoană participantă și respectarea regulilor de protecție sanitară;

20.   Se permite desfășurarea activităților de prevenire și combatere a pestei porcine africane prin vânători colective la care pot participa cel mult 20 de persoane;

21.   Pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2, în perioada stării de alertă se interzic efectuarea transportului rutier de persoane prin servicii ocazionale, precum și suplimentarea unor curse regulate, potrivit reglementărilor în vigoare, în scopul participării la procesiunile și/sau pelerinajele religioase către locurile unde se desfășoară aceste activități;

22.   Activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spaţii închise este permisă fără a depăşi 70% din capacitatea maximă a spaţiului şi în intervalul orar 5,00 – 24,00;

23.   Se instituie obligaţia instituţiilor şi autorităţilor publice, operatorilor economici şi profesioniştilor de a organiza activitatea astfel încât să asigure, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne;

24.   Activitatea în creşe şi after-school-uri este permisă numai cu respectarea condiţiilor stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei, al ministrului muncii şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările şi completările ulterioare;

25.   În cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ sunt permise activităţile didactice şi alte activităţi specifice, precum şi organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru elevi/studenţi, cadre didactice, în condiţiile respectării măsurilor de prevenire, stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

26.   La apariția a 3 cazuri de infectare cu virusul SARS-CoV-2 într-un interval de 7 zile consecutive, în spațiile destinate cazării elevilor sau studenților, se instituie măsura închiderii clădirii pentru o perioadă de 14 zile. Pentru elevii/studenții care nu au posibilitatea deplasării la domiciliu sau o altă locație se asigură de către unitatea/instituția de învățământ responsabilă cazarea în condiții de carantină, precum și măsurile necesare pentru sprijinirea asigurării necesităților de bază;

27.   În condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, activitatea piețelor agroalimentare, inclusiv a piețelor volante, a târgurilor, bâlciurilor și a talciocurilor, definite potrivit art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 348/2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice, cu modificările și completările ulterioare, se desfășoară în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului sănătății și al ministrului muncii și protecției sociale;

28.   Transportul feroviar se desfăşoară cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune din gări, halte, staţii sau puncte de oprire, a echipamentelor şi garniturilor de tren, procedurile şi protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, staţiilor sau punctelor de oprire, dar şi în interiorul vagoanelor şi garniturilor de tren, gradul şi modul de ocupare a materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului feroviar, stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, al ministrului afacerilor interne şi al ministrului sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

29.   Transportul rutier se desfăşoară cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia mijloacelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul şi modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului rutier, stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, al ministrului afacerilor interne şi al ministrului sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

30.   Transportul intern şi internaţional de mărfuri şi persoane se desfăşoară cu respectarea prevederilor din ordinul comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, al ministrului afacerilor interne şi al ministrului sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.

În toate localitățile unde incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 2 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori se instituie următoarele măsuri, în completare la măsurile prevăzute la lit. A:

1.     Organizarea și desfășurarea activității în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte sunt permise cu participarea publicului până la 70%  din capacitatea maximă a spaţiului şi cu purtarea măştii de protecție;

2.       Organizarea și desfășurarea spectacolelor de tipul drive-in sunt permise numai dacă ocupanții unui autovehicul sunt membrii aceleiași familii sau reprezintă grupuri de până la 4 persoane, iar organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 2.500 de spectatori, cu asigurarea unei suprafeţe de 2 mp pentru fiecare persoană, precum şi cu purtarea măştii de protecţie. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii;

3.  Organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 2.500 de spectatori și cu purtarea măștii de protecție. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 44 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare. Activitățile sunt interzise la nivelul județelor/localităților unde incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitor;

4.     Se permite organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri, mese festive etc.), cum ar fi, fără a se limita la acestea, în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, cu un număr de participanţi de maximum 150 de persoane în exterior şi de maximum 100 de persoane în interior. La stabilirea numărului de persoane în exterior şi/sau în interior nu sunt luate în calcul persoanele care au vârsta mai mică de 16 ani;

5.     Se permite organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri), cum ar fi, fără a se limita la acestea, în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, cu un număr de participanţi de maximum 300 de persoane în interior şi cu asigurarea unei suprafeţe de 2 mp pentru fiecare persoană. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2;

6.     Se permite organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri), cum ar fi, fără a se limita la acestea, în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, până la capacitatea maximă a spaţiului în exterior, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2;

7.     Se permite organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri), cum ar fi, fără a se limita la acestea, în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, până la capacitatea maximă a spaţiului în interior în judeţele/localităţile unde incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;

8.     Se permite organizarea de evenimente private aferente meselor festive, cum ar fi, fără a se limita la acestea, în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, până la capacitatea maximă a spațiului în exterior sau în interior, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;

9.     Se permite organizarea de cursuri de instruire și workshopuri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, cu un număr de participanți de maximum 150 de persoane în interior și de maximum 200 de persoane în exterior, cu asigurarea unei suprafețe de 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măștii de protecție și cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite în ordinul ministrului sănătății;

10.  Se permite organizarea de conferinţe cu un număr de participanţi de maximum 150 de persoane în interior cu asigurarea unei suprafeţe de 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite în ordinul ministrului sănătăţii;

11.  Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum și la terase este permisă până la capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 5,00 – 2,00;

12.  Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare, precum și la terasele acestora este permisă până la capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 5,00 – 2,00;

13.  Măsurile prevăzute la pct. 12-13 se aplică și operatorilor economici care desfășoară activități în spațiile publice închise care au un acoperiș, plafon sau tavan și care sunt delimitate de cel puțin 2 pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent;

14.   În cazul evenimentelor private aferente nunţilor şi botezurilor, activităţile prevăzute la pct. 12 – 14, se pot desfășura până la ora 2,00;

15.  În situaţia în care activitatea operatorilor economici prevăzuţi la pct. 12 şi 14 este restricţionată sau închisă se permite prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile respective;

16.  Activitatea în baruri, cluburi şi discoteci este permisă fără a depăşi 70% din capacitatea maximă a spaţiului şi în intervalul orar 5,00 – 2,00, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;

17.  Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este permisă până la capacitatea maximă a spaţiului;

18.  Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activitatea în spaţii închise în domeniul sălilor de sport şi/sau fitness este permisă până la capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 7 mp pentru fiecare persoană;

19. Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activitatea în spații închise în domeniul sălilor de sport și/sau fitness este permisă până la capacitatea maximă a spațiului în județele/localitățile unde incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;

20.  Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a piscinelor interioare este permisă fără a depăşi 70% din capacitatea maximă a spaţiului;

21.  Activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spații închise este permisă fără a depăși 70% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 5,00-24,00;

22.  Activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri este permisă fără a depăşi 70% din capacitatea maximă a spaţiului şi în intervalul orar 5,00-2,00, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare.

23. Se permite, în condițiile Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, republicată, organizarea de mitinguri și demonstrații cu un număr de participanți  de maximum 100 de persoane, cu respectarea următoarelor măsuri:

a) purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, de către toți participanții;

b) dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care sosesc în spațiul în care se desfășoară mitingul sau demonstrația;

c) menținerea distanței fizice de minimum 1 metru între participanți și asigurarea unei suprafețe de minimum 4 mp/persoană, acolo unde este posibil;

d) dezinfectarea mâinilor persoanelor care distribuie eventuale materiale pe perioada desfășurării mitingului sau a demonstrației;

e) aplicarea regulilor de igienă colectivă și individuală pentru prevenirea contaminării și limitarea răspândirii virusului SARSCoV-2;

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Povestea uitată a jandarmului din Alba care a murit ars de viu, lovit de un cocktail molotov, la Mineriada din septembrie 1991

Publicat

În urmă cu 30 de ani, un tânăr jandarm din județul Alba a protejat cu prețul vieții sediul Guvernului. Era în toi a patra mineriadă, iar minerii conduși de Miron Cozma erau la București și cereau demisia lui Petre Roman. 

La 30 de ani de la evenimentele din septembrie 1991, jandarmii din Alba l-au omagiat pe tânărul care a murit incendiat cu un cocktail Molotov. 

Nimeni nu a fost tras la răspundere, nu a fost deschis niciun dosar penal și nimeni niciodată nu a anchetat moartea jandarmului, care a ars de viu pe holurile Guvernului. 

Pe 25 septembrie, hoardele de mineri atacau clădirea Guvernului. Printre forțele de ordine detașate să oprească atacul minerilor era și Nicolae Lazăr, un tânăr de doar 21 de ani din comuna Horea.

Nicoale era încorporat la Unitatea Militară de Jandarmi din Fălticeni, pentru efectuarea stagiului militar obligatoriu.

Tânărului scutier i s-a dat misiunea de a păzi, alături de alți colegi, principalele intrări în clădirea Guvernului.

Afară, colegii săi au creat un cordon pentru a respinge minerii care atacau clădirea. La un moment dat minerii au început să arunce cu sticle incendiare prin geamurile deschise ale clădirii.

Unul din cocktail-urile molotov l-a lovit în plin pe tânărul jandarm din Alba.

Într-o secundă, uniforma i-a fost cuprinsă de flăcări și acesta s-a prăbușit la podea. Masca de cauciuc i s-a topit pe față, iar el a căzut ars de viu.

Jandarm rănit în timpul mineriadei

În busculada creată, jandarmul a fost transportat de urgență la spital. După patru zile, a murit la Spitalul Titan.

Ce a zis mama tânărului jandarm

Există chiar și o declarație dată de mama tânărului jandarm pentru ziarul Adevărul.

„Copilul meu a făcut parte din trupele de jandarmi Bucureşti-Băneasa. A fost chemat să apere Guvernul. Un miner a aruncat cu o sticlă incendiară şi Culae a luat foc. I s-a topit masca de cauciuc pe faţă.

Mi-au povestit colegii lui. Obrajii, buzişoarele, ochişorii, toate au ars.

A murit după patru zile, în chinuri cumplite, la Spitalul Titan. Ce simte o mamă când îşi trimite fiul la oaste să-i apere apere ţara cu onor, iar ţara îl azvârle înapoi mort şi fără faţă?”, declara, în urmă cu ani mulţi de zile, mama lui Nicolae Lazăr, pentru Adevărul.

Însă, Nicolae Lazăr nu a fost unica victimă a acelui 25 septembrie de foc. Au mai pierit atunci studentul Andrei Frumuşanu şi Aurica Crăiniceanu, o tânără femeie de 27 de ani, mamă a doi copii. Spre deosebire de soldatul Lazăr, cei doi nu au fost ucişi de mineri, ci de proiectile trase dinspre clădirea Guvernului, însă şi ei au trecut prin suferinţe atroce.

Niciun dosar penal

Niciodată nu a fost deschis vreun dosar penal pentru moartea jandarmului din Alba.

Anchetatorii n-au găsit probe şi nici vreun posibil vinovat din mulţimea de mii de oameni care se afla în Piaţa Victoriei în septembrie 91.

”A fost cel mai mic, mezinul familiei. Nu pot să spun multe, nu mă lasă lacrimile. Am vorbit cu autorităţile, mi-a spus că se vor rezolva.

Nu s-a rezolvat nimic. Noi, ca să mergem să deschidem proces, posibilităţi nu am avut şi nici nu avem. Dumnezeu cu mila!”, a spus Gheorghe, unul dintre fraţii lui Nicolae Lazăr, citat de adevărul.ro.

Mai mult de atât, după ce mama jandarmului a făcut o sesizare la Asociația Victimelor Mineriadelor, asociația a făcut o plângere la parchet, dar la fel fără nici un rezultat.

„Noi am făcut sesizare către Parchetul Militar şi direct la Surdescu (unul din procurorii responsabili de dosarele mineriadelor – n.r.) să se ocupe şi de cazul acestui decedat care era în timpul serviciului şi NI-MIC. Am tot făcut reveniri fără răspunsuri… Au trecut 25 de ani, am discutat şi cu procurorul general Augustin Lazăr şi a zis că o să se informeze, dar nimeni nu mai ştie nimic de dosarul ăsta”, declara în 2016, pentru Epoch Times România, Viorel Ene președintele AVMR.

Cine era Nicolae Lazăr

”Eroul, sublocotenent (p.m.) Nicolae I. Lazăr, s-a născut în comuna Horea, județul Alba, într-o familie numeroasă de oameni simpli, dar cu dragoste de țară. Acesta a fost încorporat la Centrul de Instrucție Jandarmi Fălticeni, la terminarea căruia a fost repartizat la Comandamentul Național al Jandarmeriei din București.

Aici a fost cunoscut de comandanții săi ca fiind un militar foarte bine pregătit profesional, sincer, corect, cinstit și pe care te puteai baza în orice situație.

Proba demnității și curajului său a fost pusă la grea încercare la 25 septembrie 1991, când numeroși cetățeni nemulțumiți de măsurile de austeritate adoptate de puterea de atunci au început să manifesteze violent în Piața Victoriei. În fața asaltului acestora s-a aflat și ostașul jandarm Nicolae I. Lazăr, care, fără a ezita, și-a dat viața pentru a apăra Guvernul României”, precizează Jandarmeria României într-o postare pe Facebook, cu ocazia comemorării acestuia.

În urmă cu câteva zile, joi, 16 septembrie a fost organizat un ceremonial la monumentul sublocotenentului post mortem Nicolae Lazăr, în cadrul căruia jandarmii din Alba s-au rugat pentru sufletul colegului lor.

sursă: adevărul.ro, epochtimes-romania.ro, rfiromania.

sursă foto: Capturi ecran YouTube

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Spitalele nu vor mai fi COVID şi non-COVID, ci vor avea circuite mixte. Noua strategie a Ministerului Sănătății pentru ”valul 4”

Publicat

Spitalele nu vor mai fi COVID şi non-COVID, ci vor avea circuite mixte, a anunţat sâmbătă Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

El a adăugat că, pentru a se elimina dificultăţile de accesare a serviciilor medicale, Ministerul Sănătăţii a lucrat la implementarea şi definirea unei strategii, astfel încât toate spitalele să rămână deschise pentru toţi pacienţii

„Spre deosebire de valurile anterioare, nu vom mai avea spitale COVID (…), spitale suport COVID şi spitale non-COVID, ci toate spitalele din România vor avea circuite mixte – COVID şi non-COVID, astfel încât toţi pacienţii cu boli cronice să poată fi trataţi, toţi pacienţii care au nevoie de asistenţă medicală să poată primi tratamentele de care au nevoie.

Aceasta este regula generală, sigur că există şi câteva excepţii. Spre exemplu, spitalele de boli infecţioase, evident că preponderent vor trata pacienţi cu COVID-19 sau spitale care din anumite condiţionalităţi logistice sau prin faptul că arhitectura unui spital arată într-un anume fel, nu se poate secţiona un departament de Terapie Intensivă în COVID şi non-COVID”, a declarat Baciu, într-o conferinţă de presă.

El a explicat că, pentru a avea o imagine cât mai clară şi pentru a gestiona cât mai bine acordarea asistenţei medicale, Ministerul Sănătăţii, împreună cu direcţiile de sănătate publică şi cu toate spitalele din România, la nivelul fiecărui judeţ, au creat un plan pentru a putea face faţă emergenţei unui val şi a fi mai bine pregătiţi.

„Odată cu preluarea acestui minister de către domnul ministrul interimar Cseke Attila, la începutul acestei săptămâni a avut loc o primă videoconferinţă cu toate direcţiile de sănătate publică, prin care domnul ministru le-a solicitat implementarea acestui plan despre care vorbim.

Acest lucru trebuie făcut şi ca urmare a dispoziţiilor date de domnul prim-ministru – acelea de a avea toate resursele medicale necesare pentru a trata toţi pacienţii din România care au nevoie de asistenţă medicală cu COVID-19.

Acest lucru este în desfăşurare. (…) Prioritatea o reprezintă acest val IV şi domnul ministru Cseke Attila a făcut un apel la responsabilitate şi la solidaritate. (…) Singura măsură reală, eficientă este cea a vaccinării”, a arătat Andrei Baciu.

Raed Arafat: Dacă opresc Educația complet pentru al doilea an, s-ar putea nici anul viitor să nu avem școală, pentru că nimeni nu are garanția că pandemia se termină anul viitor

Dacă opresc educația complet pentru al doilea an, s-ar putea nici anul viitor să nu avem școală, pentru că nimeni nu are garanția că pandemia se termină anul viitor, a răspuns Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, unei întrebări despre deschiderea școlilor în format fizic pentru toți elevii.

Acesta a declarat la conferința Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției că dacă elevii ar fi fost lăsați din nou să facă școală online și ar fi stat acasă, aceștia ar fi fost, de fapt, cu prietenii sau în alte locuri aglomerate cum ar fi pe stradă sau la mall.

„Dacă mergem pe risc zero să stea copilul acasă eu nu vă garantez că va sta acasă”, a spus Arafat, care a explicat că „risc zero am zis că nu există, întotdeauna asumăm unele riscuri”.

Dacă continuam, pentru că am trecut printr-o perioadă în care școlile au fost închise, școlile au fost pe online, copii ba făceau, ba nu făcea, în online, dacă mai trece încă un an, și fără pregătire, și fără școală, și cu soluții care putem să le evităm până la o limită – că risc zero am zis că nu există, întotdeauna asumăm unele riscuri – dacă mergem pe risc zero să stea copilul acasă eu nu vă garantez că va sta acasă, s-ar putea să fie pe stradă, cu colegii lui cu prietenii lui, să fie la mall, să fie în altă parte, dar nu în școală.

Așa că sunt soluții care se iau pentru reducerea riscului, care nu poate fi redus la zero niciodată, dar în același timp trebuie să pun în balanță și Educația.

Dacă Educația o opresc complet al doilea an, intrăm pe online și pe soluții care nu sunt perfecte și care încă trebuie perfectate pentru viitor, și vin și spun că nu începem școala și iarăși întârziem, s-ar putea, pe această logică, nici anul viitor să nu avem școală, pentru că pandemia nimeni nu are garanția că se termină anul viitor, ce variantă apare ce variantă nu.

Noi am vorbit pentru găsirea unor soluții de conviețuire și azi, acestea includ vaccinarea, respectarea regulilor și toate celelalte” a spus Raed Arafat.

AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate