Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Sfinții Împărați Constantin și Elena. Peste 1,7 milioane de români își sărbătoresc ziua numelui


Publicat

Ortodocşii şi catolicii îi serbează marţi pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman, perioada în care au domnit fiind cunoscută ca „Epoca de aur”.

Citește și Sfinţii Constantin şi Elena: MESAJE, URĂRI şi idei de FELICITĂRI pentru prieteni, colegi, cunoscuţi sau familie

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt sărbătoriţi în 21 mai atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele catolice la fel cum sunt serbaţi apostolii.

Peste 1,1 milioane de femei şi aproximativ 640.000 de bărbaţi îşi sărbătoresc ziua numelui de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Dintre cei 1.800.634 de români care îşi serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, 640.518 sunt bărbaţi şi 1.160.116 sunt femei, după cum rezultă din documentele menționate mai sus.

Trimte un mesaj sau un sms. Iată cîteva exemple:

Cu ocazia aceste minunate zile de Sfântul Constantin iţi urez un călduros la mulţi ani!

O deosebită zi onomastică de Sfânta Elena îţi doresc şi tot ce e mai frumos în viaţă!

Cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Constantin şi Elena îţi doresc la mulţi ani!

A mai trecut un an de când nu ţi-am urat la muţi ani! Îţi spun acum un frumos La muţi ani şi să trăieşti cât mai mult Costică!

Dragă Costele nici anul ăsta nu te-am uitat. Îţi urez la mulţi ani şi tot ce e mai bun în viaţă!

Un sfârşit de primăvară şi un început de vară deosebit! La muţi ani Elena!

La mulţi ani Constantin, o zi onomastică briliantă îţi doresc să ai şi o viaţă minunată de acum înainte!

Mulţi ani să trăieşti dragă Elena şi niciodată să nu te gândeşti să îmbătrâneşti pentru că viaţa e frumoasă şi merită trăită!

O superbă zi onomastică şi un minunat an, La mulţi ani Costică!

La mulţi ani Costele nu uita că trebuie să ne dai de băut!

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 884.229 poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana şi 69.944 se numesc Lenuţa. Alte 53.613 de femei poartă numele de Constanţa, 26.811 au numele Constantina, 4.279 – Leana şi 1.467 – Nuţi.

Majoritatea bărbaţilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin, alţi 80.037 poartă numele Costel, iar 33.386, Costică. De asemenea, 20.002 de bărbaţi se numesc Costin, 10.487 – Costinel, 635 – Costi şi 315 – Costeluş.

„Sfântul Constantin a venit pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin şi a mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători «Epoca de aur», în care oameni sfinţi şi minţi luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, au expus în operele lor doctrina şi spiritul creştin autentic”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.

Cercetători sunt de părere că deciziile împăratului Constantin în favoarea creştinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena, care, „cu mână de fier şi credinţă tare”, s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu.

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul roman Constanţiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi).

 

În 293, împăratul Diocleţian i-a poruncit lui Constanţiu să divorţeze şi l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă şase copii. Elena nu s-a recăsătorit şi a trăit în umbră, departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său, pe care l-a sprijinit cu dragoste şi afecţiune.

 

În anul 306, fiul său a fost proclamat de armata romană drept august al imperiului, imediat după moartea lui Constanţiu Chlorus. El şi-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de „Nobilissima Femina” (Doamnă prea nobilă). În anul 325, Constantin i-a oferit mamei sale cea mai mare distincţie pe care o putea primi o femeie, aceea de „Augusta”.

 

În anul 325, Sfânta Elena a plecat într-o expediţie la Ierusalim, pentru a găsi Sfânta Cruce pe care fusese răstignit Iisus Hristos. În acele vremuri, Ierusalimul se afla în reconstrucţia începută de împăratul roman Adrian, după dezastrul produs de revolta iudaică din anul 70. Împăratul Adrian construise la mormântul lui Iisus Hristos, aproape de Golgota, un templu păgân închinat zeiţei Venus. Locul era cel mai indicat pentru începerea căutărilor, aşa că Elena, însoţită de Macarie, episcopul Ierusalimului, au hotărât dărâmarea templului şi efectuarea săpăturilor, care să scoată la lumină cel mai cinstit obiect creştin. În urma acelor săpături au găsit trei cruci, dar nu puteau să o identifice pe cea pe care fusese răstignit Iisus, de aceea le-au atins de un mort. Acesta ar fi înviat în momentul în care a fost atins cu Crucea Domnului, potrivit unor tradiţii.

 

Episcopul Macarie a arătat crucea mulţimilor adunate şi, de atunci, se prăznuieşte până astăzi Înălţarea Sfintei Cruci la 14 septembrie. Împărăteasa Elena a luat cu ea o parte din Crucea Domnului, precum şi piroanele care ar fi fost folosite la răstignirea lui Iisus, pe care le-a pus în capela palatului.

 

În perioada petrecută la Ierusalim, împărăteasa Elena a început construcţia unor biserici la mormântul Domnului (Biserica Învierii), în Betleem sau pe muntele Măslinilor. După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

 

Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor. Numele ei, care se traduce ca „făclie”, „torţă”, „strălucirea soarelui”, este purtat de nenumărate credincioase. În cinstea ei s-au ridicat biserici, mănăstiri, aşezăminte teologice sau sociale. Ea a fost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părintească, nădejde şi credinţă autentică.

 

Pentru grija pe care a arătat-o săracilor şi oamenilor simpli, pentru preocuparea faţă de problemele creştinismului, dar şi pentru evlavia şi credinţa puternică, împărăteasa Elena este cinstită ca sfântă în întreaga creştinătate.

 

Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

 

În decursul domniei sale, Sfântul Constantin cel Mare a luat o serie de hotărâri care au schimbat soarta creştinismului.

 

Astfel, în anul 312 a avut loc bătălia de la Podul Vulturului, în care Constantin l-a învins pe Maxenţiu. Istoricul Eusebiu de Cezareea, biograful lui Constantin, şi apologetul Lactanţiu au descris viziunea pe care împăratul a avut-o înainte de luptă. El a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripţia „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei învinge). Noaptea, i s-a arătat Iisur Hristos în vis, cerându-i să pună pe steagurile armatei sale Sfânta Cruce, ca semn protector în lupta care urma. Acest steag care purta însemnul creştin s-a numit labarum. Convertirea împăratului Constantin la religia creştină este legată de foarte mulţi cercetători de acest eveniment.

 

În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a dat un act prin care creştinismul a devenit „religio licita”, adică religie permisă, la fel ca celelalte religii din imperiu. Mai mult, convins de valoarea religioasă şi morală a doctrinei creştine, a recomandat-o tuturor. Însă Constantin nu a declarat creştinismul religie de stat, cum greşit se afirmă uneori. Acest pas a fost făcut în anul 380, de împăratul Teodosie cel Mare.

 

În anul 325, Împăratul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod Ecumenic, în localitatea Niceea (în Turcia de astăzi). Având ca prioritate păstrarea unităţii Imperiului Roman, împăratul i-a chemat pe toţi episcopii bisericii pentru a se hotărî în problema ereziei lui Arie. Acesta susţinea că Iisus Hristos nu este fiul lui Dumnezeu, ci este „prima creatură a Tatălui”. La acest sinod au participat, conform tradiţiei, 318 părinţi, printre care sfinţii Atanasie cel Mare, Nicolae al Mirelor, Spiridon al Trimitundei, Pafnutie Egipteanul şi Osiu de Cordoba.

 

Sinodul a stabilit „dumnezeirea Fiului”, compunând totodată primele şapte articole din Crez, a fixat data Paştilor (prima duminică după lună plină, după echinocţiul de primăvară) şi a dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească. La sfârşitul lucrărilor, când Osiu de Cordoba a rostit pentru prima oară Crezul, Constantin a spus: „Da, acesta este adevărul. Nu sunt teolog, dar simt că aici este adevărul. Sunt convins că nu voi l-aţi făcut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi”.

 

În aceeaşi perioadă, împăratul Constantin a construit o cetate impresionantă pe malul stâng al Bosforului, pe locul vechii cetăţi Bizantion. Cetatea, care îi va purta numele (Constantinopol), a devenit noua capitală a imperiului, care a rivalizat cu vechea Romă. Aici a fost zidită măreaţa catedrală închinată Sfinţilor Apostoli.

 

Pe lângă aceste măsuri, împăratul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit în ajutorul creştinilor. În 312 a generalizat duminica drept zi de odihnă în întregul imperiu, în 317 a început să bată monedă cu monograma creştină, i-a scutit pe preoţii bisericii de impozite şi de armată, a interzis practicarea jertfelor sângeroase şi a oferit creştinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.

 

Împăratul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de episcopul Eusebiu de Cezareea, biograful şi apropiatul său. A murit la scurt timp, în Nicomidia, şi a fost înmormântat în Constantinopol, în biserica ctitorită de el.

 

În tradiţia populară se vorbeşte despre împăraţii Constantin şi Elena ca despre părinţii Sfintei Cruci. În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degrabă sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinu Puilor”, pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.

În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul şi meiul, potrivit tradiţiei populare.

sursa: Mediafax, Realitatea.net, alba24.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Pingback: MARȚI: Ortodocșii și catolicii îi serbează pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Peste 1,1 milioane de români își sărbătoresc ziua numelui - Ultimile Stiri din Presa Online

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan: „Boala sistemului public este supraîncărcarea cu personal”. Economii, în urma reorganizării

Publicat

Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, a declarat că sistemul public din România este supraîncărcat cu personal, astfel că pierderile sunt foarte mari.

Acesta a dat exemplu instituţia pe care o conduce şi a subliniat că în urma reorganizării s-au economisit 6 milioane de euro în numai un an.

„Boala sistemului public din România este supraîncărcarea cu personal, atât din punct de vedere al numărului de angajaţi, dar şi al salariilor în anumite sectoare unde sunt mult mai mari decât în sectoarele private. Ca atare, pierderile sunt foarte mari şi, practic, ce se întâmplă, gândiţi-vă că într-o comunitate locală, unde toţi banii care se încasează din taxe şi din impozite se duc pe cheltuielile de personal ale unei primării şi poate nici nu le acoperă, înseamnă nu că acea primărie există pentru cetăţeni ca să le ofere servicii, ci că cetăţenii există pentru ca oamenii ăia din primărie să aibă nişte posturi călduţe sau nu”, a declarat Ilie Bolojan, duminică, la Prima TV.

Bolojan susține că economisirea banilor rezultată din reduceri de personal se poate vedea în investiţii.

„Asta este o mare problemă şi dacă am putut să realizez în aceşti ani multe proiecte de investiţii este pentru că am avut grijă de banii pe care îi colectam de la contribuabili. Inclusiv prin reducerea cheltuielilor de personal. Aceste cheltuieli sunt de ordinul milioanelor de euro. La municipiul reşedinţă de judeţ pot să fie între 13 milioane de euro cum este la Oradea sau pot să ajungă la 25 milioane de euro într-un oraş identic ca mărime, ori dacă în fiecare an ai o economie de 10-12 milioane de euro la cheltuielile de personal, asta înseamnă nişte lucrări care se văd în oraş. Asta este o problemă pentru care noi nu reuşim să livrăm investiţii, performanţă în administraţie şi pentru că oamenii nu văd că din banii lor se face ceva, nu mai au încredere în lumea politică”, a declarat președintele CJ Bihor.

Ilie Bolojan a mai precizat că cu doar jumătate din angajaţii de la Consiliul Judeţean a angajat noi proiecte şi a început noi lucrări.

„Ce am făcut, practic, cu jumătate din angajaţii de la Consiliul Judeţean, s-a dovedit că nu s-a întâmplat nimic la Consiliu, dimpotrivă, am angajat alte proiecte, am început alte lucrări. Se poate face şi cu jumătate din oameni. Efectul este că economia doar la 80 de angajaţi care nu mai sunt a fost de 1.200.000 de euro într-un singur an de zile, ceea ce înseamnă într-o localitate din judeţul Bihor, un pod peste Crişul Repede, în Bulz se termină anul acesta un pod care nu ar fi putut fi finanţat, dacă nu am fi avut aceşti bani”, a declarat Bolojan.

Întrebat cum au fost angajaţi aceşti oameni, Ilie Bolojan a spus că o parte dintre ei au fost angajaţi pe filieră politică.

„Cum au fost angajaţi aceşti oameni, ce randamente au avut, este cât de poate de clar. Chiar dacă au fost oameni competenţi, practic nu aveau de lucru. Ori a ţine un om, chiar dacă este competent cu salarii fără să aibă de lucru, nu este o chestiune normală. O parte au fost pe filieră politică, o parte au fost angajaţi de-a lungul anilor. Gândirea a fost ca instituţiile publice să fie o bază de angajări. Aceste angajări se pot transforma în voturi, se pot transforma în agenţi politici. Aveam un număr de structuri adiacente cu vreo 80 de angajaţi, am concediat vreo 60 dintre ei, deci cu 20 de angajaţi facem exact aceleaşi lucruri pe care le făceam cu 80, dar vă puteţi imagina ce înseamnă asta în cheltuieli”, a declarat preşedintele CJ Bihor.

Ilie Bolojan a precizat că 6 milioane de euro este economia într-un singur an, la Consiliul Județean Bihor, după ce s-au făcut reduceri de personal. „Doar la nivelul CJ Bihor, în cursul acestui an, economiile la salarii, prin aceste reorganizări, înseamnă 6 milioane de euro. Faceţi nişte multiplicări, dacă s-ar face asta în multe locuri şi aţi vedea câte sume de bani pot fi eliberate pentru investiţii pe care le văd cetăţenii noştri”, a declarat Bolojan.

sursa: g4media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Zile numărate pentru mașinile cu motoarele diesel și pe benzină. Ar mai putea fi vândute în UE doar 14 ani de acum înainte

Publicat

scumpiri

Mașinile noi cu motoare diesel și pe benzină ar mai putea fi vândute în Uniunea Europeană doar 14 ani de acum înainte, conform noilor obiective de emisii discutate la Bruxelles. Planurile de retragere au devenit mult mai agresive, ca de altfel întreg programul de reducere a amprentei de carbon în Uniunea Europeană.

Oficialii Comisiei Europene discută stabilirea unui obiectiv de emisii zero pentru vehiculele vândute după 2035 – o schimbare uriașă față de traiectoria actuală a standardelor din industrie care ar marca o revoluție pentru producătorii auto din Europa. „Bruxelles-ul pregătește condamnarea la moarte a motoarelor termice”, precizează publicația Politico, care citează trei oficiali europeni.

Noile reguli pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon ar fi parte a revizuirii standardelor prezente în Green Deal, care prevedeau atingerea emisiilor zero în 2050. Însă acum, oficialii Comisiei analizează posibilitatea de a impune o reducere a emisiilor cu 60% până în 2030, mult peste obiectivul de 37,5% menționat inițial. Până în 2035, obiectivul ar putea fi de reducere cu 100% a emisiilor, arată sursele citate.

Dacă propunerea va fi inclusă în textul final al proiectului, care va fi prezentat la 14 iulie, ar urma să intre ulterior în discuția statelor membre și a Parlamentului European. Însă, cel mai probabil, lobby-urile din industrie și țările cu economii care depind în mare măsură de fabricarea automobilelor se vor opune propunerii.

Și asta deoarece, deși mulți producători de automobile au început să producă mașini electrice, doar Volvo și Volkswagen au strategii pentru trecerea la electricitate până în 2030. Spre exemplu, Audi, parte a grupului Volkswagen, va opri vânzarea de autoturisme cu motoare termice din 2026, în vreme ce rivalii Daimler și BMW sunt printre cei mai puțin pregătiți să renunțe la combustia internă.

Lobby-iștii intră în acțiune

Reacțiile din partea puternicei industrii auto germane au sosit imediat. Șeful unui important grup de lobby al producătorilor auto a declarat că noile ținte ar duce nu doar la sfârșitul motorului cu ardere internă, ci și al mașinilor hibride plug-in. Reprezentanții constructorilor auto spun că planurile Comisiei Europene ar impune o trecere rapidă la vehiculele pe baterii, fără a lua în considerare alternativele.

„Dacă veți vrea să cumpărați o mașină nouă în 2036, nu va fi o alegere. Mașina va avea motor electric, chiar dacă se potrivește sau nu nevoii clientului, dacă este accesibilă sau nu, sau dacă există energie verde și infrastructura necesară pentru a o încărca”, spune secretarul general al Asociației Europene a Furnizorilor Auto.

Constructorii auto cer Uniunii Europene și statelor membre ca, înainte de a anunța interzicerea vânzărilor de mașini cu motoare termice, să crească dramatic cheltuielile pentru instalarea de puncte de încărcare și să facă autovehiculele electrice mai atractive. Dar, din cauza temerilor tot mai mari cu privire la schimbările climatice, Comisia este nevoită să ia măsuri radicale.

Potrivit Green Deal, emisiile generate de sectorul transporturilor ar trebui să scadă cu 90 la sută până în 2050. Și având în vedere că mașinile au un ciclu de viață de 15 ani, 2035 este termenul limită pentru a opri vânzările de automobile cu motoare pe benzină și motorină pentru a atinge această țintă în 2050.

sursa: politico.eu, digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Valeriu Gheorghiță: Se estimează o nouă creștere a numărului de cazuri de COVID-19. Când ar putea avea loc aceasta

Publicat

Coordonatorul campaniei de vaccinare în România, medicul Valeriu Gheorghiță avertizează că se estimează o nouă creștere a numărului de cazuri de COVID-19. Cel mai probabil creșterea va avea loc la sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie și va fi vorba despre varianta indiană (delta) a SARS-CoV-2.

Valeriu Gheorghiță a explicat la Digi 24 că experiența prin care trece Marea Britanie în acest moment arată că această infecție se răspândește cu precădere în rândul persoanelor nevaccinate și nu este întâmplător că această tulpină este prezentă îndeosebi la persoanele tinere din Marea Britanie, unde procentul celor nevaccinați este destul de crescut.

„Mesajul este de a completa, într-adevăr, schema de vaccinare. Marea Britanie, astăzi, a redus acel interval între cele două doze de la 12 săptămâni la 8 săptămâni, pentru a accelera vaccinarea celor care au primit o primă doză, tocmai că s-a observat această tendință de a afecta persoanele care au primit o singură doză”, a afirmat Valeriu Gheorghiță.

Premierul britanic Boris Johnson a anunțat săptămâna trecută că va amâna cu patru săptămâni, până la 19 iulie, ridicarea ultimelor restricţii impuse în Anglia pentru combaterea epidemiei de coronavirus, din cauza unei creşteri a cazurilor legate de variantă delta, apărută iniţial în India. Varianta delta a coronavirsului a ajuns din India în peste 70 de ţări şi este pe cale să devină dominantă la nivel global, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

sursa: digi24.ro, hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Grupul Skepsis va reprezenta Alba Iulia și România la cel mai important festival internațional de teatru de tineret din Bulgaria

Publicat

În perioada 25 – 29 iunie, cu sprijinul Casei de Cultură a Studenților Alba Iulia, trupa de teatru Skepsis va participa cu spectacolul „Îl cunoașteți?”, la cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de Tineret VREME, organizat la Vratsa, Bulgaria.

Festivalul are loc la fiecare doi ani grație unui parteneriat de lungă durată între Primăria orașului Vratsa, Centrul de Tineret și Trupa de teatru TEMP, avându-l pe Georgi Vrabchev ca și Director Artistic. Este un eveniment non-competitiv, fiind considerat unul dintre cele mai importante evenimente din Europa dedicate promovării trupelor tinere și creării de legături și colaborări între tinerii artiști. Grupurile invitate își prezintă spectacolele și participă la ateliere intensive de formare și aprofundare a artei actorului, coordonate de profesioniști cu experiență care oferă și un feedback critic asupra performanței individuale și de grup.

Despre ceea ce înseamnă acest eveniment și despre importanța organizării unei noi ediții în periaoda dificilă pe care o trăim acum, ne spune Georgi Vrabchev, Director Artistic al festivalului și Regizor al trupei de teatru TEMP: „Festivalul Internațional VREME are în spate 34 de ani și 18 ediții. A XIX-a ediție ne bate acum la ușă. În toți acești ani la festival au participat 40 de țări și 11.000 de tineri artiști de pe patru continente și-au prezentat arta. Scopul nostru a fost mereu acela de a crea un festival care să ofere un cadru cât mai larg și mai bogat pentru schimbul de experiență și de idei, pentru discuții constructive, pentru a învăța mereu ceva nou prin atelierele și cursurile pe care le avem. Anul acesta, când trăim timpuri mai grele, este cu atât mai important să oferim tinerilor artiști șansa de a avea o scenă pe care să-și etaleze munca și să se încarce pozitiv cu energie și inspirație din ceea ce se crează împreună, din natura magică a teatrului. Fiecare ediție este o doză de teatru pe care o primim și de care avem nevoie pentru a simți că suntem vii și pentru a putea depăși cenușiul cotidianului. Acum, mai mult ca oricând poate, simțim nevoia de a juca împreună, de a fi aproape prin artă, de a ne bucura de un nou început și de a merge înainte!”

Grupul Skepsis va participa la această ediție cu spectacolul „Îl cunoașteți?”, un spectacol de teatru absurd care ne vorbește despre paradoxul limbajului și despre dificultatea de a crea legături reale cu ceilalți.

„Am ales un spectacol pe care îl vom juca în limba engleză și care transmite un mesaj puternic legat de vremurile în care trăim și în care distanțarea socială crează pericolul unei distanțări emoționale între oameni. Vorbim și folosim cuvinte pentru a comunica, însă atunci când încercăm să creem o legătură profundă cu noi înșine sau cu ceilalți, cuvintele ne scapă, sensurile se evaporă, emoțiile ne copleșesc, frica ne modifică. Conștientizarea provoacă durere… durere pentru superficialitatea în care ne-am complăcut și regretul pentru ceea ce am pierdut. Un spectacol care ne îndeamnă să prețuim ceea ce avem mai bun ca oameni, să ne depășim teama și să spunem ceea ce avem de spus până nu este pea târziu.” – Viorel Cioflică (Grupul Skepsis).

Un aspect demn de menționat este faptul că Grupul Skepsis a fost selectat a patra oară consecutiv pentru a participa la acest eveniment important, fapt despre care organizatorul ne transmite:

„Grupul Skepsis va fi alături de noi pentru a patra oară consecutiv, conferind un plus de strălucire evenimentului și familiei festivalului nostru. Cu expresia lor artistică unică, simțul delicat al umorului, al ironiei și, mai ales, al autoironiei, ei reușesc mereu să aducă zâmbete pe fețele tuturor. Îi considerăm artiști veritabili, care au răspuns cu succes provocărilor noastre și care au dovedit că pot crea un spațiu teatral în orice cadru avut la dispoziție. A avea un spectacol de-al lor în programul nostru înseamnă întotdeauna a avea experiență teatrală autentică și un public pe deplin satisfăcut”.

Prin această participare, Grupul Skepsis continuă misiunea de ambasador cultural al municipiului Alba Iulia, în programul evenimentului având loc o seară interculturală în care participații își prezintă localitatea de proveniență și o întâlnire oficială a coordonatorilor fiecărui grup cu Primarul orașului Vratsa.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate