Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Sfinții Împărați Constantin și Elena. Peste 1,7 milioane de români își sărbătoresc ziua numelui


Publicat

Ortodocşii şi catolicii îi serbează marţi pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman, perioada în care au domnit fiind cunoscută ca „Epoca de aur”.

Citește și Sfinţii Constantin şi Elena: MESAJE, URĂRI şi idei de FELICITĂRI pentru prieteni, colegi, cunoscuţi sau familie

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt sărbătoriţi în 21 mai atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele catolice la fel cum sunt serbaţi apostolii.

Peste 1,1 milioane de femei şi aproximativ 640.000 de bărbaţi îşi sărbătoresc ziua numelui de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Dintre cei 1.800.634 de români care îşi serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, 640.518 sunt bărbaţi şi 1.160.116 sunt femei, după cum rezultă din documentele menționate mai sus.

Trimte un mesaj sau un sms. Iată cîteva exemple:

Cu ocazia aceste minunate zile de Sfântul Constantin iţi urez un călduros la mulţi ani!

O deosebită zi onomastică de Sfânta Elena îţi doresc şi tot ce e mai frumos în viaţă!

Cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Constantin şi Elena îţi doresc la mulţi ani!

A mai trecut un an de când nu ţi-am urat la muţi ani! Îţi spun acum un frumos La muţi ani şi să trăieşti cât mai mult Costică!

Dragă Costele nici anul ăsta nu te-am uitat. Îţi urez la mulţi ani şi tot ce e mai bun în viaţă!

Un sfârşit de primăvară şi un început de vară deosebit! La muţi ani Elena!

La mulţi ani Constantin, o zi onomastică briliantă îţi doresc să ai şi o viaţă minunată de acum înainte!

Mulţi ani să trăieşti dragă Elena şi niciodată să nu te gândeşti să îmbătrâneşti pentru că viaţa e frumoasă şi merită trăită!

O superbă zi onomastică şi un minunat an, La mulţi ani Costică!

La mulţi ani Costele nu uita că trebuie să ne dai de băut!

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 884.229 poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana şi 69.944 se numesc Lenuţa. Alte 53.613 de femei poartă numele de Constanţa, 26.811 au numele Constantina, 4.279 – Leana şi 1.467 – Nuţi.

Majoritatea bărbaţilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin, alţi 80.037 poartă numele Costel, iar 33.386, Costică. De asemenea, 20.002 de bărbaţi se numesc Costin, 10.487 – Costinel, 635 – Costi şi 315 – Costeluş.

„Sfântul Constantin a venit pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin şi a mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători «Epoca de aur», în care oameni sfinţi şi minţi luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, au expus în operele lor doctrina şi spiritul creştin autentic”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.

Cercetători sunt de părere că deciziile împăratului Constantin în favoarea creştinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena, care, „cu mână de fier şi credinţă tare”, s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu.

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul roman Constanţiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi).

 

În 293, împăratul Diocleţian i-a poruncit lui Constanţiu să divorţeze şi l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă şase copii. Elena nu s-a recăsătorit şi a trăit în umbră, departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său, pe care l-a sprijinit cu dragoste şi afecţiune.

 

În anul 306, fiul său a fost proclamat de armata romană drept august al imperiului, imediat după moartea lui Constanţiu Chlorus. El şi-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de „Nobilissima Femina” (Doamnă prea nobilă). În anul 325, Constantin i-a oferit mamei sale cea mai mare distincţie pe care o putea primi o femeie, aceea de „Augusta”.

 

În anul 325, Sfânta Elena a plecat într-o expediţie la Ierusalim, pentru a găsi Sfânta Cruce pe care fusese răstignit Iisus Hristos. În acele vremuri, Ierusalimul se afla în reconstrucţia începută de împăratul roman Adrian, după dezastrul produs de revolta iudaică din anul 70. Împăratul Adrian construise la mormântul lui Iisus Hristos, aproape de Golgota, un templu păgân închinat zeiţei Venus. Locul era cel mai indicat pentru începerea căutărilor, aşa că Elena, însoţită de Macarie, episcopul Ierusalimului, au hotărât dărâmarea templului şi efectuarea săpăturilor, care să scoată la lumină cel mai cinstit obiect creştin. În urma acelor săpături au găsit trei cruci, dar nu puteau să o identifice pe cea pe care fusese răstignit Iisus, de aceea le-au atins de un mort. Acesta ar fi înviat în momentul în care a fost atins cu Crucea Domnului, potrivit unor tradiţii.

 

Episcopul Macarie a arătat crucea mulţimilor adunate şi, de atunci, se prăznuieşte până astăzi Înălţarea Sfintei Cruci la 14 septembrie. Împărăteasa Elena a luat cu ea o parte din Crucea Domnului, precum şi piroanele care ar fi fost folosite la răstignirea lui Iisus, pe care le-a pus în capela palatului.

 

În perioada petrecută la Ierusalim, împărăteasa Elena a început construcţia unor biserici la mormântul Domnului (Biserica Învierii), în Betleem sau pe muntele Măslinilor. După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

 

Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor. Numele ei, care se traduce ca „făclie”, „torţă”, „strălucirea soarelui”, este purtat de nenumărate credincioase. În cinstea ei s-au ridicat biserici, mănăstiri, aşezăminte teologice sau sociale. Ea a fost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părintească, nădejde şi credinţă autentică.

 

Pentru grija pe care a arătat-o săracilor şi oamenilor simpli, pentru preocuparea faţă de problemele creştinismului, dar şi pentru evlavia şi credinţa puternică, împărăteasa Elena este cinstită ca sfântă în întreaga creştinătate.

 

Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

 

În decursul domniei sale, Sfântul Constantin cel Mare a luat o serie de hotărâri care au schimbat soarta creştinismului.

 

Astfel, în anul 312 a avut loc bătălia de la Podul Vulturului, în care Constantin l-a învins pe Maxenţiu. Istoricul Eusebiu de Cezareea, biograful lui Constantin, şi apologetul Lactanţiu au descris viziunea pe care împăratul a avut-o înainte de luptă. El a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripţia „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei învinge). Noaptea, i s-a arătat Iisur Hristos în vis, cerându-i să pună pe steagurile armatei sale Sfânta Cruce, ca semn protector în lupta care urma. Acest steag care purta însemnul creştin s-a numit labarum. Convertirea împăratului Constantin la religia creştină este legată de foarte mulţi cercetători de acest eveniment.

 

În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a dat un act prin care creştinismul a devenit „religio licita”, adică religie permisă, la fel ca celelalte religii din imperiu. Mai mult, convins de valoarea religioasă şi morală a doctrinei creştine, a recomandat-o tuturor. Însă Constantin nu a declarat creştinismul religie de stat, cum greşit se afirmă uneori. Acest pas a fost făcut în anul 380, de împăratul Teodosie cel Mare.

 

În anul 325, Împăratul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod Ecumenic, în localitatea Niceea (în Turcia de astăzi). Având ca prioritate păstrarea unităţii Imperiului Roman, împăratul i-a chemat pe toţi episcopii bisericii pentru a se hotărî în problema ereziei lui Arie. Acesta susţinea că Iisus Hristos nu este fiul lui Dumnezeu, ci este „prima creatură a Tatălui”. La acest sinod au participat, conform tradiţiei, 318 părinţi, printre care sfinţii Atanasie cel Mare, Nicolae al Mirelor, Spiridon al Trimitundei, Pafnutie Egipteanul şi Osiu de Cordoba.

 

Sinodul a stabilit „dumnezeirea Fiului”, compunând totodată primele şapte articole din Crez, a fixat data Paştilor (prima duminică după lună plină, după echinocţiul de primăvară) şi a dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească. La sfârşitul lucrărilor, când Osiu de Cordoba a rostit pentru prima oară Crezul, Constantin a spus: „Da, acesta este adevărul. Nu sunt teolog, dar simt că aici este adevărul. Sunt convins că nu voi l-aţi făcut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi”.

 

În aceeaşi perioadă, împăratul Constantin a construit o cetate impresionantă pe malul stâng al Bosforului, pe locul vechii cetăţi Bizantion. Cetatea, care îi va purta numele (Constantinopol), a devenit noua capitală a imperiului, care a rivalizat cu vechea Romă. Aici a fost zidită măreaţa catedrală închinată Sfinţilor Apostoli.

 

Pe lângă aceste măsuri, împăratul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit în ajutorul creştinilor. În 312 a generalizat duminica drept zi de odihnă în întregul imperiu, în 317 a început să bată monedă cu monograma creştină, i-a scutit pe preoţii bisericii de impozite şi de armată, a interzis practicarea jertfelor sângeroase şi a oferit creştinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.

 

Împăratul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de episcopul Eusebiu de Cezareea, biograful şi apropiatul său. A murit la scurt timp, în Nicomidia, şi a fost înmormântat în Constantinopol, în biserica ctitorită de el.

 

În tradiţia populară se vorbeşte despre împăraţii Constantin şi Elena ca despre părinţii Sfintei Cruci. În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degrabă sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinu Puilor”, pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.

În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul şi meiul, potrivit tradiţiei populare.

sursa: Mediafax, Realitatea.net, alba24.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Pingback: MARȚI: Ortodocșii și catolicii îi serbează pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Peste 1,1 milioane de români își sărbătoresc ziua numelui - Ultimile Stiri din Presa Online

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

UPDATE: BACALAUREAT 2020. Sesiune specială a examenului în iulie, pentru elevii cu probleme medicale

Publicat

examen

O sesiune specială de Bacalaureat ar putea fi organizată din 6 iulie, pentru cei care, din motive medicale, nu vor putea susține probele de examen din 22 iunie.

UPDATE: „Sesiunea specială de BAC va începe, de principiu, pe 6 iulie, cu proba la română. Pe 7 iulie, proba obligatorie la Matematică sau Istorie și pe 8, cea la alegere”, a anunțat ministrul Educației, Monica Anisie, potrivit știriedu.ro.

Declarația a fost făcută la EuropaFM de către ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

Citește și BACALAUREAT 2020: Toate testele de pregătire și baremele. Modele de subiecte pentru examenul elevilor de clasa a XII-a

Acesta a spus că este o propunere ce se află în discuții și că anunțul oficial va fi făcut de Ministerul Educației.

Premierul Ludovic Orban a declarat că și-a dat acordul pentru organizarea sesiunii speciale, potrivit digi24.ro.

„Am avut o discuție cu dna ministru (ministru al Educației -n.r.) și mi-am dat acordul. Pentru copiii care au temperatura nu li se poate răpi șansa de a da bacalaureatul”, a anunțat și premierul Ludovic Orban, la Digi 24, precizând că propunerea i s-a părut corectă.

Ministerul Sănătății și Ministerul Educației trebuie să se pună de acord, astfel încât să se organizeze foarte bine – din punct de vedere sanitar și logistic – noua sesiune de bacalaureat. Ludovic Orban a arătat că practic trebuie organizate într-un interval scurt de timp trei sesiuni de bacalaureat și este nevoie nu numai de igienizare, ci și de asigurarea numărului de cadre didactice necesare.

Reamintim că și în cazul Evaluării Naționale s-a decis organizarea sesiunii speciale, ce va începe în 29 iunie.

Vezi  EVALUARE NAȚIONALĂ 2020: Marți încep înscrierile pentru examen. Calendarul probelor și detalii pentru elevii de clasa a VIII-a

Examenul propriu-zis de Bacalaureat începe în 22 iunie, cu probele scrise.

După încheierea situației școlare, elevii care au terminat clasele XII-XIII se înscriu la Bacalaureat, în perioada 3-10 iunie.

Vezi și BACALAUREAT 2020: Ghidul de înscrieri la examen. Model de cerere și procedura pentru echivalarea probelor de competențe

Echivalarea/recunoașterea nivelurilor de competență, la probele de profil din cadrul examenului național de Bacalaureat (2020), se face în perioada 11 – 17 iunie 2020.

surse: Europa FM, Digi24

Citeste mai mult
Publicitate

CÎMPENI

Pregătiri pentru iarnă, din vară. Ce vrea să cumpere, cu 100.000 de euro, o primărie din Apuseni

Publicat

„Iarna car și vara sanie”, așa spune un vechi şi popular proverb românesc, uitat aproape cu desăvârşire în zilele noastre. Esenţa acestuia se bazează pe experienţa acumultă în timp şi ar spune că este mai bine să fii prevăzător şi să anticipezi nevoile pentru a le putea găsi soluţii optime din timp. O astfel de situație este întâlnită și în comuna Sohodol din Munții Apuseni, unde în luna iunie Primăria cumpără un utilaj multifuncțional pentru lucrări de deszăpezire și întreținere a drumurilor.  

Primăria comunei Sohodol a lansat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru achiziția unui utilaj multifuncțional cu accesorii (lamă frontală, lanțuri antiderapante, sărăriță) pentru lucrări de deszăpezire. Valoarea totală estimată este de 488.210,8 lei, fără TVA. 

Potrivit caietului de sarcini, în comuna Sohodol sunt aproximativ 150 de kilometri de drumuri ce trebuie să fie întreținute de Primărie. Satele componente ale comunei sunt dispersate, accesul între ele făcându-se pe drumuri comunale care necesită lucrări de întreținere.

Utilajul aflat în prezent în dotarea Serviciului public de gospodărie comunală, deszăpezire și întreținere spații verzi din cadrul Primăriei este insuficient pentru deservirea întregii suprafețe de drumuri, străzi, ulițe și drumuri forestiere.

„Primăria desfășoară acțiunile de întreținere drumuri locale în general prin contractarea unei firme specializate, iar achiziționând utilajul, suma alocată din bugetul local al Primăriei pentru prestarea serviciilor va rămâne în buget pentru alte cheltuieli necesare”, se precizează în documentul citat.

Astfel, serviciile prestate cu ajutorul noului utilaj ce urmează a fi achizițonat se vor executa în regie proprie, prin compartimentul Primăriei. Cu ajutorul noului utilaj vor fi asigurate următoarele tipuri de activități:

  • Administrare, întreținere și reparații străzi
  • Administrarea, amenajarea și întreținerea spațiilor verzi, a locurilor de joacă pentru copii, a statuilor și monumentelor
  • Curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice și menținerea în funcțiune a acestora pe timp de polei și îngheț
  • Măturatul, spălatul, stropirea și întreținerea căilor publice
  • Administrarea, amenajarea și regularizarea cursurilor de apă

„Prin achiziția utilajului se asigură dezvoltarea infrastructurii edilitare locale prin posibilitatea întreținerii drumurilor din comună, asigurarea întreținerii infrastructurii locale la standarde ridicate și totodată se creează premise pentru facilitarea accesului în zonă a diferitor investitori pentru dezvoltarea comunei astfel reducându- se migrarea către zonele urbane”, se mai precizează în caietul de sarcini.

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

EVALUARE NAȚIONALĂ 2020: Marți încep înscrierile pentru examen. Calendarul probelor și detalii pentru elevii de clasa a VIII-a

Publicat

Marți, 2 iunie, încep înscrierile pentru Evaluare Națională 2020. Prima probă scrisă va fi în 15 iunie, la Limba și literatura română, iar în 17 iunie este proba la Matematică. Primele rezultate vor fi cunoscute în 22 iunie.

Până atunci, în perioada 2-12 iunie, elevii pot participa la activități de pregătire pentru examen, în școli, tot de marți, 2 iunie.

Vezi EVALUARE NAȚIONALĂ 2020: Toate testele de pregătire și baremele. Modele de subiecte pentru examenul elevilor de clasa a VIII-a

Înscrierile la Evaluare Națională se fac de către școli, fără a mai fi necesară depunerea vreunei cereri.

Reamintim că la examenul din acest an a fost eliminată materia din semestrul al doilea al anului școlar 2019-2020.

CALENDAR Evaluare Naţională 2020:

2-5 iunie: înscrierea elevilor

15 iunie: Limba şi literatura română – probă scrisă

17 iunie: Matematică – probă scrisă

18 iunie: Limba şi literatura maternă – probă scrisă

22 iunie: afişarea rezultatelor înaintea contestațiilor (până la ora 14:00)

22-23 iunie: depunerea contestațiilor (22 iunie: între orele 16:00 – 19:00; 23 iunie – între orele 8.00-12.00)

23-26 iunie: soluționarea contestațiilor

27 iunie: afișarea rezultatelor finale

Contestaţiile vor putea fi depuse/transmise şi prin mijloace electronice.

Candidaţii completează, semnează şi depun/transmit prin mijloace electronice şi o declaraţie-tip în care se menţionează faptul că au luat cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere. Declaraţia-tip este semnată şi de către părinţii/reprezentanţii legali ai candidaților minori.

În acest an, va fi organizată o sesiune specială de Evaluare Națională 2020, pentru elevii cu probleme de sănătate sau care sunt aflați în carantină/izolare.

CALENDAR sesiune specială Evaluare Națională 2020:

29 iunie: Limba și literatura română – proba scrisă

30 iunie: Matematică – proba scrisă

1 iulie: Limba și literatura maternă – proba scrisă

Evaluarea Națională este examenul susținut de absolvenții gimnaziului la finalizarea clasei a VIII-a, iar nota obținută la aceste probe contează în proporție de 80 la intrarea în liceu.

REGULI la examen

Potrivit metodologiei de examen anterioară, valabilă și în 2020, probele scrise încep la ora 9.00, moment în care se deschid plicurile sigilate care conţin varianta de subiecte multiplicată, în fiecare sală în care se susţine examenul, și durează 2 ore. Candidații vor fi așezați câte unul în bancă, în ordine alfabetică, în acest an fiind și măsuri speciale de protecție sanitară.

Accesul elevilor în săli este permis, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei, respectiv până la ora 8.30, în fiecare zi în care se desfăşoară probele scrise.

Supravegherea este asigurată, pentru fiecare sală, de cel puțin un asistent, cadre didactice de altă specializare decât cea corespunzătoare disciplinei la care se susţine proba.

Înainte de aducerea subiectelor în săli, asistenţii vor explica elevilor modul de desfăşurare a Evaluării Naţionale şi modul de completare a datelor personale pe foaia tipizată. De asemenea, elevii sunt informaţi că se interzice pătrunderea în sală cu orice fel de lucrări: manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare şi li se aduc la cunoştinţă consecinţele nerespectării acestor prevederi.

Pentru elaborarea lucrării scrise, elevii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor folosesc numai creion negru. Pentru proba de la disciplina „Matematică”, elevii pot să utilizeze instrumente de desen. Se interzice folosirea, în timpul probelor, a mijloacelor de calcul. Se folosesc numai colile distribuite de către asistenţi.

Sălile de examen vor fi monitorizate audio și video. La fel și sălile unde se descarcă și multiplică subiectele și cele în care se evaluează/depozitează lucrările scrise ale candidaților. Înregistrările audio-video vor fi verificate prin sondaj de comisiile de examen, după încheierea probei scrise. Dacă se constată nereguli, fraude sau tentative de fraudă sau dacă sunt sesizări, verificarea se face pentru înregistrările din toate sălile din unitatea de învățământ respectivă.

Dacă aceste nereguli se confirmă, se pot lua măsuri până la acordarea notei 1 (unu) pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

Se interzice candidaţilor la evaluarea naţională să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete şi altele asemenea, candidaţii având obligaţia de a lăsa obiectele menţionate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia din unitatea de învăţământ/centrul de examen în acest scop.

Candidaţii care refuză depozitarea obiectelor menţionate în sala stabilită de comisie în acest scop nu sunt primiţi în examen.

Se interzice candidaţilor la evaluarea naţională să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi altele asemenea ori în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen orice fel de lucrări: manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

Se interzice candidaţilor să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi altele asemenea sau în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la reţele de socializare, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare cu alţi candidaţi/asistenţi din unitatea/unităţile de învăţământ/centrul/centrele de examen sau cu exteriorul.

Se interzice candidaţilor să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare între candidaţi sau cu exteriorul.

Încălcarea regulilor menţionate va fi considerată fraudă/tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi sunt eliminaţi de la proba respectivă, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceştia ori de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit ori au transmis materiale interzise/ciorne/foi din lucrările scrise.

Candidaţii eliminaţi de la o probă pentru fraudă sau tentativă de fraudă primesc nota 1 (unu) pe lucrarea scrisă.

Înainte de începerea probelor, asistenţii prezintă candidaţilor prevederile metodologice legate de organizarea şi desfăşurarea corectă a evaluării naţionale şi prevederile şi le solicită să predea toate eventualele materiale şi obiecte care, potrivit reglementărilor în vigoare, sunt interzise în sala de examen.

După parcurgerea paşilor menţionaţi, candidaţii vor semna un proces-verbal în care se regăsesc prevederile menționate.

Candidații care doresc să predea lucrările înainte de timpul maxim prevăzut pentru rezolvarea subiectelor (2 ore), pot părăsi centrul de examen cel mai devreme după o oră de la distribuirea subiectelor în săli. La părăsirea sălii de examen, toți candidații predau, odată cu lucrările scrise, și foaia/foile cu subiectul de examen.

Corectarea lucrărilor

Potrivit Ordinului 4916/2019 privind organizarea Evaluării Naționale 2020, după validarea finalizării evaluării de către doi profesori evaluatori, în cazul în care diferența dintre notele acestora este mai mică sau egală cu 1 punct, notele se trec cu cerneală roșie pe fiecare lucrare în parte și se semnează. Președintele comisiei calculează nota finală, ca medie aritmetică cu două zecimale a notelor acordate de valuatori, fără rotungire. Dacă diferența este mai mare de 1 punct, lucrarea va fi recorectată de alți doi profesori evaluator numiți de președintele comisiei. Nota finală va fi calculată luând în considerare cele 4 note, după eliminarea celor două note/valori extreme, ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a celor două note/valori centrale.

În etapa de soluționare a contestațiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, notele acordate după reevaluare sunt comparate cu cele din evaluarea inițială. Dacă diferența este mai mare de 1 punct, în plus sau în minus, președintele comisiei de contestații numește a treia comisie format din alți doi profesori cu experiență, alții decât cei care au evaluat inițial lucrarea. Reevaluarea se face după o nouă secretizare a lucrărilor. Nota finală este cea dată de a treia comisie de contestații.

Elevii și părinții pot vedea lucrările abia după afișarea rezultatelor finale.

Măsuri de prevenire și protecție în sălile de clasă / examen:

– la intrarea în unitatea de învățământ a personalului didactic, didactic auxiliar, nedidactic și a elevilor va fi măsurată temperatura (care nu va trebui să depășească 37,3 grade Celsius) de cadrul medical care va asigura asistența medicală pe întreaga durată de desfășurare a activității;

– vor fi asigurate materiale și echipamente de protecție (covorașe dezinfectante, măști de protecție, substanțe dezinfectante pentru mâini etc);

– se realizează curățenia și dezinfectarea pardoselilor, a obiectivelor din sala de curs (pupitre, mese, scaune), clanța ușii, mânerul de la geamuri, pervazul ferestrei, prin ștergere cu apă și detergent, apoi cu substanțe biocide, înainte și după fiecare serie de elevi prezenți la activitățile de pregătire;

– în toate spațiile în care se vor desfășura activități cu elevii vor fi afișate mesaje de informare cu privire la normele igienico-sanitare și de prevenire a infectării cu SARS-Cov 2;

– intrările/ieșirile, precum și sensul de deplasare pe coridoare, către sălile de clasă și alte încăperi, sunt stabilite de unitatea de învățământ, semnalizate corespunzător și dezinfectate în mod regulat;

– există permanent săpun, prosoape de hârtie, dispensere cu dizinfectant pentru mâini, care vor fi reîncărcate ori de câte ori este necesar.

– în sălile de clasă activitățile/examenele se vor desfășura prin stabilirea locurilor astfel încât să existe o distanță între elevi/candidați, pe rânduri și între rânduri, de 2 m unul față de altul

– pupitrele/băncile vor fi individualizate/prestabilite și, de asemenea, se va asigura reprezentarea grafică a situării acestora la intrarea în sală (oglinda sălii), astfel încât să se asigure cunoașterea și intrarea/localizarea fără a parcurge toată suprafața sălii; personalul didactic/asistenții care asigură supravegherea vor dirija candidatul direct către locul destinat.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în Transilvania, la munte și la mare, până în 14 iunie. Cât vor crește temperaturile. Prognoza meteo pe două săptămâni

Publicat

Administrația Națională de Meteorologie a transmis prognoza de vreme pentru următoarele două săptămâni, în regiuni din țară. Va fi frig până în 4 iunie, iar apoi se mai încălzește, însă temperaturi de vară autentică nu vor fi în următoarele 14 zile. La mare va ploua doar în primele zile ale lunii, însă în Transilvania și la munte vor fi șanse de ploi și furtuni în tot intervalul.

În Transilvania, vremea va fi rece în intervalul 1-4 iunie, când mediile maximelor se vor situa între 14 și 18 grade, iar ale minimelor între 4 și 8 grade, apoi se va încălzi treptat, astfel încât, în intervalul 5-7 iunie, regimul termic se va situa peste cel caracteristic perioadei, cu maxime până la 28 de grade și minime de 12 grade.

În intervalul 8-14 iunie nu vor fi variații termice semnificative, astfel că, în medie, maximele se vor situa între 24 și 26 de grade, iar minimele între 10 și 12 grade.

Probabilitatea pentru manifestări de instabilitate atmosferică va fi ridicată pe tot parcursul intervalului.

La munte, vremea se va răci la început, astfel că în intervalul 1-4 iunie mediile maximelor se vor situa între 6 și 8 grade, iar ale minimelor între -1 și 2 grade. Ulterior acestea vor intra într-un proces de creștere treptată, astfel că valorile diurne mediate regional se vor situa între 12 și 18 grade, iar cele nocturne între 6 și 10 grade.

Instabilitatea atmosferică va fi accentuată pe tot parcursul intervalului de prognoză.

În Dobrogea și pe litoral, prima săptămână va debuta cu o răcire a vremii, astfel încât în primele trei zile, media temperaturilor maxime va fi de 16-19 grade, apoi se va încălzi treptat, spre valori de 26- 27 grade, în data de 7 iunie. Ulterior temperatura aerului va scădea ușor și până la sfârșitul intervalului de prognoză valorile termice diurne vor fi de 24-25 de grade, în medie regională. Media temperaturilor minime va scădea, de la 12 grade în prima dimineață spre 9 grade în dimineața zilei de 03 iunie, apoi în creștere treptată spre 16-17 grade.

Probabilitatea pentru manifestări specifice instabilității atmosferice va fi ridicată îndeosebi în intervalul 1-4 iunie, respectiv 8-14 iunie.

sursă: meteoromania.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate